Cu siguranță, generalul a primit cea mai înaltă aprobare pentru a dezvălui detalii care ar fi putut rămâne secrete pentru cel puțin următorii 50 de ani dacă nu pentru totdeauna.
Într-un interviu acordat ”Ukrainska Pravda” (publicat pe 18 septembrie), generalul Sokolov explică cum a fost organizată apărarea, de ce nu a putut rezista asaltului rușilor, dacă putea fi refăcută și dacă a fost deminat ceva chiar de ucraineni la granița cu Crimeea ocupată.
Înainte de a prezenta principalele aspecte din interviu, menționăm că nu trebuie confundat Grupul ucrainean ”Sud”de forțe întrunite cu Comandamentul Operațional Sud al Forțelor Terestre ucrainene. Primul era comandat din octombrie 2021 de generalul Sokolov, care deținea și funcția de locțiitor al Comandamentului Operațional Sud. Grupul ucrainean ”Sud” era direct implicat în misiuni de luptă, fiind subordonat, pe linie operațională, nemijlocit generalului Serghei Naev.
Generalul Naev era, atunci, comandantul tuturor forțelor ucrainene întrunite care se aflau la contact cu adversarul în Donbass și peninsula Crimeea. Comandamentul Operațional Sud al Forțelor Terestre asigura doar sprijinul pe linia sa a Grupul ucrainean ”Sud”.
Potrivit generalului Sokolov, pentru apărarea direcției sud au fost alocate forțe insuficiente. Din cei aproximativ 15.000 de militari prevăzuți, în teren au fost doar 1.500.
Planul ucrainean de apărare prevedea ca la sud de Nistru (în regiunea Herson) și în zona Melitopol (în regiunea Zaporojie) să acționeze patru brigăzi mecanizate/apărare teritorială, precum și alte unități, efectivele totale ajungând la 15.000 de militari. Misiunea acestui grup de forțe era oprirea înaintării adversarului și fixarea acestuia până la eventuala venire a unei forțe de contraofensivă. Frontul pe care opera Grupul ucrainean ”Sud” era de aproximativ 200 de km, potrivit lui Sokolov.
Din cele patru brigăzi existente pe hârtie, generalul Sokolov a avut la dispoziție doar o brigadă mecanizată și un batalion, dar ambele incomplete. Brigada 59 a avut dislocați în zona operațională doar 1.300 de militari, restul fiind în refacere ca urmare a revenirii recente din Donbass. De asemenea, Batalionul 137 Infanterie Marină a operat cu doar 250 de militari, ceea ce reprezintă jumătate din efectivele acestuia.
Potrivit lui Sokolov, cei 1.500 de militari ucraineni nu au avut nicio șansă împotriva celor 25 de grupuri tactice de batalion rusești (aproximativ 20.000 de militari) care au atacat pe direcția sud. La acestea s-au adăugat ”până la 140 de avioane, 60 de elicoptere și navele flotei din Marea Neagră”.
Răspunzând la întrebarea ”Cât de repede ne-au eliminat apărarea antiaeriană?”, generalul a declarat că nu știe, ”dar în prima zi apărarea antiaeriană nu s-a arătat deloc. Inamicul avea un avantaj total în aer și nimic nu i-a stat în cale.”
În plus, aviația rusă a atacat prin surprindere. Au fost lovite cu rachete aproape toate locațiile unităților ucrainene din regiunile Herson ș Zaporojie.
,,Eram pe 24 februarie 2022 împreună cu ofițerul de serviciu pe apărare antiaeriană. În jurul orei 4-5 dimineața, a fost observată o decolare în masă a avioanelor în Crimeea. Le-am numărat și le-am pierdut șirul undeva la al 30-lea avion. La început, se învârteau deasupra Crimeii, probabil construind acolo un ordin de luptă. Mai existau speranțe că vor zbura și vor ateriza din nou pe aerodromurile lor, pentru că nu era prima dată. Dar au zburat peste Marea Azov și Marea Neagră și au început o lansare masivă de rachete''.
