După ce săptămâna trecută, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a amenințat Grecia cu ocuparea unor insule din Marea Egee, șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, s-a deplasat în regim de urgență la Ankara și la Atena pentru a încerca să atenueze disensiunile dintre cele două țări.
În ultimele săptămâni, tensiunile turco-elene au crescut din nou, noua escaladare plecând de la acuzația Turciei potrivit căreia, apărarea antiaeriană elenă a folosit radarul de control al focului al unui sistem S-300 pentru a ținti un avion militar turcesc.
Situația a culminat cu declarația, din 3 septembrie, a președintelui Erdogan, care nici mai mult nici mai puțin, a afirmat că, într-o noapte va face ceea ce este necesar în privința insulelor disputate din Marea Egee.
„Dacă mergeți mai departe, veți plăti un preț mare, foarte mare! Ocupația [suveranitatea] voastră asupra insulelor [din Marea Egee] nu ne leagă în niciun fel. Când va veni momentul, vom face ceea ce este necesar. Putem ajunge brusc noaptea. Avem un singur cuvânt pentru Grecia: nu uitați de Izmir!”, a declarat președintele Erdogan.
În mai 1919, la o jumătate de an după încheierea primului război mondial, forțele armate elene au debarcat în orașul Izmir, care a intrat astfel sub controlul Greciei. Trei ani mai târziu, în septembrie 1922, armata turcă a recucerit orașul, punând capăt războiului greco-turc. La patru zile după încetarea operațiilor militare, un incendiu uriaș, care a durat aproape 10 zile - din 13 până pe 22 septembrie - a distrus complet cartierele grecești și armene ale orașului, cele turcești și evreiești scăpând fără pagube. Nici până astăzi, nu s-a stabilit clar, în ce condiții s-a declanșat incendiul sau dacă a existat o intenție.
În acest context tensionat, Catherine Colonna, ministrul francez de externe, a sosit în Turcia pe 5 septembrie, unde s-a întâlnit cu omologul său turc Mevlüt Çavuşoğlu.
Cum au decurs discuțiile dintre cei doi oficiali nu se cunosc prea multe, dar cert este că o zi mai târziu, pe 6 septembrie, când doamna Colonna se afla în Grecia, președintele Erdogan, aflat în vizită în Bosnia și Herțegovina, a reiterat remarcile pe care le făcuse cu câteva zile în urmă.
Întrebat de presă ce vrea să spună prin „a sosi brusc noaptea” precum și la posibilitatea unei acțiuni militare turcești împotriva Greciei, președintele Erdogan a răspuns: „Ceea ce vorbesc nu este un vis. [Înseamnă] că, când va veni momentul, putem sosi brusc într-o noapte.”
La Atena, șefa diplomației franceze s-a întâlnit cu omologul său grec, Nikos Dendias.
Întrebată despre poziția pe care ar avea-o Parisul în cazul unei agresiuni militare asupra teritoriului Greciei, doamna Colonna a reamintit că Franța și Grecia sunt legate printr-un acord de cooperare strategică, semnat în septembrie 2021.
”Acționăm pentru a nu ne găsi într-o astfel de situație”, a spus ea. ”Totuși, dacă se întâmplă acest lucru, articolul 2 din acord descrie exact acest caz și spune că dacă ambele părți constată că există un atac armat asupra teritoriului uneia sau celeilalte țări, există asistență reciprocă”, a adăugat oficialul francez.
„Franța a fost întotdeauna de partea Greciei – și a Ciprului – atunci când este necesar și când atacurile la suveranitate pot fi parte din tentațiile țărilor vecine”, a precizat d-na Colonna.
Într-un interviu acordat ziarului grec Kathimerini, șefa diplomației de la Paris a declarat că „pe anumite subiecte, atitudinea turcească ridică întrebări” și „este normal și util, cu o țară aliată și vecină, să menținem un dialog deschis, care face posibil să vorbim despre orice”.
Doamna Colonna a adăugat: „Aș dori să spun din nou - așa cum Franța a exprimat deja în nenumărate rânduri, inclusiv prin vocea Președintelui Republicii - că Franța este întotdeauna foarte clară și unită atunci când este vorba de atacuri la adresa suveranității Greciei și asta nu se va schimba”.
