Textul intitulat „Afirmații, analize și decizii” a fost publicat de către generalul (r.) Ștefan Dănilă pe blogul personal, iar DefenseRomania îl preia în integralitate.
Notă: Textul aparține generalului (r.) Ștefan Dănilă, subtitlurile redacției:
A devenit un truism necesitatea adaptării la lumea în care trăim, concurent cu vremurile complicate pe care le trăim. Accesul la informațiile de aproape peste tot, transmisiile în direct, posibilitatea de comunicare cu persoane cunoscute direct sau doar virtual, ritmul de schimbare a aplicațiilor, telefoanelor, laptopurilor, tabletelor, mașinilor, locurilor de muncă, domiciliului sau partenerului ne obligă la mai mult dinamism, adaptare și chiar ne fac mai superficiali.
Adaptarea la epoca trilurilor (folosirea Twitter – X) riscă să ne transforme pe toți în twits (idioți), incapabili să mai citim o pagină sau mai mult, dornici să primim sinteza informației, dacă se poate, într-o singură frază sau propoziție.
Afirmațiile aruncate în spațiul public sunt preluate ca atare, partizan sau critic, la modul superficial, doar printr-o selecție emoțională, de tipul îmi place sau nu îmi place.
Afirmațiile unor persoane cunoscute, recunoscute sau doar etichetate ca experți devin mult prea ușor adevăruri imuabile. Desigur, mare parte din răspundere revine celui care face afirmațiile respective, mai ales dacă și-a asumat rolul de expert sau de profesionist al domeniului pentru care face afirmația.
Cele mai periculoase sunt afirmațiile care urmează unei analize pe un alt subiect, total diferit. Argumentele corecte și construcția analizei făcute pot transfera credibilitatea către afirmația care nu este explicată, argumentată și, uneori, poate fi falsă sau eronată.
Un exemplu în acest sens poate fi afirmația „unica soluție este reintroducerea serviciului militar obligatoriu”, preluată de un jurnalist ca „serviciul militar obligatoriu, cerut de generalii în rezervă din România”.
În epoca „X”, nu mai contează că este o afirmație făcută de un singur general locotenent, în retragere, ca urmare a unei evaluări proprii. De Clemanceau pare că nu îi pasă jurnalistului, nici Parlamentului, de ce le-ar mai păsa cititorilor?
Pentru a ne adapta vremurilor, voi spune și eu: „reintroducerea serviciului militar obligatoriu, în acest moment, este o aberație”. Desigur, pot să fiu preluat de alt jurnalist, pot să primesc multe like-uri, dar și multe hate-uri, bineînțeles, emoțional. Pot fi și comentarii de susținere sau de negare și ostracizare, dar prea puține vor fi explicate.
În sprijinul afirmației mele aș putea să adaug câteva argumente. Renunțarea la conceptul Războiului Întregului Popor s-a făcut pe fondul aderării la cea mai puternică Alianță politico-militară, respectiv trecerea în tabăra învingătorului din Războiul Rece. Aceasta s-a produs în contextul dispariției prin colaps a învinsului (Tratatul de la Varșovia), dar s-a menținut teama față de Rusia, moștenitoarea majorității capacității militare a Uniunii Sovietice. Riscul unei invazii a devenit aproape nul după ce Uniunea Sovietică s-a destrămat și am încheiat un tratat de bună vecinătate cu Ucraina. Niciodată nu s-a luat în calcul un scenariu în care ne-ar invada Ucraina, deși unii mai discutau despre importanța Porții Focșanilor.
În actuala Strategie Națională de Apărare a Țării este menționată ca periculoasă atitudinea agresivă a Federației Ruse, nicidecum vreun vecin.
Așadar, în lipsa pericolului iminent al unei invazii, de ce considerăm ca principală preocupare apărarea cu rezerviști? Avem atât de puțină încredere în Forțele Armate profesioniste sau în solidaritatea aliaților? Desigur, avem garanții de securitate și prin apartenențe la Uniunea Europeană, dar mecanismele prin care s-ar mobiliza statele europene pentru apărarea unuia dintre ele nu sunt foarte clare, fiind declinate în mare parte către NATO.
Apartenența noastră la NATO a fost foarte vizibilă prin participarea la unele misiuni ale Alianței, la exerciții comune, este o componentă importantă a transformării și modernizării forțelor armate.