Primul (val – nota autorului) a fost un atac cu rachete în aproape toate locațiile unităților noastre, asupra punctelor de comandă, asupra pozițiilor de tragere și mijloacelor radar ale echipamentelor de apărare antiaeriană, pe aerodromul din Melitopol. Aproape pe toate obiectivele situate în regiunile Herson și Zaporojie.
Întreg scenariul rus de atac dinspre Crimeea a luat, oarecum, prin surprindere apărarea ucraineană. Rușii au atacat terestru imediat după valul de rachete și aviație.
”Exista posibilitatea ca inamicul să nu înceapă faza terestră imediat, ci să lanseze mai întâi lovituri aeriene masive și rachete pentru o zi sau două. Există un astfel de mod de a efectua operațiuni. Dar, literalmente, imediat, am primit un raport de la comandantul batalionului 137 că inamicul a început să se deplaseze în coloane mecanizate în direcția noastră peste graniță.” Batalionul s-a retras, conform planului, pe pozițiile defensive pregătite din timp, dar ”Brigada 59, din păcate, nu a putut ajunge niciodată la liniile sale defensive, nu a fost la timp, nu a fost suficient timp. Au întâlnit războiul chiar în poligonul 241 din Oleshki”, a adăugat Sokolov.
Generalul consideră că Ucraina, ca țară, nu a dispus înainte de 24 februarie de suficiente resurse pentru a apăra corespunzător și direcția sud.
”După părerea mea, nu am avut suficientă forță și resurse. Am început un mare război pe timp de pace, era pace. Adică nu au fost create formațiuni militare suplimentare. Să numărăm: 12 brigăzi erau atunci în zona OOS (la contact cu adversarul în Donbass – nota autorului), câte 5 în fiecare grupare tactică, plus rezerve. Și a trebuit să acoperim și Kievul, regiunea Harkov și regiunea Cernihiv. A fost nevoie de mult efort. Cât de departe era sudul, comandamentul a făcut estimările necesare”, deși în toamna lui 2021, șeful GUR, Kiril Budanov, a spus că sudul va fi probabil una dintre principalele direcții ale invaziei.
Chiar dacă ar fi fost aruncate în aer toate podurile care leagă Crimeea de Ucraina, înaintarea rușilor tot nu putea fi oprită.
Încercând să găsească o explicație la faptul că nu au fost aruncate în aer toate podurile (unul a fost aruncat în aer cu prețul vieții unui militar) care leagă Crimeea de Ucraina continentală, generalul Sokolov a precizat că au existat încercări de a se detona explozibilul, dar încă nu se cunosc motivele pentru care exploziile nu au avut loc.
Cu toate acestea, generalul consideră că podurile trebuiau aruncate în aer mai înainte de orele atacului (chiar din data de 23 februarie – nota autorului), iar ordinul trebuia dat de la cel mai înalt nivel. De asemenea, generalul mai remarcă că forțele ruse au intrat în sudul Ucrainei și pe uscat, nu doar pe poduri, sugerând că înaintarea rușilor ar fi fost întârziată, dar nu prea mult.
Sokolov confirmă că podurile peste Nipru din regiunea Herson nu au fost minate. Decizia de minare este una de nivel strategic, iar execuția ei ar fi trebuit să intre în sarcina forțelor care operau pe malul stâng și nu erau în subordinea sa.
Râul Nipru este de importanță strategică și trebuia constituită din timp o altă grupare de forțe care să fie responsabilă pentru apărarea acelei linii, potrivit lui Sokolov. Grupul pe care el l-a comandat, nu avea forța necesară de a se retrage în contact cu inamicul și în același timp să pregătească podurile pentru a fi distruse.
”A spera că gruparea noastră de trupe cu forțele existente va putea ține inamicul în regiunea Herson și apoi să fie responsabilă pentru a se asigura că acesta nu trece pe celălalt mal al Niprului este ceva greșit. Fără a conta pe grupul nostru mic, trebuia creată acolo o linie strategică de apărare, cel puțin focal în zona podului Antonivka și în zona barajului Nova Kahovka. Trebuia făcut devreme, înainte de război.”
