Cu siguranță, generalul a primit cea mai înaltă aprobare pentru a dezvălui detalii care ar fi putut rămâne secrete pentru cel puțin următorii 50 de ani dacă nu pentru totdeauna.
Într-un interviu acordat ”Ukrainska Pravda” (publicat pe 18 septembrie), generalul Sokolov explică cum a fost organizată apărarea, de ce nu a putut rezista asaltului rușilor, dacă putea fi refăcută și dacă a fost deminat ceva chiar de ucraineni la granița cu Crimeea ocupată.
Înainte de a prezenta principalele aspecte din interviu, menționăm că nu trebuie confundat Grupul ucrainean ”Sud”de forțe întrunite cu Comandamentul Operațional Sud al Forțelor Terestre ucrainene. Primul era comandat din octombrie 2021 de generalul Sokolov, care deținea și funcția de locțiitor al Comandamentului Operațional Sud. Grupul ucrainean ”Sud” era direct implicat în misiuni de luptă, fiind subordonat, pe linie operațională, nemijlocit generalului Serghei Naev.
Generalul Naev era, atunci, comandantul tuturor forțelor ucrainene întrunite care se aflau la contact cu adversarul în Donbass și peninsula Crimeea. Comandamentul Operațional Sud al Forțelor Terestre asigura doar sprijinul pe linia sa a Grupul ucrainean ”Sud”.
Potrivit generalului Sokolov, pentru apărarea direcției sud au fost alocate forțe insuficiente. Din cei aproximativ 15.000 de militari prevăzuți, în teren au fost doar 1.500.
Planul ucrainean de apărare prevedea ca la sud de Nistru (în regiunea Herson) și în zona Melitopol (în regiunea Zaporojie) să acționeze patru brigăzi mecanizate/apărare teritorială, precum și alte unități, efectivele totale ajungând la 15.000 de militari. Misiunea acestui grup de forțe era oprirea înaintării adversarului și fixarea acestuia până la eventuala venire a unei forțe de contraofensivă. Frontul pe care opera Grupul ucrainean ”Sud” era de aproximativ 200 de km, potrivit lui Sokolov.
Din cele patru brigăzi existente pe hârtie, generalul Sokolov a avut la dispoziție doar o brigadă mecanizată și un batalion, dar ambele incomplete. Brigada 59 a avut dislocați în zona operațională doar 1.300 de militari, restul fiind în refacere ca urmare a revenirii recente din Donbass. De asemenea, Batalionul 137 Infanterie Marină a operat cu doar 250 de militari, ceea ce reprezintă jumătate din efectivele acestuia.
Potrivit lui Sokolov, cei 1.500 de militari ucraineni nu au avut nicio șansă împotriva celor 25 de grupuri tactice de batalion rusești (aproximativ 20.000 de militari) care au atacat pe direcția sud. La acestea s-au adăugat ”până la 140 de avioane, 60 de elicoptere și navele flotei din Marea Neagră”.
Răspunzând la întrebarea ”Cât de repede ne-au eliminat apărarea antiaeriană?”, generalul a declarat că nu știe, ”dar în prima zi apărarea antiaeriană nu s-a arătat deloc. Inamicul avea un avantaj total în aer și nimic nu i-a stat în cale.”
În plus, aviația rusă a atacat prin surprindere. Au fost lovite cu rachete aproape toate locațiile unităților ucrainene din regiunile Herson ș Zaporojie.
,,Eram pe 24 februarie 2022 împreună cu ofițerul de serviciu pe apărare antiaeriană. În jurul orei 4-5 dimineața, a fost observată o decolare în masă a avioanelor în Crimeea. Le-am numărat și le-am pierdut șirul undeva la al 30-lea avion. La început, se învârteau deasupra Crimeii, probabil construind acolo un ordin de luptă. Mai existau speranțe că vor zbura și vor ateriza din nou pe aerodromurile lor, pentru că nu era prima dată. Dar au zburat peste Marea Azov și Marea Neagră și au început o lansare masivă de rachete''.
Primul (val – nota autorului) a fost un atac cu rachete în aproape toate locațiile unităților noastre, asupra punctelor de comandă, asupra pozițiilor de tragere și mijloacelor radar ale echipamentelor de apărare antiaeriană, pe aerodromul din Melitopol. Aproape pe toate obiectivele situate în regiunile Herson și Zaporojie.