Comentariul autorului: Riscul de confruntare militară dintre Turcia și Grecia rămâne în continuare unul mic, deși amenințările venite de la cel mai înalt nivel din partea Turciei sunt unele deosebit de grave.
Prin poziții de acest gen – amenințări la adresa Greciei - de regulă, Turcia reacționează la anumite divergențe, pe care le are cu SUA, Franța sau cu alte state care susțin Grecia. În prezent, Ankara este în negocieri cu Washingtonul privind achiziția de avioane de luptă F-16 și se pare că acestea nu decurg prea bine.
Principala nemulțumire a SUA față de Turcia este atitudinea indulgentă față de Rusia, manifestată prin achiziția de sisteme antiaeriene S-400 și o apropiere a președintelui Erdogan față de omologul său rus, Vladimir Putin. În cele din urmă, această politică a Turciei de deschidere mai mult decât era nevoie față de Rusia, a contribuit și ea, într-o anumită măsură, la încurajarea Moscovei de a invada Ucraina. La fel se poate spune și despre pozițiile altor țări membre NATO sau UE care, au lăsat Moscova să înțeleagă că în interiorul Occidentului există disensiuni, ce pot fi exploatate inclusiv prin război.
Revenind la riscul mic de confruntare armată greco-turcă, el există totuși și impune o prezență militară sporită a NATO în zona Mării Egee, în detrimentul altor teatre care s-ar putea activa în orice moment.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Agenția de presă rusă Tass a publicat, pe 13.01.2025, o statistică privind atacurile ucrainene asupra teritoriului rus în anul 2024, bazată pe datele furnizate de Ministerul Apărării. Din aceasta rezultă că, în perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2024, sistemele rusești de apărare antiaeriană au interceptat și distrus peste 7.300 de drone ucrainene.
Aselsan, o companie de apărare din Turcia, a efectuat o revizuire importantă a documentației interne, eliminând sistemul de apărare antiaeriană S-400 Triumf fabricat în Rusia din sistemul său de comandă și control Hakim 100. Actualizarea a stârnit interes, deoarece S-400 a fost anterior inclus în rețeaua integrată de apărare aeriană Hakim 100, alături de alte sisteme precum sistemul de apărare aeriană Sibir.
Cele trei state membre NATO care se învecinează cu Rusia sunt îngrijorate de faptul că Europa nu dispune de o bază de producție de echipamente militare și de resurse suficiente pentru a face față Rusiei fără ajutorul Statelor Unite. Oficiali de rang înalt din Finlanda, Estonia și Letonia au declarat pentru The Independent.
Într-o recentă și elaborată analiză publicată de Small Wars Journal sunt prezentate principalele direcții considerate cele mai probabile pentru evoluția războiul din Ucraina, având la bază modelul recunoscut elaborat de Art Lykke, intitulat "Tripodul Strategiei", care utilizează un echilibru între obiectivele, mijloacele (resursele) și metodele (căile) care susțin strategia militară a unei națiuni.
SUA continuă eforturile de a realiza pe orbitele joase ale Pământului rețele uriașe formate din mici sateliți care vor sprijini în timp real trupele americane oriunde s-ar afla ele.
Crede oare Călin Georgescu, „președintele ales (!)”, în ceea ce spune? Puțin probabil, dar e irelevant. Problema majoră e că scenariile pe care le lansează au un grad uriaș de periculozitate și reprezintă o vulnerabilitate pe care chiar el o creează împotriva propriei țări. Trădarea e definită ca o „înșelătorie în mod voit și perfid”, inclusiv a propriei țări.
Un petrolier al flotei ruse din „umbră” a eșuat lângă coasta Germaniei. Nava Eventin, sub pavilion Panama, de 274 de metri lungime și 48 de metri lățime, având la bord 99.000 de tone de petrol, este incapabilă să manevreze în urma unei pene de curent, potrivit presei germane.
Publicația Meduza din Letonia, specializată în problematica Federației Ruse și a fostelor state sovietice, a publicat pe 9 ianuarie un articol inedit privind faptul că tot mai multe persoane din rândul elitei politice ruse încep să își exprime nemulțumirea față de continuarea războiului din Ucraina.