,,De ce nu s-a făcut asta? Îmi este greu să spun. Conform operației de stabilizare (oprire a înaintării inamicului – nota autorului), eu eram responsabil pentru acea parte, pentru că se află în regiunea Herson. Dar după ce a început războiul, conform concepției de apărare, nu mai era responsabilitatea mea. Teritoriul meu trecea de-a lungul malului stâng al Niprului. Nu aveam puterea și resursele necesare nici măcar pentru o operație de stabilizare, darămite de apărare''.
Generalul dezleagă și enigma câmpurilor minate care ar fi fost dezafectate chiar de ucraineni înainte de invazie. Rușii le știau bine poziția și le-au distrus cu artileria.
,,Câmpurile de mine au fost instalate la graniță chiar în 2014 și de atunci totul a rămas așa cum era”, a precizat Sokolov. Erau marcate, iar localnicii le cunoșteau poziția. ,,Au fost marcate cu o bandă specială și indicatori în zonă. În consecință, toți localnicii știau despre aceste câmpuri minate. Sunt sigur că și inamicul știa de ele”. În schimb, drumurile asfaltate nu au fost minate ci doar pregătite, dar ordinul de minare nu a mai venit, a adăugat Sokolov.
Generalul a mai precizat că forțele ruse au deminat efectiv câmpurile de mine folosind masiv artileria. ” Sunt sigur de asta. Sunt la comandă din 2014. Au făcut asta de mai multe ori. Sunt sigur că asta au făcut și atunci” a dat generalul o explicație plauzibilă pentru cât de rapid au trecut rușii peste zonele minate.
Comentariul autorului: Pe lângă faptul, că generalul Sokolov afirmă că a raportat insuficienta pregătire pentru apărare a direcției sud, este de remarcat și faptul că inclusiv actualul șef al Statului Major General, generalul Șaptala, a trecut pe la Comandamentul Operativ Sud al Forțelor Terestre ucrainene, în perioada 2017 – 2020, în calitate de șef de stat major.
În afară de acesta, atât în 2022 cât și în prezent, Comandamentul Operativ Sud este condus de generalul-maior Andriy Kovalchuk, potrivit informațiilor din surse deschise, considerat una dintre eminențele cenușii ale Forțelor Armate ucrainene. Este cotat ca unul dintre artizanii contraofensivei din Herson și chiar Harkov din toamna lui 2022. Generalul Kovalchuk a fost considerat de specialiști ca fiind printre cei mai influenți 25 de militari ai anului 2022, potrivit publicației NV.UA.
Deci, se poate aprecia că situația apărării pe direcția sud era bine cunoscută la cel mai înalt nivel. Totuși, faptul că nu s-a făcut aproape nimic pentru a îmbunătăți capabilitățile de apărare ridică unele semne de întrebare. Explicația cea mai plauzibilă este desigur cea oferită de generalul Sokolov – Ucraina nu a dispus de suficiente resurse pentru a apăra corespunzător această direcție și a trebuit să prioritizeze.
Totuși, o rezistență ucraineană pe direcția sud a existat încă de la începutul războiului dar sub o altă formă – acțiunile de partizani, mai ales în zonele Melitopol și Berdiansk. Operațiile de partizani sunt cel mai greu de planificat și executat dintre toate tipurile de operații militare, dar dacă au succes deteriorează încet, dar sigur, forța adversarului.
Deci, conducerea politico-militară ucraineană, conștientă de faptul că nu poate apăra prin mijloace militare zona de sud a țării, a ales o altă strategie de luptă, în același timp pregătind terenul pentru ceea ce ar putea deveni cimitirul armatei ruse – sudul regiunii Zaporojie.
Dacă capcana a fost stabilită încă de dinainte de 24 februarie 2022, iar rușii au intrat în ea fără să-și dea seama sau a fost o adaptare ucraineană la evoluția situației de pe front, probabil, nu vom afla răspunsul niciodată.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că a desfășurat o nouă operațiune specială unică și a lovit Podul Crimeea, marți, 3 iunie.