Întreg scenariul rus de atac dinspre Crimeea a luat, oarecum, prin surprindere apărarea ucraineană. Rușii au atacat terestru imediat după valul de rachete și aviație.
”Exista posibilitatea ca inamicul să nu înceapă faza terestră imediat, ci să lanseze mai întâi lovituri aeriene masive și rachete pentru o zi sau două. Există un astfel de mod de a efectua operațiuni. Dar, literalmente, imediat, am primit un raport de la comandantul batalionului 137 că inamicul a început să se deplaseze în coloane mecanizate în direcția noastră peste graniță.” Batalionul s-a retras, conform planului, pe pozițiile defensive pregătite din timp, dar ”Brigada 59, din păcate, nu a putut ajunge niciodată la liniile sale defensive, nu a fost la timp, nu a fost suficient timp. Au întâlnit războiul chiar în poligonul 241 din Oleshki”, a adăugat Sokolov.
Generalul consideră că Ucraina, ca țară, nu a dispus înainte de 24 februarie de suficiente resurse pentru a apăra corespunzător și direcția sud.
”După părerea mea, nu am avut suficientă forță și resurse. Am început un mare război pe timp de pace, era pace. Adică nu au fost create formațiuni militare suplimentare. Să numărăm: 12 brigăzi erau atunci în zona OOS (la contact cu adversarul în Donbass – nota autorului), câte 5 în fiecare grupare tactică, plus rezerve. Și a trebuit să acoperim și Kievul, regiunea Harkov și regiunea Cernihiv. A fost nevoie de mult efort. Cât de departe era sudul, comandamentul a făcut estimările necesare”, deși în toamna lui 2021, șeful GUR, Kiril Budanov, a spus că sudul va fi probabil una dintre principalele direcții ale invaziei.
Chiar dacă ar fi fost aruncate în aer toate podurile care leagă Crimeea de Ucraina, înaintarea rușilor tot nu putea fi oprită.
Încercând să găsească o explicație la faptul că nu au fost aruncate în aer toate podurile (unul a fost aruncat în aer cu prețul vieții unui militar) care leagă Crimeea de Ucraina continentală, generalul Sokolov a precizat că au existat încercări de a se detona explozibilul, dar încă nu se cunosc motivele pentru care exploziile nu au avut loc.
Cu toate acestea, generalul consideră că podurile trebuiau aruncate în aer mai înainte de orele atacului (chiar din data de 23 februarie – nota autorului), iar ordinul trebuia dat de la cel mai înalt nivel. De asemenea, generalul mai remarcă că forțele ruse au intrat în sudul Ucrainei și pe uscat, nu doar pe poduri, sugerând că înaintarea rușilor ar fi fost întârziată, dar nu prea mult.
Sokolov confirmă că podurile peste Nipru din regiunea Herson nu au fost minate. Decizia de minare este una de nivel strategic, iar execuția ei ar fi trebuit să intre în sarcina forțelor care operau pe malul stâng și nu erau în subordinea sa.
Râul Nipru este de importanță strategică și trebuia constituită din timp o altă grupare de forțe care să fie responsabilă pentru apărarea acelei linii, potrivit lui Sokolov. Grupul pe care el l-a comandat, nu avea forța necesară de a se retrage în contact cu inamicul și în același timp să pregătească podurile pentru a fi distruse.
”A spera că gruparea noastră de trupe cu forțele existente va putea ține inamicul în regiunea Herson și apoi să fie responsabilă pentru a se asigura că acesta nu trece pe celălalt mal al Niprului este ceva greșit. Fără a conta pe grupul nostru mic, trebuia creată acolo o linie strategică de apărare, cel puțin focal în zona podului Antonivka și în zona barajului Nova Kahovka. Trebuia făcut devreme, înainte de război.”
,,De ce nu s-a făcut asta? Îmi este greu să spun. Conform operației de stabilizare (oprire a înaintării inamicului – nota autorului), eu eram responsabil pentru acea parte, pentru că se află în regiunea Herson. Dar după ce a început războiul, conform concepției de apărare, nu mai era responsabilitatea mea. Teritoriul meu trecea de-a lungul malului stâng al Niprului. Nu aveam puterea și resursele necesare nici măcar pentru o operație de stabilizare, darămite de apărare''.
Generalul dezleagă și enigma câmpurilor minate care ar fi fost dezafectate chiar de ucraineni înainte de invazie. Rușii le știau bine poziția și le-au distrus cu artileria.