Problemele faimoasei Brigăzi 155 Mecanizate din Ucraina provin din faptul că soldații săi trebuie să lupte cu doi inamici simultan: rușii, dar și comandamentul excesiv de centralizat ca moștenire a trecutului sovietic. Acest lucru a fost anunțat de agenția de presă AFP, care a prezentat un raport al unității care luptă în regiunea Donețk din estul Ucrainei.
Ștefan Dănilă, general (r.) cu patru stele, primul general de aviație care a deținut funcția de șef al Statului Major General al Armatei, semnează un text excelent cu privire la disputa care a divizat socitatea, cunoscută popular drept „armata obligatorie”.
Rusia afirmă că monitorizează îndeaproape situația cu Groenlanda, după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, a refuzat să excludă măsuri militare sau economice pentru a prelua controlul asupra teritoriului de la Danemarca. „Urmărim foarte îndeaproape evoluția destul de dramatică a situației, dar până acum, slavă Domnului, suntem la nivel de declarații”, a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a făcut apel la „coaliția istorică” a aliaților să continue să sprijine Ucraina. „Această coaliție a fost alături de ei (armata ucraineană - n.a.) timp de aproape cei trei ani de război. Și nu trebuie să ne oprim acum”, a declarat Austin presei după cea de-a 25-a reuniune a Grupului Internațional de Contact pentru Sprijinul Apărării Ucrainei la baza Ramstein din Germania, pe 9 ianuarie.
Federația Rusă recurge la amenințări în cazul în care nu sunt respectate acordurile privind exclava rusă Kaliningrad, fostă Königsberg, care în 1945, după înfrângerea Germaniei naziste, a fost cedată Uniunii Sovietice în urma Conferinței de la Potsdam.
Ucraina a anunțat, pe 6 ianuarie 2025, o realizare majoră în urma utilizării unor dronelor navale, cunoscute și sub denumirea de vehicule de suprafață fără pilot (USV). Aceste platforme au fost folosite pentru prima dată ca baze de lansare pentru drone aeriene care au efectuat atacuri asupra unor ținte terestre rusești, distrugând un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1. Această operațiune marchează o schimbare semnificativă în contextul conflictului din Ucraina, care a devenit un teren de testare pentru forțele ucrainene în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de luptă autonome și a tacticilor inovatoare.
Patru lansatoare de rachete ale unor sisteme S-400 așteaptă să fie strămutate din Siria, iar cel mai probabil scenariul indica interesul Moscovei pentru o desfășurare pe frontul ucrainean, deși unele analize nu exclud posibilitatea utilizării lor în Libia. După cum reiese din informaţiile furnizate de mai mulţi analişti OSINT, lansatoarele de rachete S-400 sunt amplasate în prezent în portul sirian Tartus, unde sunt pregătite pentru încărcare pe o navă.
Finlanda a declarat că petrolierul Eagle S, suspectat că a deteriorat cabluri de energie electrică aflate pe fundul Mării Baltice, are defecte tehnice grave și nu poate fi utilizat fără a avea pare de reparații serioase. O anchetă este în curs de desfășurare cu privire la incidentul din Marea Baltică, unde un cablu electric s-a rupt. La 8 ianuarie, ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a declarat că Helsinki nu poate lega incidentul de nicio agenție guvernamentală specifică sau altă entitate. Potrivit acesteia, anchetatorii finlandezi investighează cazul, care implică și parteneri „de peste Marea Baltică”.
Autoritățile sârbe au reziliat unele dintre contractele în domeniul cooperării militare cu Rusia, iar o altă parte a fost amânată pe termen nelimitat. Acest lucru a fost declarat miercuri, 08 ianuarie, de șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Serbiei, generalul Milan Mojsilovic, într-un interviu acordat portalului Evening News.
Statele Unite vor anunța un nou pachet de asistență pentru Ucraina în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari în timpul reuniunii Ramstein de joi, 9 ianuarie. Informația a fost transmisă de corespondentul Voice of America, Carla Babb, care îl însoțește pe șeful Pentagonului, Lloyd Austin, la reuniunea miniștrilor apărării din Germania.