Surse rusești și portale de propagandă rusă au informat, pe 02.06.2025, că Washingtonul și-a avertizat aliații europeni că Rusia pregătește “un răspuns disproporționat” la atacurile asupra bazelor sale strategice. Avertizarea vizează acordarea timpului necesar ca specialiștii militari britanici, francezi și germani să părăsească teritoriul Ucrainei.
A doua rundă de discuţii de pace între Ucraina şi Rusia s-a încheiat la nici o oră după începere luni, la Istanbul, au declarat oficiali turci, aceste discuţii intervenind la o zi după un atac masiv ucrainean cu drone asupra unor aerodromuri ruseşti pe care staţionau bombardiere strategice capabile să poarte încărcătură nucleară, relatează Agerpres și Reuters.
După atacul cu drone la scară largă al armatei ucrainene asupra a patru baze aeriene rusești, unde, potrivit Kievului, peste 40 de bombardiere strategice au fost lovite, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a contactat imediat pe omologul său american, Marco Rubio. Apelul a avut loc la cererea Rusiei, a declarat Departamentul de Stat al SUA.
În seara de 1 iunie, Serviciul de Securitate a Ucrainei (SBU) a confirmat lovirea avioanelor strategice rusești, pe canalul său oficial de Telegram.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat participarea Kievului la negocierile directe cu Rusia planificate la Istanbul pe 2 iunie. În același timp, partea ucrainean a făcut public și textul propunerilor pe care intenționează să le susțină în cadrul întâlnirii.
Potrivit canalului de propagandă “Secret Chancellery” de pe rețeaua de socializare Telegram, care citează surse bine informate, Rusia nu se va retrage din procesul de negociere aflat în curs de desfășurare în Turcia.
Rusia a lansat duminică noaptea cel mai amplu atac cu drone împotriva Ucrainei de la începutul invaziei din februarie 2022, a anunțat Iuri Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene. Moscova a trimis 472 de drone și 7 rachete balistice și de croazieră.
Pe 1 iunie, o operațiune a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a lovit „peste 40” de bombardiere rusești la baze aeriene situate mult în spatele frontului, pe teritoriul Federației Ruse, a declarat o sursă SBU pentru media ucraineană.
În regiunea rusească Kursk din apropierea graniței cu Ucraina, un pod feroviar s-a prăbușit duminică noaptea, în momentul în care o locomotivă trecea peste el. Evenimentul a avut loc la scurt timp după un incident similar care a dus la moartea a şapte persoane şi rănirea altor 66 în regiunea învecinată Briansk, conform autorităţilor ruse.
Pe 30 mai 2025, BBC împreună cu publicația Mediazona și o echipă de voluntari au actualizat numărul de militari ruși care și-au pierdut viața de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Industria sârbă de armament încearcă să tragă Rusia pe la spate – așa a intitulat Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) un comunicat în care a mustrat Serbia pentru exportul de muniție către Ucraina „contrar neutralității sale declarate”.
Delegația americană nu va participa la discuțiile de luni de la Istanbul pentru a pune capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Acest articol a fost scris de ziarul The Atlantic, citându-l pe un consilier al președintelui american Donald Trump.
Livrările masive de muniție și tehnică militară din Coreea de Nord au permis Rusiei să crească numărul de atacuri cu rachete asupra infrastructurii civile critice din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a plâns marți că China a oprit vânzările de drone comerciale Mavic către Ucraina și limitează livrările acestora către Occident, în timp ce acestea ajung în Rusia, iar oficialii europeni confirmăa cest lucru.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
La nivel global, de la începutul războiului, Rusia a primit de trei ori mai mulți bani din vânzarea de petrol, gaze și cărbune decât ar fi destinați ajutorului pentru Ucraina.
Emisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că Statele Unite recunosc legitimitatea cererilor Rusiei privind oprirea extinderii NATO spre est și sunt pregătite să discute această chestiune.
Pe 4 august 2024, Ucraina anunțat oficial că a primit primul lot de avioane de vânătoare F-16 de fabricație americană. De atunci, se pare că Forțele Aeriene au primit în jur de 30-36 de aeronave, trei dintre acestea fiind pierdute în misiuni de luptă.
