Textul intitulat „Afirmații, analize și decizii” a fost publicat de către generalul (r.) Ștefan Dănilă pe blogul personal, iar DefenseRomania îl preia în integralitate.
Notă: Textul aparține generalului (r.) Ștefan Dănilă, subtitlurile redacției:
A devenit un truism necesitatea adaptării la lumea în care trăim, concurent cu vremurile complicate pe care le trăim. Accesul la informațiile de aproape peste tot, transmisiile în direct, posibilitatea de comunicare cu persoane cunoscute direct sau doar virtual, ritmul de schimbare a aplicațiilor, telefoanelor, laptopurilor, tabletelor, mașinilor, locurilor de muncă, domiciliului sau partenerului ne obligă la mai mult dinamism, adaptare și chiar ne fac mai superficiali.
Adaptarea la epoca trilurilor (folosirea Twitter – X) riscă să ne transforme pe toți în twits (idioți), incapabili să mai citim o pagină sau mai mult, dornici să primim sinteza informației, dacă se poate, într-o singură frază sau propoziție.
Afirmațiile aruncate în spațiul public sunt preluate ca atare, partizan sau critic, la modul superficial, doar printr-o selecție emoțională, de tipul îmi place sau nu îmi place.
Afirmațiile unor persoane cunoscute, recunoscute sau doar etichetate ca experți devin mult prea ușor adevăruri imuabile. Desigur, mare parte din răspundere revine celui care face afirmațiile respective, mai ales dacă și-a asumat rolul de expert sau de profesionist al domeniului pentru care face afirmația.
Cele mai periculoase sunt afirmațiile care urmează unei analize pe un alt subiect, total diferit. Argumentele corecte și construcția analizei făcute pot transfera credibilitatea către afirmația care nu este explicată, argumentată și, uneori, poate fi falsă sau eronată.
Un exemplu în acest sens poate fi afirmația „unica soluție este reintroducerea serviciului militar obligatoriu”, preluată de un jurnalist ca „serviciul militar obligatoriu, cerut de generalii în rezervă din România”.
În epoca „X”, nu mai contează că este o afirmație făcută de un singur general locotenent, în retragere, ca urmare a unei evaluări proprii. De Clemanceau pare că nu îi pasă jurnalistului, nici Parlamentului, de ce le-ar mai păsa cititorilor?
Pentru a ne adapta vremurilor, voi spune și eu: „reintroducerea serviciului militar obligatoriu, în acest moment, este o aberație”. Desigur, pot să fiu preluat de alt jurnalist, pot să primesc multe like-uri, dar și multe hate-uri, bineînțeles, emoțional. Pot fi și comentarii de susținere sau de negare și ostracizare, dar prea puține vor fi explicate.
În sprijinul afirmației mele aș putea să adaug câteva argumente. Renunțarea la conceptul Războiului Întregului Popor s-a făcut pe fondul aderării la cea mai puternică Alianță politico-militară, respectiv trecerea în tabăra învingătorului din Războiul Rece. Aceasta s-a produs în contextul dispariției prin colaps a învinsului (Tratatul de la Varșovia), dar s-a menținut teama față de Rusia, moștenitoarea majorității capacității militare a Uniunii Sovietice. Riscul unei invazii a devenit aproape nul după ce Uniunea Sovietică s-a destrămat și am încheiat un tratat de bună vecinătate cu Ucraina. Niciodată nu s-a luat în calcul un scenariu în care ne-ar invada Ucraina, deși unii mai discutau despre importanța Porții Focșanilor.
În actuala Strategie Națională de Apărare a Țării este menționată ca periculoasă atitudinea agresivă a Federației Ruse, nicidecum vreun vecin.
Așadar, în lipsa pericolului iminent al unei invazii, de ce considerăm ca principală preocupare apărarea cu rezerviști? Avem atât de puțină încredere în Forțele Armate profesioniste sau în solidaritatea aliaților? Desigur, avem garanții de securitate și prin apartenențe la Uniunea Europeană, dar mecanismele prin care s-ar mobiliza statele europene pentru apărarea unuia dintre ele nu sunt foarte clare, fiind declinate în mare parte către NATO.
Apartenența noastră la NATO a fost foarte vizibilă prin participarea la unele misiuni ale Alianței, la exerciții comune, este o componentă importantă a transformării și modernizării forțelor armate.