Donald Trump a declarat marți că nu ar exclude utilizarea forței militare pentru a prelua controlul Canalului Panama și al Groenlandei, declarând că controlul SUA asupra ambelor teritorii este vital pentru securitatea națională americană.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat, pe 6 ianuarie 2025, ca este împotriva oricărei împărțiri a Siriei, unde Ahmad el-Shareh (alias Abu Mohammed al-Joulani), liderul Hayat Tahrir al-Sham (HTS, fostul Front al-Nosra), a preluat puterea cu sprijinul grupurilor armate pro-turce din Armata Națională Siriană. „Nu putem permite ca Siria să fie divizată sub niciun pretext și, dacă vedem cel mai mic risc, vom lua rapid măsurile necesare. Avem toate mijloacele pentru a face acest lucru”, a declarat Erdogan.
Armata Statelor Unite ar putea dezvolta noi versiuni ale bombe nucleare B61, pe lângă B61-13, anunțat în 2023, care ar putea include un succesor pentru varianta B61-11. Centrul pentru Arme Nucleare al Forțelor Aeriene (AFNWC) a menționat într-un raport recent semnarea de contracte pentru „varianta viitoare” - diferită de B61-12, producția căreia este completă. Seria B61 este una dintre cele mai vechi familii de arme nucleare aflate în inventarul operațional al SUA. Deși s-au cheltuit 9 miliarde de dolari pentru dezvoltarea bombelor B61-12, utilizarea lor efectivă în luptă într-un război nuclear este discutabilă.
Ucraina a declarat marți, 7 ianuarie, că trupele sale lansează o nouă ofensivă în regiunea rusă Kursk. Potrivit Reuters, aceasta vine la două zile după ce Rusia a raportat o nouă ofensivă ucraineană în zonă. Marți, Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat că trupele sale au lovit un post de comandă rusesc aflat în apropierea satului Belaia din regiunea Kursk.
Atacul ucrainean asupra punctului de comandă avut loc marți, iar brigada rusească era dislocată în regiunea Kursk.
Profesorul Radu Carp afirmă că noul pol de stabilitate european se află pe axa Scandinavia – Țările Baltice – Polonia, țări care au demonstrat o politică bazată pe principii clare și rezultate remarcabile.
Pentru simularea unui război cu Japonia și Coreea de Sud, armata rusă a întocmit o listă detaliată a țintelor din ambele țări pentru pregătirea soldaților săi.
Prezența forțelor americane în Europa se realizează acum pe bază rotațională, ceea ce duce la costuri ridicate. Permanentizarea bazelor americane are duce la economii substanțiale pentru Pentagon.
Rusia este nemulțumită de propunerile de acord de pace cu Ucraina în forma în care acestea ar fi fost transmise din partea echipei președintelui american ales Donald Trump, după cum a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov pe 29 decembrie, potrivit agenției ruse de stat TASS.
Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie, fiind suspectată că a sabotat un cablu subacvatic de comunicații din Marea Baltică.
Există o probabilitate reală ca un atac neconvențional al Rusiei asupra NATO, cum ar fi sabotajul sau incendierea, să ducă la pierderi substanțiale, a precizat James Appathurai, adjunctul secretarului general al NATO pentru inovare într-un interviu acordat Sky News.
Escadrila 37-a de rachete de apărare aeriană, parte a Brigăzii a 3-a de rachete de apărare aeriană din Varșovia, a atins gradul inițial de pregătire operațională (IOR) cu sistemul Wisla, cea mai recentă versiune a sistemului de apărare aeriană Patriot. Miercuri, ministrul apărării naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat că a primit un raport care confirmă pregătirea inițială a sistemului Wisla și integrarea acestuia cu IBCS (Integrated Battle Command System).
Compania producătoare Lockheed Martin a predat primul avion de luptă multirol F-16 Block 70 al Forțelor Aeriene Bulgare în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe 31 ianuarie la fabrica sa din Greenville, Carolina de Sud.
Marina SUA continuă testarea operațională a distrugătorului din clasa Zumwalt, evaluând capacitățile acestuia în misiunile ofensive de atac de suprafață și în războiul antiaerian. În anul fiscal 2024, Operational Test and Evaluation Force (OPTEVFOR) a efectuat patru exerciții de tragere reală a unor rachete pentru a evalua capacitatea navei de a contracara rachetele de croazieră anti-navă și aeronavele inamice.