,,Câmpurile de mine au fost instalate la graniță chiar în 2014 și de atunci totul a rămas așa cum era”, a precizat Sokolov. Erau marcate, iar localnicii le cunoșteau poziția. ,,Au fost marcate cu o bandă specială și indicatori în zonă. În consecință, toți localnicii știau despre aceste câmpuri minate. Sunt sigur că și inamicul știa de ele”. În schimb, drumurile asfaltate nu au fost minate ci doar pregătite, dar ordinul de minare nu a mai venit, a adăugat Sokolov.
Generalul a mai precizat că forțele ruse au deminat efectiv câmpurile de mine folosind masiv artileria. ” Sunt sigur de asta. Sunt la comandă din 2014. Au făcut asta de mai multe ori. Sunt sigur că asta au făcut și atunci” a dat generalul o explicație plauzibilă pentru cât de rapid au trecut rușii peste zonele minate.
Comentariul autorului: Pe lângă faptul, că generalul Sokolov afirmă că a raportat insuficienta pregătire pentru apărare a direcției sud, este de remarcat și faptul că inclusiv actualul șef al Statului Major General, generalul Șaptala, a trecut pe la Comandamentul Operativ Sud al Forțelor Terestre ucrainene, în perioada 2017 – 2020, în calitate de șef de stat major.
În afară de acesta, atât în 2022 cât și în prezent, Comandamentul Operativ Sud este condus de generalul-maior Andriy Kovalchuk, potrivit informațiilor din surse deschise, considerat una dintre eminențele cenușii ale Forțelor Armate ucrainene. Este cotat ca unul dintre artizanii contraofensivei din Herson și chiar Harkov din toamna lui 2022. Generalul Kovalchuk a fost considerat de specialiști ca fiind printre cei mai influenți 25 de militari ai anului 2022, potrivit publicației NV.UA.
Deci, se poate aprecia că situația apărării pe direcția sud era bine cunoscută la cel mai înalt nivel. Totuși, faptul că nu s-a făcut aproape nimic pentru a îmbunătăți capabilitățile de apărare ridică unele semne de întrebare. Explicația cea mai plauzibilă este desigur cea oferită de generalul Sokolov – Ucraina nu a dispus de suficiente resurse pentru a apăra corespunzător această direcție și a trebuit să prioritizeze.
Totuși, o rezistență ucraineană pe direcția sud a existat încă de la începutul războiului dar sub o altă formă – acțiunile de partizani, mai ales în zonele Melitopol și Berdiansk. Operațiile de partizani sunt cel mai greu de planificat și executat dintre toate tipurile de operații militare, dar dacă au succes deteriorează încet, dar sigur, forța adversarului.
Deci, conducerea politico-militară ucraineană, conștientă de faptul că nu poate apăra prin mijloace militare zona de sud a țării, a ales o altă strategie de luptă, în același timp pregătind terenul pentru ceea ce ar putea deveni cimitirul armatei ruse – sudul regiunii Zaporojie.
Dacă capcana a fost stabilită încă de dinainte de 24 februarie 2022, iar rușii au intrat în ea fără să-și dea seama sau a fost o adaptare ucraineană la evoluția situației de pe front, probabil, nu vom afla răspunsul niciodată.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Olanda a livrat Ucrainei avioane F-16 suplimentare, a raportat joi de Ministerul Ucrainean al Apărării, care nu a precizat câte echipamente a primit, relatează Reuters.
Primele avioane franceze Mirage 2000 au fost deja livrate în Ucraina, după cum a anunțat pe 6 februarie ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu.
Rachetele nord-coreene lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei au devenit mai precis, raportat la luna decembrie. Cea mai probabilă cauză pentru aceste progrese este că Phenianul folosește războiul din Ucraina ca teren de testare în condiții reale de luptă, pentru a-și îmbunătăți armele.
După o jumătate de an de la începerea operației Kursk, pierderile rusești în regiune au ajuns la aproximativ 40.000 de militari, dintre care peste 16.000 de morți.
Joi seară, armata ucraineană a lovit un aerodrom militar rus din regiunea Krasnodar, de pe care ocupanții ruși lansează drone Shahed, arată Statul Major ucrainean.