Mă întreb cum ar fi fost pentru militarii aliați să colaboreze pentru îndeplinirea unei misiuni de menținere sau de impunere a păcii cu unități/subunități încadrate cu militari în termen români.
Acei militari știu că pregătirea individuală a unui soldat durează minim șase luni, la care ar trebui să se adauge programe de instrucție pentru luptă cu grupa/echipajul, plutonul, compania și batalionul. Pentru fiecare tip de misiune este necesar un program distinct, cu cerințe și activități specifice, care presupun timp și resurse adecvate. Acest necesar de resurse îl determina pe generalul american Martin Dempsey să solicite mai multă claritate decidenților politici (Secretarului General al NATO) privind scopul, obiectivele și finalitățile misiunii în care se implică forțele armate.
Atunci când am solicitat Catalogul de costuri al structurii de forțe a Armatei României, am cerut să se țină cont de misiunile fiecărei unități, deoarece o unitate pregătită pentru apărarea teritoriului național necesită alte resurse față de o unitate capabilă să execute misiuni de luptă în afara teritoriului național. Demersul a fost destul de dificil, deoarece niciunul dintre cei pregătiți pentru planificarea capacității de apărare în SUA nu a considerat necesar să introducem și noi sistemul de cuantificare financiară a fiecărei activități și a fiecărei structuri.
Din cele de mai sus rezultă necesitatea de a gândi o carieră militară a unui soldat profesionist pentru minim doi ani. Dacă luăm în calcul și posibilitatea ca acesta să transmită din pregătirea sa celor noi veniți în unitate, precum și posibile misiuni efective în care să fie implicați, atunci se poate deduce aritmetic necesitatea unui contract minim de trei ani. Acest lucru a fost prevăzut de legea care a pus bazele modernizării armatei și transformării în armată de profesioniști.
În acea lege, a soldaților și gradaților profesioniști se prevedea posibilitatea prelungirii, adică semnarea a încă maxim două contracte de câte trei ani sau prelungirea anuală, fără a depăși vârsta maximă de 35 de ani. Corupția și ingerințe politice oportuniste, pe fondul crizei din 2008-2012 au degenerat respectiva lege, cu afectarea gravă a capacității de apărare.
Introducerea serviciului militar obligatoriu presupune activități, resurse, infrastructură și fonduri care trebuie identificate. Programele de pregătire trebuie revizuite și redefinite obiectivele, cu toate consecințele derivate din această decizie.
Recent, un pseudo-expert afirma că pentru un avion ar trebui să fie pregătiți trei piloți, fără a ști că aritmetica nu permite o astfel de planificare. Dacă un avion poate să zboare maxim 200 de ore într-un an (statistic, au fost mai puține la noi), iar un pilot trebuie să zboare minim 180 de ore pentru a respecta cerințele de pregătire pentru misiune, o simplă operație aritmetică va da 1,1 piloți/avion, ceea ce este cu totul altceva. Consecințele formării unui excedent sunt dezastruoase, întrucât se constituie un grup de posibili profesioniști neutilizabili, cu frustrări și presiune socială ridicată, iar pregătirea piloților strict necesari pentru misiune este grav afectată de distribuirea orelor după principii sociale. Dar despre acest subiect voi reveni.
Decidentului politic trebuie să i se prezinte toate problemele care decurg dintr-o decizie care implică viitorul forțelor armate, să se prezinte și posibilele avantaje, dar și costurile și riscurile.
Decidentul politic ar trebui să utilizeze toate instrumentele de evaluare socială pentru a ști la ce se așteaptă. În ce măsură această hotărâre va întări societatea românească sau o va slăbi, cât de mult sprijin va avea la nivelul populației vizate, nu a spectatorilor de pe margine, cum va stopa tendința de migrație a tinerilor absolvenți de liceu (colegiu)?
Ideea că țara se apără doar cu arma în mână este falsă și periculoasă. România trebuie apărată cu munca fiecăruia, acolo unde este încadrat sau cu dezvoltarea afacerilor românilor în țară și oriunde în această lume deschisă și competitivă. Dezvoltarea economică, competitivitatea în oricare domeniu al vieții sociale și afirmarea identității românești la nivel științific, cultural, educațional, sportiv, diplomatic înseamnă mai mult decât pregătirea pentru trasul cu pușca.