Sancțiunile împotriva Rusiei introduse de la începutul războiului din Ucraina își fac efectul, dar există și multe modalități de a le ocoli. O anchetă realizată de Der Spiegel a arătat că mari firme germane participă, de exemplu, la modernizarea silozurilor nucleare rusești.
Statul Islamic din Siria și-a intensificat activitățile de la răsturnarea regimului Bashar al-Assad, a subliniat de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne sirian, Nur ad-Din Baba.
Rusia, acumulează în prezent peste 50.000 de soldați în direcția Sumî, a confirmat chiar președintele Volodimir Zelenski a declarat aceste lucruri în timpul unei discuții cu jurnaliștii.
Germania și Ucraina au semnat un acord de cooperare în producția de rachete cu rază lungă de acțiune. Berlinul a promis, de asemenea, un sprijin militar de cinci miliarde de euro.
Un avion de cercetare tactică de tip Su-24MR aparținând Flotei ruse din Marea Baltică a zburat în imediata apropiere a navei de conducere a Marinei americane USS Mount Whitney. Un scurt videoclip din care rezultă acest lucru a fost publicat miercuri (18.06.2025) de marinarii americani.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a inițiat o reorganizare majoră a Alianței, care include reducerea a zeci de posturi la sediul central din Bruxelles. De asemenea, Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, „va fi scurt și concis” pentru a menține atenția președintelui american, spun surse NATO.
În cadrul Salonului Aeronautic de la Paris, oficialii francezi au anunțat că intenționează să comande două aeronave de avertizare timpurie și control AEW&C (AWACS) GlobalEye produse de Saab, contractul urmând să fie finalizat în câteva luni.
Rușii au reluat atacurile mecanizate pe scară largă în direcția Torețk, ceea ce ar putea indica faptul că au ales această zonă ca prioritate pentru ofensiva lor, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
La Salonul Aeronautic de la Paris din 2025, MBDA prezintă ONE WAY EFFECTOR. Dezvoltarea acestei soluții suverane cu rază lungă de acțiune are loc printr-un proces de producție inovator, în parteneriat cu un producător de drone și companii din industrie, în special din sectorul auto.
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Olanda e una din cele mai importante prezențe aliate pe Flancul Estic. Și, așa cum menționează și Excelența Sa doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos în România, citându-l pe Secretarul General al NATO, „Flancul Estic azi suntem toți” în fața pericolului reprezentat de agresiunea Rusiei și readucerea războiului în Europa.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
În ultimul an, numărul atacurilor ransomware în sectorul aviației a crescut de șapte ori, potrivit unui raport îngrijorător realizat de compania franceză Thales.
Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în etapele finale ale negocierilor.
Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.
Pe social media, dar și pe mai multe site-uri, a apărut una din cele mai mari dezinformări ale acestor zile: SUA se pregătesc să își scufunde propriul portavion USS Nimitz, aflat la cam ultima sa misiune în Orient, într-o operațiune „sub steag fals”. Motivul? Intrarea SUA în război împotriva Iranului.
Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.
La un an de la semnarea acordului cu gigantul american General Dynamics în vederea realizării unui proces amplu de modernizare pentru a produce muniție de calibru mare la standarde NATO, Uzina de Produse Speciale (USP) Dragomirești din Dâmbovița este tot mai aproape să devină Centrul de Excelență NATO pentru Muniții care va deservi întreaga Europă, după cum a anunțat pe 17 iunie ministrul economiei, Bogdan Ivan.
DefenseRomania a participat în această lună în Coreea de Sud, la Seul și la Busan, la întrevederi cu industria de apărare din Coreea, precum și la expoziția Madex 2025. Iar unul din cele mai interesante aspecte a fost o demonstrație live a performanțelor tancului K2 Panther, produs de Hyundai Rotem. Un tanc care ar veni mânușă României, inclusiv din perspectiva geografiei țării noastre.