Departamentul american Apărării elaborează planuri de retragere a tuturor trupelor americane din Siria, după cum au declarat marți doi oficiali militari pentru NBC News. Președintele Donald Trump și oficialii apropiați și-au exprimat recent interesul pentru a scoate trupele americane din Siria, au declarat oficialii, ceea ce a determinat Pentagonul să înceapă să elaboreze planuri pentru o retragere completă în 30, 60 sau 90 de zile.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a raportat noi date cu privire la numărul de victime în rândul armatei ucrainene de la începutul războiului la scară largă.
Preşedintele american Donald Trump a făcut marţi un anunţ şoc, spunând că vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza distruse de război, o propunere despre care premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat că ar putea "schimba istoria", relatează Reuters.
România e singurul stat aliat care a băgat capul în nisip atunci când a venit vorba de ajutorul militar acordat Ucrainei, în pofida faptului că dimensiunea acestui ajutor nu e deloc de neglijat.
A fost aprobat un plan pentru trecerea la o nouă structură organizatorică a Forțelor Armate ale Ucrainei care cuprinde și crearea de corpuri în cadrul Armatei.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Republica Moldova, afectată de invazia rusă a statului vecin Ucraina, a denunțat luni ceea ce a considerat că este o încălcare a spațiului său aerian de către o dronă și a indicat că discută cu aliații săi cu privire la modalități de consolidare a apărării antiaeriene, relatează Agerpres și Reuters.
Președintele american Donald Trump a declarat luni că dorește să negocieze un 'acord' cu Ucraina, astfel încât această țară să ofere o 'garanție' asupra 'pământurilor sale rare', metale utilizate pe scară largă în domeniul electronic, în schimbul ajutorului american, transmit Agerpres și AFP.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că dorește ca Ucraina să furnizeze Statelor Unite pamânturi rare ca formă de plată pentru sprijinirea financiară a eforturilor de război ale țării împotriva Rusiei.
Ucraina folosește acum bombe JDAM-ER de 500 de kilograme împotriva forțelor rusești și, în sfârșit, exista dovezi reale. Imagini apărute recent arată un Su-27 Flanker ucrainean lansând una dintre aceste bombe puternice. În timp ce livrările JDAM-ER către Kiev erau cunoscute, aceasta este prima dovadă confirmată că varianta de 500 de kg a acestei bombe este utilizata in lupta.
Armen Sarkisian, un important paramilitar prorus din regiunea Doneţk, din estul Ucrainei, a fost rănit grav luni într-o explozie - un atentat cu bombă produsă la o clădire rezidenţială de lux din nord-vestul Moscovei, relatează Reuters.
Experții militari au analizat ce arme laser occidentale ar trebui să solicite Ucraina aliaților săi și ce probleme pot apărea la utilizarea unor astfel de arme.
"Nu se poate merge decât într-o singură direcție și trebuie să ne asigurăm că punem capăt conflictului" care durează de aproape trei ani, a precizat emisarul numit de președintele Donald Trump pentru războiul din Ucraina, generalul (r.) Keith Kellogg. El a vorbit de concesii de ambele părți.
Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a atacat o clădire a fostului internat din orașul Sudja din regiunea Kursk din Rusia, care găzduia la acel moment aproximativ 90 de persoane.
Publicația rusă Izvestia citează ”surse occidentale” care au semnalat faptul că Forțele Armate ale Federației Ruse au început să întrebuințeze în zona Războiului din Ucraina un nou tip de rachetă pentru complexul (sistemul) operativ-tactic Iskander-M cu focos penetrant. Aceasta permite distrugerea buncărelor subterane, a clădirilor masive din beton și a posturilor de comandă inamice.
Polonia reacționează la atacurile rusești cu drone și rachete, care vizează ținte din vestul Ucrainei (în apropierea frontierei comune), la fel ca și România în cazul loviturilor armatei ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
După ce anterior președintele american Donald Trump a anunțat că războiul provocat de Rusia poate fi oprit în 24 de ore, iar apoi a vehiculat perioada “mai rezonabilă” de 100 de zile, ieri reprezentantul său special pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a ieșit cu declarații potrivit cărora încheierea războiului din Ucraina este „o chestiune de luni, nu de ani”.
Forțele de apărare ale Ucrainei folosesc de mult timp drone, inclusiv cele care pot transporta bombe grele FAB-250 pentru lovituri pe teritoriul Rusiei.
Trupele ruse au preluat controlul unei localități aflate la 11 kilometri sud-vest de oraș și se pregătesc de asaltul localității.