Ideea jertfei pentru neam și țară este o mare eroare, întrucât jertfa nu este nici suficientă și, de cele mai multe ori, nici necesară.
Liderii responsabili nu își pot propune să sacrifice proprii cetățeni, ei ar trebui să fie buni în găsirea soluției pentru victorie. Simplele enunțuri privind necesitatea luptei cu arma în mână și să mori pentru țară, induc teama, chiar panica și fuga de serviciul militar.
Care ar fi alternativa? Adaptarea la vremurile în care trăim, reformarea instituțiilor militare, reorganizarea forțelor armate, un nou statut al personalului militar, noi legi privind salarizarea și pensiile militare, o nouă infrastructură, constituită din baze militare, implicarea responsabilă a conducerii politice în realizarea și menținerea capacității de apărare. Toate deciziile și acțiunile ar trebui să fie urmare a Revizuirii Strategice a Apărării, confirmată și validată de economiști, oameni de afaceri, sociologi, diplomați și lideri politici responsabili, împreună cu liderii militari.
Procesul de revizuire a fost început la nivelul Ministerului Apărării Naționale, dar trebuie preluat de către comisiile de specialitate din Parlamentul nou ales.
Educația pentru apărare sau pregătirea populației pentru război este necesară și nu poate fi negată atunci când este război la limita de acțiune a unei rachete balistice cu rază mică, cu drone care intră neautorizat în spațiul nostru aerian. Această educație ar trebui făcută în școli, la nivelul comunităților locale, prin materiale video ușor accesibile, prin aplicații utile, cu implicarea ministerului cu responsabilitatea apărării naționale.
Se pot organiza și tabere de pregătire militară în colegiile militare și în academii, pentru a familiariza tinerii cu viața de militar, cu echipamentele militare, ca o activitate de promovare a carierei militare, dar și pentru a stimula încrederea populației, dar un așa zis stagiu de două, patru sau mai multe luni, fără a fi un contract de minim trei ani nu poate pregăti o rezervă credibilă pentru structurile militare, iar costurile sunt destul de ridicate, în detrimentul forțelor active.
Cariera militară trebuie să fie suficient de atractivă, calitatea de militar să fie onorantă și respectată. Orice abatere de la lege și disciplină trebuie combătută și sancționată urgent și drastic, pentru a nu vulnerabiliza instituția. Încrederea și respectul se câștigă greu și se pierde într-o clipă (regret că nu știu exact cine a spus prima dată, am preluat enunțul ca fiind un proverb), de aceea este necesar ca instituția militară să se reformeze.
Prezența militarilor în stradă (activi sau în rezervă) este o mare vulnerabilitate pentru orice stat, decredibilizează conducerea politică privind preocuparea pentru securitatea acelui stat. Pentru a evita astfel de situații este necesară rezolvarea urgentă a situațiilor care au generat aceste reacții, deoarece nedreptatea socială nu poate fi combătută cu forța, ci prin măsuri de îndreptare.
Desigur, instituția militară ar trebui să fie una singură, iar toate serviciile secrete sau secretizate ar trebui să fie demilitarizate. Un serviciu secret trebuie să aibă statutul său, pentru a evita orice interferențe vicioase pentru oricare parte.
Statutul de militar ar trebui să fie valabil pentru toți militarii, de la soldat la general/amiral, dar numai pentru cei care au misiunea principală apărarea țării. Forțele armate trebuie să fie doar cele care sunt considerate în acest moment Armata României, deoarece acest ultim termen produce confuzii la traducere, Army fiind termenul consacrat pentru forțele terestre. Unii pot înțelege că Forțele Aeriene și Forțele Navale nu sunt părți componente ale Armatei Române.
Am exprimat o opinie personală, nu o analiză a situației, de aceea recomand decidenților să țină cont de toate opiniile exprimate, de argumente și de contraargumente, să evalueze corect posibilele consecințe înainte de a lua o decizie și să evite să mai declare că „ar semna mâine decizia de reintroducere a serviciului militar obligatoriu”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ucraina se află la o răscruce de drumuri cu privire la lupta sa împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, cu posibilitatea de a fi forțată să respingă un acord de pace nefavorabil impus de SUA. Linia roșie pentru Kiev ar putea fi o propunere a Casei Albe care recunoaște de jure Crimeea ca teritoriu rusesc, ceea ce ar rupe un consens bipartizan de peste un deceniu cu privire la anexare, bazat pe norme internaționale durabile.