Mă întreb cum ar fi fost pentru militarii aliați să colaboreze pentru îndeplinirea unei misiuni de menținere sau de impunere a păcii cu unități/subunități încadrate cu militari în termen români.
Acei militari știu că pregătirea individuală a unui soldat durează minim șase luni, la care ar trebui să se adauge programe de instrucție pentru luptă cu grupa/echipajul, plutonul, compania și batalionul. Pentru fiecare tip de misiune este necesar un program distinct, cu cerințe și activități specifice, care presupun timp și resurse adecvate. Acest necesar de resurse îl determina pe generalul american Martin Dempsey să solicite mai multă claritate decidenților politici (Secretarului General al NATO) privind scopul, obiectivele și finalitățile misiunii în care se implică forțele armate.
Atunci când am solicitat Catalogul de costuri al structurii de forțe a Armatei României, am cerut să se țină cont de misiunile fiecărei unități, deoarece o unitate pregătită pentru apărarea teritoriului național necesită alte resurse față de o unitate capabilă să execute misiuni de luptă în afara teritoriului național. Demersul a fost destul de dificil, deoarece niciunul dintre cei pregătiți pentru planificarea capacității de apărare în SUA nu a considerat necesar să introducem și noi sistemul de cuantificare financiară a fiecărei activități și a fiecărei structuri.
Din cele de mai sus rezultă necesitatea de a gândi o carieră militară a unui soldat profesionist pentru minim doi ani. Dacă luăm în calcul și posibilitatea ca acesta să transmită din pregătirea sa celor noi veniți în unitate, precum și posibile misiuni efective în care să fie implicați, atunci se poate deduce aritmetic necesitatea unui contract minim de trei ani. Acest lucru a fost prevăzut de legea care a pus bazele modernizării armatei și transformării în armată de profesioniști.
În acea lege, a soldaților și gradaților profesioniști se prevedea posibilitatea prelungirii, adică semnarea a încă maxim două contracte de câte trei ani sau prelungirea anuală, fără a depăși vârsta maximă de 35 de ani. Corupția și ingerințe politice oportuniste, pe fondul crizei din 2008-2012 au degenerat respectiva lege, cu afectarea gravă a capacității de apărare.
Introducerea serviciului militar obligatoriu presupune activități, resurse, infrastructură și fonduri care trebuie identificate. Programele de pregătire trebuie revizuite și redefinite obiectivele, cu toate consecințele derivate din această decizie.
Recent, un pseudo-expert afirma că pentru un avion ar trebui să fie pregătiți trei piloți, fără a ști că aritmetica nu permite o astfel de planificare. Dacă un avion poate să zboare maxim 200 de ore într-un an (statistic, au fost mai puține la noi), iar un pilot trebuie să zboare minim 180 de ore pentru a respecta cerințele de pregătire pentru misiune, o simplă operație aritmetică va da 1,1 piloți/avion, ceea ce este cu totul altceva. Consecințele formării unui excedent sunt dezastruoase, întrucât se constituie un grup de posibili profesioniști neutilizabili, cu frustrări și presiune socială ridicată, iar pregătirea piloților strict necesari pentru misiune este grav afectată de distribuirea orelor după principii sociale. Dar despre acest subiect voi reveni.
Decidentului politic trebuie să i se prezinte toate problemele care decurg dintr-o decizie care implică viitorul forțelor armate, să se prezinte și posibilele avantaje, dar și costurile și riscurile.
Decidentul politic ar trebui să utilizeze toate instrumentele de evaluare socială pentru a ști la ce se așteaptă. În ce măsură această hotărâre va întări societatea românească sau o va slăbi, cât de mult sprijin va avea la nivelul populației vizate, nu a spectatorilor de pe margine, cum va stopa tendința de migrație a tinerilor absolvenți de liceu (colegiu)?
Ideea că țara se apără doar cu arma în mână este falsă și periculoasă. România trebuie apărată cu munca fiecăruia, acolo unde este încadrat sau cu dezvoltarea afacerilor românilor în țară și oriunde în această lume deschisă și competitivă. Dezvoltarea economică, competitivitatea în oricare domeniu al vieții sociale și afirmarea identității românești la nivel științific, cultural, educațional, sportiv, diplomatic înseamnă mai mult decât pregătirea pentru trasul cu pușca.