Armele de precizie nu se pot lipsi de cipuri. Producția lor necesită galiu, germaniu și antimoniu, al căror export în Rusia este sub embargo (nu că Europa și Statele Unite ar avea din belșug rezerve din aceste materiale critice).
Coreea de Nord și-a trimis cele mai bune trupe pentru a-i ajuta pe ocupanții ruși în războiul împotriva Ucrainei. Dar, după câteva luni de pierderi grele, aceștia au fost retrași din primele linii.
Moscova consolidează apărarea la baza aeriană cheie Millerovo, lângă Ucraina. Armata a desfășurat acolo noi sisteme de apărare antiaeriană S-300/400 și modifică hangarele în care sunt ținute aeronavele. Schimbări similare au avut loc sau au loc, de exemplu, la baza aeriană rusă Belbek din Crimeea ocupată sau la baza Primorsko-Achtarsk din regiunea Krasnodar.
Ministrul Apărării al Suediei, Paul Jonson, a anunțat acordarea unui pachet record de ajutor militar către Ucraina.
Linia frontului a ajuns lângă Pokrovsk, regiunea Donețk. Aproape toată infrastructura critică din oraș a fost distrusă, dar ucrainenii nu vor să renunțe atât de ușor la pozițiile fortificate din zonă.
Ritmul progreselor rusești în Ucraina a scăzut la un nivel minim din șase luni, scăzând la niveluri nemaivăzute de înainte de incursiunea forțelor ucrainene în regiunea Kursk a Rusiei, la începutul lunii august a anului trecut.
Ucraina continuă să dezvolte tehnologii avansate care literalmente nu sunt folosite în altă parte în lume, iar acesta este viitorul războiului.
În pofida valului de critici care se revarsă acum asupra Uniunii Europeene de pe ambele maluri ale marelui și frumosului ocean, trebuie spus că lucrurile nu stau chiar așa cum lasă de înțeles zeloasa administrație americană atunci când vine vorba de incapacitatea Europei de a-și dezvolta propria structură de apărare.
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este acum cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie 2025.
Astăzi, 23 februarie 2025, au loc alegeri parlamentare anticipate în Germania, organizate în urma colapsului coaliției de guvernare conduse de cancelarul Olaf Scholz. Principalele teme de campanie au fost economia, imigrația și creșterea influenței partidului de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD).
Președintele Volodimir Zelenski i-a răspuns președintelui american Donald Trump, după ce acesta din urmă l-a numit „dictator”.
În cursul nopții de 23.02.2025, trupele ruse au întrebuințat 265 de drone împotriva unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 22.02.2025, că, în ultimele 24 de ore, apărarea antiaeriană a doborât un avion de vânătoare Mig-29, precum și alte mijloace de atac aerian aparținând Forțelor Armate ale Ucrainei. Desigur, datele nu sunt confirmate din surse independente.
Sâmbătă, președintele american Donald Trump a fost îndemnat la Washington de către omologul său polonez Andrzej Duda să consolideze prezența americană în Polonia și Europa Centrală. Trump „a reafirmat alianța strânsă” dintre Statele Unite și Polonia și a lăudat, de asemenea, Polonia pentru angajamentul său de a crește cheltuielile pentru apărare, potrivit unui anunț de la Casa Albă despre scurta întâlnire dintre cei doi șefi de stat din culisele conferinței conservatoare CPAC.
Astăzi, 23 februarie 2025, la București, a avut loc o manifestație de solidaritate cu Ucraina, marcând trei ani de la invazia neprovocată a Rusiei.
Regatul Unit va dezvălui luni un "important pachet de sancţiuni" împotriva Rusiei pentru a marca trei ani de la războiul din Ucraina, a anunţat duminică ministrul britanic de externe, David Lammy, citat de Agerpres și AFP.
În cadrul briefing desfășurat joi (20.02.2015) la Minsk, consilierul ministrului apărării din Republica Belarus pentru cooperare militară internațională, Valery Revenko, a anunțat că Rusia și Belarus vor organiza exercițiul militar comun denumit Vest-2025 în luna septembrie, cu participarea a peste 13.000 de soldați. Observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) vor fi invitați să monitorizeze manevrele.