Potrivit The New York Times, Israelul se pregătea să lanseze o operațiune militară de amploare ca viza instalațiile nucleare iraniene încă din mai 2025. Cu toate acestea, planul a fost amânat în urma unei decizii a președintelui american Donald Trump.
În timp ce dronele și rachetele rusești au țintit capitala Ucrainei, președintele american Donald Trump a declarat încă o dată că un acord de pace cu Rusia este practic încheiat - declarație făcută la conferința de presă din Biroul Oval din 24 aprilie.
Guvernul chinez a interzis Coreei de Sud să exporte produse din domeniul apărării în Statele Unite dacă acestea sunt fabricate din minereuri de pământuri rare din China, potrivit Korea Economic Daily. Companiile sud-coreene se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Chinei, care a instruit guvernul și întreprinderile sud-coreene să verifice produsele exportate către Statele Unite pentru a se asigura că acestea nu conțin materiale chinezești din pământuri rare.
În 2024, Ucraina a distrus arsenalele de rachete 23, 67 și 107 ale Direcției Principale Rachete și Artilerie (GRU) a Ministerului Apărării al Federației Ruse, fără a pune la socoteală alte mari depozite de muniție rusești, iar „al doilea sezon” de atacuri care a vizat stocurile de rachete rusesti a început cu distrugerea Arsenalului 51 de lângă Moscova.
Potrivit surselor media britanice, șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Regatul Unit și Ucraina și-au suspendat planurile de a participa astăzi, 23 aprilie, la discuțiile de la Londra cu privire la identificarea modalităților de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Biroul de presă al Serviciului rus de informații externe (SVR) a publicat recent un articol în care sugerează că Rusia și Washingtonul ar trebui să lupte împreună împotriva „eurofascismului”, identificând Franța și Marea Britanie drept principalii ideologi ai acestui curent.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
Când Rusia a anexat Crimeea în 2014, a confiscat o mare parte din marina militară a Ucrainei, paralizând forțele navale ale Kievului. Zece ani mai târziu, din cenușa acestei lovituri strategice a răsărit o inovație remarcabilă: dronele maritime, arme cu un raport cost-eficiență de 200 la 1, care au reușit nu doar să alunge flota lui Putin din apele Peninsula Crimeea, ci s-au îndreptat chiar și împotriva forțelor aeriene rusești.
Cotidianul britanic The Times a informat, în ediția din 13.05.2025, că Marina Regală a Marii Britanii intenționează să urmărească mișcările submarinelor rusești folosind Inteligența Artificială (AI).
F-47 este marele câștigător al programului NGAD, adică viitorul avion de luptă de generația a 6-a care va înlocui F-22 Raptor, considerat de mulți ca fiind și în prezent cel mai bun avion de luptă din lume. Și, în acest context, oficiali din SUA dezvăluie câteva noi date interesante despre ceea ceva fi F-47.
Despre primul avion de producție franceză de tip Rafale căzut în luptă s-au scris zeci de pagini și analize. Este vorba desigur despre un Rafale pierdut de India în timpul atacului asupra Pakistanului. Informația a fost ulterior confirmată și de oficiali americani, sub protecția anonimatului, pentru Reuters. Pe social media au apărut și imagini cu epava avionului, dar ele au fost puse sub semnul întrebării. O întreagă telenovelă la care India a reacționat.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni europene vor lovi flota fantomă a Moscovei. Noi bariere și pentru componente cu dublă utilizare folosite de industria militară rusească
Bosnia Herzegovina traversează o perioadă tot mai tensionată, iar apelurile la dialog și respectarea ordinii constituționale par să nu reușească să evite o destabilizare majoră în regiune.
Pentru prima dată în istoria UE, în Comisia Europeană a apărut un comisar pentru apărare. În această poziție a fost numit Andrius Kubilius, un politician lituanian, fost prim-ministru.