Ideea jertfei pentru neam și țară este o mare eroare, întrucât jertfa nu este nici suficientă și, de cele mai multe ori, nici necesară.
Liderii responsabili nu își pot propune să sacrifice proprii cetățeni, ei ar trebui să fie buni în găsirea soluției pentru victorie. Simplele enunțuri privind necesitatea luptei cu arma în mână și să mori pentru țară, induc teama, chiar panica și fuga de serviciul militar.
Care ar fi alternativa? Adaptarea la vremurile în care trăim, reformarea instituțiilor militare, reorganizarea forțelor armate, un nou statut al personalului militar, noi legi privind salarizarea și pensiile militare, o nouă infrastructură, constituită din baze militare, implicarea responsabilă a conducerii politice în realizarea și menținerea capacității de apărare. Toate deciziile și acțiunile ar trebui să fie urmare a Revizuirii Strategice a Apărării, confirmată și validată de economiști, oameni de afaceri, sociologi, diplomați și lideri politici responsabili, împreună cu liderii militari.
Procesul de revizuire a fost început la nivelul Ministerului Apărării Naționale, dar trebuie preluat de către comisiile de specialitate din Parlamentul nou ales.
Educația pentru apărare sau pregătirea populației pentru război este necesară și nu poate fi negată atunci când este război la limita de acțiune a unei rachete balistice cu rază mică, cu drone care intră neautorizat în spațiul nostru aerian. Această educație ar trebui făcută în școli, la nivelul comunităților locale, prin materiale video ușor accesibile, prin aplicații utile, cu implicarea ministerului cu responsabilitatea apărării naționale.
Se pot organiza și tabere de pregătire militară în colegiile militare și în academii, pentru a familiariza tinerii cu viața de militar, cu echipamentele militare, ca o activitate de promovare a carierei militare, dar și pentru a stimula încrederea populației, dar un așa zis stagiu de două, patru sau mai multe luni, fără a fi un contract de minim trei ani nu poate pregăti o rezervă credibilă pentru structurile militare, iar costurile sunt destul de ridicate, în detrimentul forțelor active.
Cariera militară trebuie să fie suficient de atractivă, calitatea de militar să fie onorantă și respectată. Orice abatere de la lege și disciplină trebuie combătută și sancționată urgent și drastic, pentru a nu vulnerabiliza instituția. Încrederea și respectul se câștigă greu și se pierde într-o clipă (regret că nu știu exact cine a spus prima dată, am preluat enunțul ca fiind un proverb), de aceea este necesar ca instituția militară să se reformeze.
Prezența militarilor în stradă (activi sau în rezervă) este o mare vulnerabilitate pentru orice stat, decredibilizează conducerea politică privind preocuparea pentru securitatea acelui stat. Pentru a evita astfel de situații este necesară rezolvarea urgentă a situațiilor care au generat aceste reacții, deoarece nedreptatea socială nu poate fi combătută cu forța, ci prin măsuri de îndreptare.
Desigur, instituția militară ar trebui să fie una singură, iar toate serviciile secrete sau secretizate ar trebui să fie demilitarizate. Un serviciu secret trebuie să aibă statutul său, pentru a evita orice interferențe vicioase pentru oricare parte.
Statutul de militar ar trebui să fie valabil pentru toți militarii, de la soldat la general/amiral, dar numai pentru cei care au misiunea principală apărarea țării. Forțele armate trebuie să fie doar cele care sunt considerate în acest moment Armata României, deoarece acest ultim termen produce confuzii la traducere, Army fiind termenul consacrat pentru forțele terestre. Unii pot înțelege că Forțele Aeriene și Forțele Navale nu sunt părți componente ale Armatei Române.
Am exprimat o opinie personală, nu o analiză a situației, de aceea recomand decidenților să țină cont de toate opiniile exprimate, de argumente și de contraargumente, să evalueze corect posibilele consecințe înainte de a lua o decizie și să evite să mai declare că „ar semna mâine decizia de reintroducere a serviciului militar obligatoriu”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Un nou plan de pace american ia prin surprindere Uniunea Europeană care nu este prea fericită că nu a fost consultată în prealabil de administrația de la Casa Albă. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că orice plan de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să implice atât partea ucraineană, cât și cea europeană.