E cât se poate de clar azi că celebrul blindat amfibiu românesc Saur 2 are nevoie de o modernizare pentru a se actualiza cu cerințele forțelor armate moderne. Însă de ce a eșuat Saur 2 și nu a fost achiziționat de Armată acum câțiva ani când a fost produs?
Nava de suport logistic de luptă (Combat Support Ship - CSS) Den Helder, construită la Damen Galați timp de patru ani, a fost livrată oficial, sâmbătă, Marinei Regale Olandeze.
Hamas a eliberat șase ostatici israelieni sâmbătă în Gaza, în al șaptelea schimb contra eliberării de deținuți palestinieni din cadrul armistițiului intrat în vigoare pe teritoriul palestinian pe 15 ianuarie, după 15 luni de război distructiv.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
În cadrul Defense Tech Innovations Forum 2025 din Kiev, a fost prezentată pentru prima dată racheta de croazieră ucraineană ”Трембіта” (Trembita sau Trîmbița), a cărei dezvoltare a început în 2023.
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, în cadrul unui interviu acordat recent, a subliniat că din discuțiile pe care le-a purtat cu partea americană nu doar că SUA nu se vor retrage din România, dar își vor întări prezența în bazele de aici.
România achiziționează armament de ultimă generație pentru avioanele sale de luptă F-16 Fighting Falcon.
Donald Trump a anunțat vineri că îl înlocuiește pe șeful Statului Major Interarme al armatei SUA, punând capăt după mai puțin de doi ani mandatului celui mai înalt gradat din forțele armate, notează Agerpres și AFP.
În cadrul unui mesaj postat pe rețeaua de socializare X, trimisul președintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a descris vineri (21.02.2025) discuțiile sale cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ca fiind “extinse și pozitive”, adăugând că a purtat convorbiri și cu “echipa de securitate talentată” a lui Zelenski de la Kiev. Kellogg a spus, de asemenea, că președintele ucrainean este “un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”.
CEO-ul companiei Saab crede că avioanele de luptă JAS 39 Gripen vor ajunge în Ucraina, dar ar trebui să fie un program pe termen lung. Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen pentru Ucraina Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen Ucrainei, care a fost discutată pentru prima dată în 2023.
Schimbările survenite în contextul geopolitic actual vor necesita schimbări semnificative în ceea ce privește cheltuielile cu resursele militare, iar această situație trebuie bine înțeleasă. Dacă Statele Unite încetează în cele din urmă să acorde asistență militară Ucrainei, atunci țările europene vor trebui să își mărească asistența acordată ucrainenilor cu încă 100 până la 350 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția evenimentelor de pe câmpul de luptă.
Statele membre NATO au continuat în această săptămână cele mai mari exerciții de luptă din 2025, testându-și capacitatea de a desfășura rapid forțe de amploare la granița estică a alianței, în timp ce cresc îngrijorările cu privire la prezenţa militară a Statele Unite pe bătrânul continent.
La 20 februarie 2025, compania Pratt & Whitney, o filială cheie a RTX, a anunțat că a obținut un contract semnificativ, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari, pentru a asigura mentenanța continuă a motoarelor F119 care echipează flota de avioane de luptă F-22 a Forțelor Aeriene ale SUA. Acest contract pe trei ani este conceput pentru a spori disponibilitatea operațională a peste 400 de motoare F119 care au depășit împreună 900 000 de ore de zbor ale motoarelor, determinând în același timp reduceri de costuri la nivelul întregii flote.
La scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre „oportunități incredibile de parteneriat cu rușii”, după discuțiile cu o delegație rusă condusă de omologul său Serghei Lavrov, el i-a sunat pe oficiali europeni.
Rusia și SUA au deschis oficial canale diplomatice abia săptămâna aceasta. Neoficial, s-ar părea că discuțiile între cele două părți au loc de câteva luni.
România va deține anul acesta trei escadrile complete de F-16 Fighting Falcon urmând ca modernizarea F-urilor să se facă la Aerostar Bacău.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Cercetătorii de la Microsoft, cu sprijinul Agenţiei pentru Proiecte de Cercetare Avansate în domeniul Apărării (DARPA) din SUA, au anunțat dezvoltarea unui circuit integrat pentru computerele cuantice, care ar putea duce la dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială bazate pe mult mai puține resurse și energie.
Exercițiile militare recente ale Chinei în apropiere de Taiwan nu au fost manevre obișnuite, ci un „test de unificare forțată” a insulei cu China continentală.