Acest demers fără precedent al UE a apărut după ce o parte a spectrului politic al SUA - căzând cu ochii larg deschiși în capcana întinsă de Rusia că Moscova nu e o amenințare și, totodată, crezând că apărarea lumii libere nu este aceeași în indo-pacific și Europa sau oriunde în lume - a trimis mesaje că SUA se vor retrage din Europa.
Rusia concentrează unități suplimentare în principalele direcții de atac din Ucraina, și anume în apropiere de Pokrovsk, Ceasiv Yar și Toretsk.
Mai multe invertoare și baterii provenite din China conțineau echipamente de comunicații care nu se aflau în fișa tehnică a produselor și care, teoretic, pot fi accesate sau controlate de la distanță.
Recent Ucraina a reușit o premieră în istoria militară: Drone maritime Magura 7, pe care au fost integrate rachete aer-aer americane AIM-9 Sindewinder au doborât deasupra Mării Negre două avioane Su-30 Flanker rusești. E incredibil cum o țară fără o flotă navală, fără nave de suprafață și submarine, reușește să țină în șah Flota rusă a Mării Negre, dar și să doboare avioane rusești, și toate astea doar cu drone maritime. Ucrainenii au explicat succesul dronelor Magura 7.
Cel puțin 50.000 de voluntari se înrolează în armata rusă în fiecare lună, a declarat președintele rus Vladimir Putin, la ordinul căruia a început războiul din Ucraina.
Cotidianul britanic The Times a informat, în ediția din 13.05.2025, că Marina Regală a Marii Britanii intenționează să urmărească mișcările submarinelor rusești folosind Inteligența Artificială (AI).
Un avion de antrenament militar japonez s-a prăbuşit la scurt timp după decolare, au anunţat miercuri autorităţile nipone, după ce aparatul de zbor cu două persoane la bord ar fi căzut într-un lac, relatează Agerpres și AFP. E vorba de un T-4 Kawasaki, iar guvernul japonez a confirmat incidentul.
Franţa este "pregătită să deschidă" o discuţie privind desfăşurarea de avioane franceze înarmate cu "bombe" nucleare în alte ţări europene. Este ceea ce fac americanii fac în ceea ce privește umbrela atomică din perspectiva aviației militare. Dar cât de real este acest scenariu? Amintim că avioanele franceze Mirage 2000N și Rafale în standardul F5, cel mai modern standar al Rafale aflat în dezvoltare, integrează bombe nucleare.
În contextul alegerilor prezidenţiale din România, importanța strategică a țării noastre pentru SUA și NATO devine tot mai evidentă. Experţii subliniază că viitorul mediului de securitate din Marea Neagră se va decide în România, un aliat al SUA aflat în primă linie în fața agresiunii ruse. În ultimii ani, baza aeriană Mihail Kogălniceanu a devenit un hub esențial pentru operațiunile SUA și NATO, protejând libertatea de navigație și infrastructura critică.
Uniunea Europeană și Ucraina au făcut un pas important spre consolidarea colaborării în sectorul apărării, anunțând crearea unui Task Force UE-Ucraina dedicat extinderii cooperării dintre industriile de apărare europene și ucrainene. Anunțul a fost făcut în cadrul deschiderii celui de-al doilea Forum al Industriei de Apărare UE-Ucraina, desfășurat la Bruxelles. Charles Fries, Secretar General Adjunct al Serviciului European de Acțiune Externă, a declarat: "Astăzi lansăm un nou Task Force UE-Ucraina privind cooperarea în industria de apărare pentru a promova soluții concrete."
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că omologul său american Donald Trump trebuie să se convingă de faptul că președintele rus Vladimir Putin este cel care minte și că nu ucrainenii sunt cei care pun piedici unui posibil proces de pace, informează Agerpres și EFE.
La o lună de la debutul operației militare "Rough Rider", campania intensă de lovituri aeriene americane împotriva țintelor Houthi din Yemen, președintele Donald Trump aștepta rezultate concrete. Faza inițială, concentrată pe neutralizarea sistemelor de apărare aeriană și a liderilor Houthi, reprezenta doar prima parte a planului general al șefului Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), generalul Michael Kurilla, estimat la opt până la zece luni. Cu toate acestea, în ciuda a peste 1.000 de ținte atinse și a eliminării unor figuri cheie din centrul rebelilor Houthi, operațiunea s-a dovedit a fi mult mai costisitoare și periculoasă decât se anticipase.