Israelul a declanșat joia trecută, cea mai importantă operațiune militară împotriva Iranului. Scopul principal este dezmembrarea completă a programului nuclear și de rachete balistice al Iranului.
Vorbind la summitul G7, Zelenski a subliniat că Rusia ignoră toate propunerile diplomatice venite din partea comunității internaționale.
Parlamentul sârb a aprobat luni, 16 iunie, angajarea de către guvern a unor credite în valoare de 1,9 miliarde de euro de la mai multe bănci franceze pentru finanțarea achiziționării a 12 avioane de vânătoare Rafale.
Avionul care îl avea la bord pe președintele Poloniei, Andrzej Duda, era programat să decoleze de pe aeroportul din Singapore vineri, între orele 17:00 și 18:00 - ora locală (între orele 11:00 și 12:00, ora Poloniei). Însă, datorită schimbului de rachete și drone de luptă dintre Israel și Iran, plecarea înaltului oficial a fost amânată.
Europa se află într-o cursă contra-cronometru pentru a recupera din decalajul tehnologic ce o desparte de industria militară a Statelor Unite.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis în zorii zilei un avertisment dur pe rețelele sociale, adresându-se Israelului cu mesajul: „Bătălia începe.” Cu doar câteva ore înainte, președintele american Donald Trump l-a numit pe liderul iranian o „țintă ușoară” și a avertizat că „răbdarea Americii se apropie de sfârșit”. Trump a cerut „capitularea necondiționată” a Iranului și, potrivit unor oficiali citați de CNN, este tot mai favorabil unei intervenții militare americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, renunțând treptat la ideea unei soluții diplomatice.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, 18 iunie 2025, un mesaj cu ocazia aniversării a cinci ani de la înființarea pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East, indicativ HQ MNC-SE).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunţat marţi că Alianţa a îndeplinit ţinta de cheltuieli stabilită în urmă cu 11 ani, de 2% din PIB cheltuieli pentru apărare, în contextul în care liderii statelor membre se pregătesc să participe la suumitul de la Haga săptămâna viitoare, relatează Agerpres.
Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.
Israelul și Iranul și-au continuat atacurile aeriene miercuri seară. Armata israeliană a declarat că a lovit o zonă a capitalei Teheran la începutul celei de-a șasea zile a conflictului, despre care presa a relatat că a vizat o fabrică de rachete și o universitate legată de Gărzile Revoluționare.
Dacă mai era nevoie de vreo dovadă că Rusia resimte în profunzime efectele războiului cu Ucraina, ea vine sub forma unei recunoașteri pe cât de publică, pe atât de indirect și speculativ făcută, singura modalitate sub care Kremlinul poate accepta să lase să transpară o astfel de realitate.
Președintele american Donald Trump a scris marți pe rețeaua sa de socializare Truth că lichidarea liderului spiritual suprem al Iranului, Ali Khamenei, nu este planificată, cel puțin deocamdată.
Robert Fico a pus sub semnul întrebării, marți, viitorul Slovaciei în cadrul NATO și a declarat că neutralitatea ar fi o soluție bună pentru țară în acest moment.
Un angajat al serviciului diplomatic al Uniunii Europene (SEAE) a fost atacat la Vladivostok, în Rusia, la sfârșitul lunii mai, a relatează presa germană.
Forțele ruse au lansat, în noaptea de 16/17 iunie un atac masiv, dar țintit asupra capitalei Ucrainei. ”Direcția principală a atacului a fost orașul Kiev!”, a anunțat Statul Major General (SMG) ucrainean, marți, în jurul orei 10.30. Este cel mai mare atac de până acum cu drone explozive asupra unei singure ținte.
Gigantul naval sud-coreean HD Hyundai Heavy Industries se află în pline discuții privind oportunități de cooperare industrială cu România, în contextul în care noi suntem în proces de modernizare a forțelor navale. Despre aceste discuții reprezentanții HD Hyundai Heavy Industries au vorbit în exclusivitate cu DefenseRomania, în contextul în care publicația noastră a fost prezentă la expoziția Madex 2025, care a avut loc în Busan, Coreea de Sud, la începutul acestei luni.