Suntem în noiembrie 2025, iar calendarul războiului din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă dimensiune temporală. Pe de o parte, avem lupte acerbe în tranșeele din Donețk, unde realitatea se măsoară în metri pierduți și vieți curmate, iar pe de altă parte, avem ceasurile diplomatice de la Washington, care bat într-un ritm alert, dictat de o administrație Trump revenită la Casa Albă cu o agendă clară: tranzacționarea păcii.
Trăim un moment de inflexiune în arhitectura de securitate a Europei, unul în care vechile granițe dintre decizia politică, execuția militară și capacitatea industrială nu doar că se estompează, ci se rescriu sub presiunea unei noi realități geopolitice. Până ieri, rolul industriei de apărare, fie ea și un gigant precum Airbus, era clar delimitat: să furnizeze avioanele, tancurile, muniția pe care guvernele îl comandă și generalii le utilizează. Strategia, doctrină și, mai presus de toate, decizia nucleară rămâneau apanajul exclusiv al șefilor de stat.
Emiratele Arabe Unite se află în negocieri avansate cu Franța privind un parteneriat comun pentru dezvoltarea avionului de vânătoare Rafale F5 și a dronei de luptă care va lucra conjugat cu avionul, bazându-se pe relația de patru decenii dintre cele două țări în domeniul forțelor aeriene.
Aceste discuții ar putea oferi Abu Dhabiului un rol direct în conturarea unuia dintre cele mai ambițioase programe de drone de luptă fără pilot din Europa, cu implicații clare pentru puterea aeriană din Golf.
Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA).
Italia, Bulgaria și Malta s-au alăturat Belgiei în apelurile adresate Comisiei Europene și Consiliului UE de a identifica soluții alternative față de planul propus de Bruxelles privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța un împrumut masiv în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro destinat Ucrainei.
În timp ce în România unii se mai ceartă pe Facebook și în social media cu privire la existența sau inexistența pericolului rus, în celălalt capăt al Flancului lucrurile sunt cât se poate de clare: Rusia reprezintă o amenințare militară la adresa Europei iar doar o Armată puternică și structuri defensive puternice pot descuraja o aventură militară în viitorul apropiat a noii Armate Roșii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mutat și a declarat că Ucraina e pregătită să renunțe la cererile privind aderarea la NATO, în schimbul garanțiilor de securitate din partea SUA și a Europei.
Potrivit presei occidentale, Forțele Armate ale Ucrainei desfășoară activ radare IRIS proiectate pentru detectarea dronelor. Aceasta este o dezvoltare a companiei olandeze Robin Radar, a cărei conducere speră că, datorită celei mai recente modernizări a produsului lor, “trupele vor putea detecta și distruge și mai multe UAV-uri”.
Președintele țării Nicușor Dan - Comandantul Suprem al Armatei României, potrivit Constituției - a declarat că „vom vedea drone ruse doborâte în România”, dar a nuanțat declarația precizând că țara noastră nu e singura care nu angajează aceste UAV-uri, iar astfel de angajări se vor face doar în anumite condiții. Poziția președintelui țării vine în contextul deselor incidente în care spațiul aerian românesc a fost încălcat de drone ruse, în timp ce fostul președinte Traian Băsescu a numit situația „ridicolă” și spațiul aerian românesc „un bulevard pentru drone ruse”.
Vineri, 12 noiembrie, a fost o zi importantă pentru industria de apărarea românească, odată cu lansarea oficială a VLAH" (Vehicul de luptă autonom hidramat) - primul prototip al unui vehicul blindat 4X4 dezvoltat în România, în ultimii 35 de ani.
Pentru prima dată în ultimii 15 ani de când exercită puterea, Viktor Orban se confruntă cu o fisură uriașă în regimul său și o amenințare reală pentru partidul Fidesz, condus cu mână de fier de Orban.
Cancelarul german Friedrich Merz a susţinut sâmbătă că preşedintele rus Vladimir Putin "nu se va opri" şi că, dacă Ucraina cade, armata rusă nu se va opri la graniţele acesteia, la fel cum nici Hitler nu s-a oprit după acordul de la Munchen din anul 1938 prin care a obţinut regiunea germanofonă sudetă care aparţinea Cehoslovaciei, relatează agenţiile Agepres, EFE şi DPA.