Serviciul de informații al Apărării (GUR) din Ucraina a publicat imagini care confirmă utilizarea inovatoare a sistemelor sale de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-200 pentru atacuri împotriva forțelor rusești. Înregistrarea video, făcută publică azi, prezintă procesul complex de pregătire a acestor rachete pentru lansare, incluzând încărcarea lor pe platforma de lansare, culminând cu secvența de lansare propriu-zisă.
NATO trebuie să implementeze schimbări drastice la nivelul capabilităților sale de război electronic (EW) dacă dorește să învingă Rusia într-un viitor posibil conflict, avertizează un reprezentant al Alianței. Acesta a subliniat incertitudinea privind accesul pe viitor la sistemele militare americane. Bas Nieuwenhuijse, președintele departamentului maritim EW al NATO, a declarat în cadrul unei conferințe organizate la Roma că, deși o victorie este posibilă, aceasta necesită o schimbare fundamentală în modul în care NATO operează într-un mediul de luptă bazat pe război electronic și în ceea ce privește capabilitățile EW maritime.
Oficiali din Franța și Cipru au convenit furnizarea către Armata cipriotă a 40 de noi rachete antiaeriene Mistral.
La 6 mai 2025, secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, a anunțat o schimbare semnificativă în desfășurarea operațională a tancurilor de luptă principale M1 Abrams, recunoscând natura evolutivă a războiului modern. Inspirându-se din lecțiile conflictului din Ucraina, Driscoll a subliniat necesitatea ca tancurile să se adapteze la amenințarea crescândă reprezentată de dronele ieftine. Această pivotare strategică subliniază angajamentul Armatei de a-și păstra capacitățile blindate, abordând în același timp provocările emergente de pe câmpul de luptă.
Europa încearcă să conecteze industriile statelor europene cu industria de apărare ucraineană. În fond, un exemplu de succes; azi, în contextul a mai bine de trei de de agresiune militară rusă, Ucraina are capacitatea de a-și produce 40% din armamentul necesar în țară. Și, se pare, ar fi existat discuții cu privire la un proiect comun româno-ucrainean privind producerea unui anumit tip de proiectil.
Belgia va achiziționa între 200 și 300 de rachete antiaeriene poloneze Piorun, care și-au dovedit eficiența în luptă în Ucraina.
Noul lider sirian Ahmed al-Sharaa încearcă să-l îmbuneze pe Donald Trump și ar putea să-i propună câteva afaceri de nerefuzat".
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Moscova are nevoie de minerale critice pentru a-și susține producția industriei de apărare, iar Statele Unite pot oricând să închidă robinetul industriei militare a Rusiei.
Membrii clubului de motocicliști ”Lupii Nopții”, pro-Putin, au plantat puieți de alun în Brest, Belarus, lângă granița cu Polonia. ”Lupii Nopții” sunt o organizație strâns legată de Kremlin, promovând sentimentul naționalist rusesc, care a contribuit inclusiv la invazia Crimeei prin patrularea străzilor peninsulei cu soldați fără însemne trimiși din Rusia. Celebri omuleți verzi.
Pe piața de armament tocmai a fost prezentat un nou obuzier de 155 mm. E vorba de Nemesis, un produs dezvoltat de General Dynamics European Land Systems (GDELS), filiala europeană a gigantului american.
Președintele american Donald Trump s-a oferit luni să participe personal la posibile discuții dintre Ucraina și Rusia care vor avea loc în Turcia la sfârșitul acestei săptămâni.
După aproape o lună de atacuri misterioase, Ucraina a identificat arma neidentificată folosită de Rusia ca fiind o nouă rachetă de croazieră denumită S8000, anterior cunoscută sub numele neoficial de "Banderol". Portalul "War and Sanctions" al Direcției de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) a publicat recent detalii tehnice și o listă extinsă de componente utilizate în producția acestei arme.
Într-un anunț istoric, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a informat, pe 12 mai, că se va dizolva. Gruparea militantă aflată pe lista organizațiilor teroriste ale mai multor state, dar în principal pe ce a Turciei, a emis luni lun un comunicat prin care anunță că „toate activitățile” desfășurate sub numele său au luat sfârșit.