Presa rusă a informat că, în dimineața zilei de 01 februarie 2025, în districtul Yelets din regiunea Lipetsk, a avut loc “o coborâre de urgență” a unei rachete de croazieră supersonice Kh-22 de la bordul unui bombardier cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3. Aeronava îndeplinea o misiune bombardament asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
De-a lungul anilor Rusia a oferit statelor din Europa de Est mai multe oferte în ceea ce s-ar putea numi „mere otrăvite” pentru alimentarea revizionismului și împărțirea Ucrainei, oricât de brutal și cinic ar suna. România și Polonia au fost printre statele care au refuzat constant aceste oferte, dar altele precum e Ungaria, s-au uitat tentat la măr.
Detalii despre noul contract Low-Rate Initial Production (LRIP) B-21 nu au fost făcute publice, însă Northrop Grumman a declarat că a purtat discuții preliminare cu Forțele Aeriene ale SUA cu privire la o posibilă creștere a ratei de producție. La un an de la anunțarea primului contract Low-Rate Initial Production pentru bombardierul stealth B-21 Raider, Northrop Grumman a anunțat acum că a obținut recent un al doilea contract LRIP înainte de sfârșitul anului 2024. În plus, compania a purtat discuții preliminare cu U.S. Air Force cu privire la o posibilă creștere a ratei de producție.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt văzute de Rusia ca posibile locuri pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin , au declarat pentru Reuters două surse ruse care cunosc discuțiile, arată sursele Reuters.
Experții militari au analizat ce arme laser occidentale ar trebui să solicite Ucraina aliaților săi și ce probleme pot apărea la utilizarea unor astfel de arme.
Republica Moldova a fost și este o zonă de maxim interes pentru Moscova care plănuiește o ”lume rusă” până la Gurile Dunării.
Rachetele hipersonice Kinjal, utilizate de ocupant intens împotriva Ucrainei, sunt lansate de pe avioane de luptă MiG-31K. Însă rușii spun că ar putea să le integreze și pe avioanele de generația a 5-a Su-57, dar încă nu sunt pregătiți să plătească prețul unui „sacrificiu” important pe care Su-57 ar trebui să facă.
Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a vorbit despre bugetul apărării, în contextul în care președintele SUA Donald Trump a declarat că statele NATO ar trebui să aloce 5% din PIB pentru apărare.
Europa trebuie să îşi asume o responsabilitate mai mare pentru propria sa apărare pentru a ne consolida rezilienţa strategică, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis.
Armen Sarkisian, un important paramilitar prorus din regiunea Doneţk, din estul Ucrainei, a fost rănit grav luni într-o explozie - un atentat cu bombă produsă la o clădire rezidenţială de lux din nord-vestul Moscovei, relatează Reuters.
"De când sunt pe direcția Pokrovsk, nu am avut nicio zi fără atacuri. Cinci sau șase pe zi - nu sunt niciodată mai puține”, a spus locotenent-colonelul Serghei Tretyak, comandantul Brigăzii 68 Vânători, una dintre cele mai decorate mari unități ucrainene dintre cele înființate după 24 februarie 2022, data începerii invaziei rusești la scară largă.
"Nu se poate merge decât într-o singură direcție și trebuie să ne asigurăm că punem capăt conflictului" care durează de aproape trei ani, a precizat emisarul numit de președintele Donald Trump pentru războiul din Ucraina, generalul (r.) Keith Kellogg. El a vorbit de concesii de ambele părți.
România deține elicoptere de transport și atac IAR-330 Puma și Puma SOCAT adaptate și modernizate, dar oare fac ele față războiului modern? Și în ce măsură azi mai sunt importante elicoterele de atac, deși multe state continuă să le achiziționeze.
Armata americană a ucis sâmbătă mai multe figuri cheie din rețeaua teroristă Daesh (ISIS) în atacuri aeriene din Munții Golis din Somalia, a anunțat duminică guvernul regiunii semi-autonome Puntland.
Premierul Lituaniei, Gintautas Paluckas, consideră că declarațiile scandaloase ale liderului formațiunii politici „Zorii lui Nemunas” („Nemuno Aušra" – în lituaniană), Remigius Žemaitaitis, disprețuitoare față de Ucraina, nu reprezintă o problemă cheie pentru activitatea coaliției de guvernare. „Repet: sunt soluții reale pe masă. Atâta timp cât sunt votate, coaliția există, lucrăm. Și nu contează deloc ce spune cineva, cum cântă privighetoarea. Dacă nu sunt voturi, asta este, e libertate. Nu va exista o coaliție”, a adăugat el.
Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a atacat o clădire a fostului internat din orașul Sudja din regiunea Kursk din Rusia, care găzduia la acel moment aproximativ 90 de persoane.
Un atac recent executat de gruparea paramilitară sudaneză Forțele de Sprijin Rapid asupra unei piețe din orașul Omdurman s-a soldat cu uciderea a 54 de persoane și rănirea altor cel puțin 158, după cum au declarat sâmbătă, 1 februarie, autoritățile locale din domeniul sănătății.
Crin Antonescu a declarat că intră în cursa prezidenţială pornind de la convingerea "nu că partidele sunt minunate", ci de la părerea că dispariţia partidelor, promovată în discursul şi îndemnul "falsei icoane purtătoare de false minuni", înseamnă direct dispariţia democraţiei, a pluralismului, dispariţia libertăţii.
În timpul vizitei preşedintelui Masoud Pezeshkian la expoziţia Organizaţiei Aerospaţiale a Ministerului Apărării de la Teheran, Armata a prezentat două sisteme pe care le califică a fi de nouă generație.
La finalul lunii ianuarie au apărut tot mai multe informații potrivit cărora președintele Donald Trump ar urma să reia un plan pe care l-a avut și în primul său mandat, anume retragerea a mii de soldați americani din Europa.
Publicația rusă Izvestia citează ”surse occidentale” care au semnalat faptul că Forțele Armate ale Federației Ruse au început să întrebuințeze în zona Războiului din Ucraina un nou tip de rachetă pentru complexul (sistemul) operativ-tactic Iskander-M cu focos penetrant. Aceasta permite distrugerea buncărelor subterane, a clădirilor masive din beton și a posturilor de comandă inamice.
Toate investiţiile în energie curată vor continua şi vom absorbi toţi banii europeni disponibili, însă, în acelaşi timp, tranziţia energetică trebuie să fie pragmatică şi sustenabilă, iar renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României, a scris, duminică, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.
Preşedintele american, Donald Trump, şi-a dus la îndeplinire ameninţarea cu război comercial şi a impus sâmbătă taxe vamale de 25% pentru produsele din Canada şi Mexic şi încă 10% în plus faţă de taxele existente la produsele chinezeşti, scrie Agerpres.
Suntem martorii unei situații în care o țară din UE (Grecia) cere explicații de fapt unui alt membru al UE (Franța) și îi solicită să nu furnizeze unui partener NATO comun (Turcia) rachete Meteor cu rază lungă de acțiune, deoarece Grecia are deja aceste rachete pe avioanele sale de luptă Rafale.
Polonia reacționează la atacurile rusești cu drone și rachete, care vizează ținte din vestul Ucrainei (în apropierea frontierei comune), la fel ca și România în cazul loviturilor armatei ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
Structura pentru Situații de Urgență a Republicii Moldova - Comisia pentru Situații Excepționale - a aprobat achiziționarea de gaze naturale pentru regiunea transnistreană și de energie electrică pentru malul drept al Nistrului.
Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a denunţat sâmbătă drept "calomnie" acuzaţia lui Donald Trump că guvernul său ar avea legături cu traficul de droguri şi a anunţat impunerea de taxe vamale Statelor Unite în represalii la cele anunţate anterior de preşedintele american, transmit Agerpres și AFP.
Suedia a lansat cu succes primul său satelit de comunicații militare în spațiu în august anul trecut. Abia vineri, guvernul suedez a anunțat că acesta este primul dintre câțiva sateliți de recunoaștere militară pe care țara scandinavă vrea să-i trimită pe orbită.
Comisia Europeană va aloca aproape 1,25 miliarde euro sub formă de granturi din Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) pentru 41 de proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică, care au obținut statutul de proiecte de interes comun și proiecte de interes reciproc în 2024, în temeiul cadrului de politică privind rețelele transeuropene de energie (TEN-E).
După ce anterior președintele american Donald Trump a anunțat că războiul provocat de Rusia poate fi oprit în 24 de ore, iar apoi a vehiculat perioada “mai rezonabilă” de 100 de zile, ieri reprezentantul său special pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a ieșit cu declarații potrivit cărora încheierea războiului din Ucraina este „o chestiune de luni, nu de ani”.