Ucraina a acuzat Rusia că a lovit sâmbătă cu o dronă în Marea Neagră o navă comercială a Turciei, la o zi după ce un atac aerian rusesc a avariat încă o navă turcă în apropierea portului Odesa, regiunea omonimă din jurul acestui oraş ucrainean fiind în noaptea de vineri spre sâmbătă ţinta unui atac masiv cu drone şi rachete în care Rusia a ţintit inclusiv infrastructuri energetice, relatează Agerpres și AFP.
În cursul nopții de 13.11.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, vizând, îndeosebi, obiective energetice din regiunile sudice ale țării.
G7 întărește paradigma sprijinului energetic pentru Ucraina. Promite o apărare antiaeriană mai puternică pentru a se evita tiparul „noi reparăm, ei distrug”.
Răsturnare de situație și lovitură grea pentru industria aeronautică din China, care e pe punctul să piardă o bătălie comercială istorică în fața Eurofighter, deși victoria avioanelor chineze J-10 părea sigură.
Trupele ucrainene au recucerit părți din orașul Kupiansk, în provincia nord-estică Harkov, și mai multe sate din jurul acestuia, într-o operațiune care a încercuit unități ruse, a anunțat un comandant al armatei ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters. Orașul a fost revendicat de Rusia în urmă cu trei săptămâni, Moscova anunțând ocuparea sa completă.
România se află în fața unei decizii care va defini nu doar viitorul armatei sale, ci și al economiei pentru multi ani de acum in colo. Programul de achiziție a noilor Vehicule de Luptă ale Infanteriei (IFV) a devenit un câmp de bătălie între gigantul german Rheinmetall și competitorul sud-coreean Hanwha Aerospace. Iar dacă privim dincolo de broșurile frumos colorate, oferta venită de la Seul este surprinzător de incomodă pentru competitorii europeni consacrați.
Liderul de la Phenian, Kim Jong Un, a participat la o ceremonie publică organizată în capitala nord-coreeană pentru a marca revenirea unui detașament de geniști militari care a acționat în regiunea Kursk, unde ar fi participat la operațiuni de deminare și sprijin logistic pentru forțele ruse. Potrivit agenției de presă de stat KCNA, Kim a lăudat „eroismul colectiv” al soldaților și le-a conferit distincții, inclusiv post-mortem pentru militarii căzuți în timpul misiunii.
Un exercițiu militar recent cu avioane F-16 trimise la Câmpia Turzii și F-35 în Țările Baltice confirmă noua doctrină americană: în cazul unui conflict cu Rusia, U.S. Air Force nu va mai opera exclusiv de pe aerodromurile mari din Vest, ci din puncte de realimentare rapidă de pe flancul estic.
Olanda comandă sistemele Skyranger 30 de la compania Rheinmetall, recunoscând indirect că rachetele scumpe sunt inutile împotriva roiurilor de drone ieftine. Astfel, Haga a înțeles o lecție rezultată în urma conflictului din Ucraina: nu poți doborî la infinit drone de 500 de dolari cu rachete care costa milioane. Soluția este revenirea la sisteme de apărare ceva mai ieftine, dar adaptate nevoilor actuale.
Președintele american Donald Trump s-a confruntat cu o înfrângere cauzată chiar de republicani într-un vot în Senatul statului Indiana, un stat republican.
Portalul rusesc de propagandă topwar.ru a informat, pe 12.12.2025, că partea rusă deține informații potrivit cărora armata ucraineană încearcă din nou să desfășoare echipamente de cercetare și comunicații pe Insula Șerpilor din Marea Neagră. Ultima dată, această bucată mică de piatră a fost folosită de Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei în această vară.
O lovitură chirurgicală asupra unei baze aeriene „impenetrabile” dezvăluie vulnerabilitățile tot mai mari ale logisticii Moscovei. „Fantomelor” Kievului nu le scapă nimic: de la avioane de transport la radarele care ar trebui să le protejeze, toate au ajuns să fie vizate de atacuri cu drone.
La finalul spătămânii trecute, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, desfășurat la Romexpo, a avut loc lansarea volumului „Analiza conflictului din Ucraina din perspectiva modelului actorului rațional”, semnat de maior doctor Sînziana Iancu, membru corespondent al Academiei de Științe ale Securității. Cartea, publicată de Centrul Tehnic Editorial al Armatei, s-a bucurat de suces, stocul fiind epuizat în doar câteva zile. Potrivit reprezentanților editurii, aceasta a reprezentat una dintre cele mai bine vândute lucrări din colecțiile recente.
Israelul își consolidează relațiile de securitate cu Marocul în contextul extinderii cooperării strategice cu state prietene din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pe baza normalizării relațiilor și a intereselor mutuale de securitate.
Războiul viitorului nu mai este o teorie, ci o realitate testată recent în Germania. Noul sistem Nemyx, dezvoltat de compania Auterion, permite roiurilor de drone coordonate de un soft AI să distrugă simultan ținte multiple, sfidând bruiajul electronic. Această revoluție tehnologică forțează armatele europene să răspundă la următoarea întrebare: suntem pregătiți pentru era în care roiurile de drone rescriu regulile războiului, sau rămânem blocați în strategiile trecutului?
Poliția militară din Republica Cehă desfășoară o anchetă legată de proiectul Nemesis, inițiativă prin care se strângeau fonduri pentru producerea și livrarea de drone FPV către forțele armate ucrainene.
O investigație jurnalistică recentă vine sa spulbere mitul invincibilității aparatului de securitate rusesc, dezvăluind că soarta lumii se află în mâinile unor bărbați de vârstă mijlocie, cu ipoteci, conturi pe site-uri de matrimoniale și rude în Statele Unite.
Marea Caspică nu mai e un loc sigur pentru Flota Rusă. În ciuda problemelor mari pe care forțele armate ucrainene le au pe front, în special în zona Donbas, maritim hărțuirea Rusiei a ajuns până în Marea Caspică. Dacă în Marea Neagră flota rusă e ținută în șah de dronele ucrainene, în premieră au loc operațiuni „în valuri” și în Marea Caspică.
Președintele SUA, Donald Trump, și-a confirmat intenția de a se alătura acordării de garanții de securitate Ucrainei, ca parte a unui potențial acord de pace.
Lituania a comandat 30 de obuziere de 155 mm de tip Caesar de la grupul franco-german KNDS, care se adaugă altor 18 piese de acest fel achiziţionate în 2022, a anunţat grupul de apărare într-un comunicat, fără a preciza suma la care se ridică noua comandă, informează agențiile Agerpres și AFP.
Războiul se schimbă cu o viteză uluitoare iar scenarii ce păreau „ieri” sience fiction sunt în prag de a deveni realitate. Azi cu siguranță ne îndreptăm spre a patra generație a războiului în care state vor fi îngenuncheate doar din operațiuni cyber. În prezent suntem în generația a 3-a, în care războiul kinetic și cel cyber se îmbină, iar generalul de brigadă IDF (r.) Yossi Karadi, directorul general al Directoratului Național de Cyber al Israelului, explică cu subiect și predicat ce va urma, dând exemplul Rusiei care, în prima fază a războiului împotriva Ucrainei a încercat să folosească componenta cyber pentru a paraliza Ucraina, în detrimentul aviației militare.
Producția avioanelor Su-57 și dezvoltarea bombardierului strategic rusesc PAK DA Poslannik sunt în urmă. Programele emblematice, pe care Kremlinul le promovează ca dovadă a rezistenței sale la sancțiunile occidentale, sunt blocate, printre altele, din cauza lipsei de echipamente de inginerie de precizie. Prin urmare, Rusia încearcă să ocolească sancțiunile prin intermediul aliatului său tradițional, Serbia, dar, în mod surprinzător, și cu ajutorul echipamentelor din Taiwan.
Un raport clasificat scurs în presa americană dezvăluie că cea mai scumpă navă de război din istorie - portavionul american USS Gerald R. Ford - este vulnerabilă în fața arsenalului de rachete hipersonice al Chinei, transformând proiecția de forță americană într-un eventual dezastru.
Comandantul suprem al NATO (SACEUR) va efectua o vizită la Cincu, în România. Generalul american Alexus G. Grynkewich (SACEUR) va fi însoțit în vizita sa de Șeful Armatei României.
