Cu siguranță, generalul a primit cea mai înaltă aprobare pentru a dezvălui detalii care ar fi putut rămâne secrete pentru cel puțin următorii 50 de ani dacă nu pentru totdeauna.
Într-un interviu acordat ”Ukrainska Pravda” (publicat pe 18 septembrie), generalul Sokolov explică cum a fost organizată apărarea, de ce nu a putut rezista asaltului rușilor, dacă putea fi refăcută și dacă a fost deminat ceva chiar de ucraineni la granița cu Crimeea ocupată.
Înainte de a prezenta principalele aspecte din interviu, menționăm că nu trebuie confundat Grupul ucrainean ”Sud”de forțe întrunite cu Comandamentul Operațional Sud al Forțelor Terestre ucrainene. Primul era comandat din octombrie 2021 de generalul Sokolov, care deținea și funcția de locțiitor al Comandamentului Operațional Sud. Grupul ucrainean ”Sud” era direct implicat în misiuni de luptă, fiind subordonat, pe linie operațională, nemijlocit generalului Serghei Naev.
Generalul Naev era, atunci, comandantul tuturor forțelor ucrainene întrunite care se aflau la contact cu adversarul în Donbass și peninsula Crimeea. Comandamentul Operațional Sud al Forțelor Terestre asigura doar sprijinul pe linia sa a Grupul ucrainean ”Sud”.
Potrivit generalului Sokolov, pentru apărarea direcției sud au fost alocate forțe insuficiente. Din cei aproximativ 15.000 de militari prevăzuți, în teren au fost doar 1.500.
Planul ucrainean de apărare prevedea ca la sud de Nistru (în regiunea Herson) și în zona Melitopol (în regiunea Zaporojie) să acționeze patru brigăzi mecanizate/apărare teritorială, precum și alte unități, efectivele totale ajungând la 15.000 de militari. Misiunea acestui grup de forțe era oprirea înaintării adversarului și fixarea acestuia până la eventuala venire a unei forțe de contraofensivă. Frontul pe care opera Grupul ucrainean ”Sud” era de aproximativ 200 de km, potrivit lui Sokolov.
Din cele patru brigăzi existente pe hârtie, generalul Sokolov a avut la dispoziție doar o brigadă mecanizată și un batalion, dar ambele incomplete. Brigada 59 a avut dislocați în zona operațională doar 1.300 de militari, restul fiind în refacere ca urmare a revenirii recente din Donbass. De asemenea, Batalionul 137 Infanterie Marină a operat cu doar 250 de militari, ceea ce reprezintă jumătate din efectivele acestuia.
Potrivit lui Sokolov, cei 1.500 de militari ucraineni nu au avut nicio șansă împotriva celor 25 de grupuri tactice de batalion rusești (aproximativ 20.000 de militari) care au atacat pe direcția sud. La acestea s-au adăugat ”până la 140 de avioane, 60 de elicoptere și navele flotei din Marea Neagră”.
Răspunzând la întrebarea ”Cât de repede ne-au eliminat apărarea antiaeriană?”, generalul a declarat că nu știe, ”dar în prima zi apărarea antiaeriană nu s-a arătat deloc. Inamicul avea un avantaj total în aer și nimic nu i-a stat în cale.”
În plus, aviația rusă a atacat prin surprindere. Au fost lovite cu rachete aproape toate locațiile unităților ucrainene din regiunile Herson ș Zaporojie.
,,Eram pe 24 februarie 2022 împreună cu ofițerul de serviciu pe apărare antiaeriană. În jurul orei 4-5 dimineața, a fost observată o decolare în masă a avioanelor în Crimeea. Le-am numărat și le-am pierdut șirul undeva la al 30-lea avion. La început, se învârteau deasupra Crimeii, probabil construind acolo un ordin de luptă. Mai existau speranțe că vor zbura și vor ateriza din nou pe aerodromurile lor, pentru că nu era prima dată. Dar au zburat peste Marea Azov și Marea Neagră și au început o lansare masivă de rachete''.
Primul (val – nota autorului) a fost un atac cu rachete în aproape toate locațiile unităților noastre, asupra punctelor de comandă, asupra pozițiilor de tragere și mijloacelor radar ale echipamentelor de apărare antiaeriană, pe aerodromul din Melitopol. Aproape pe toate obiectivele situate în regiunile Herson și Zaporojie.
Întreg scenariul rus de atac dinspre Crimeea a luat, oarecum, prin surprindere apărarea ucraineană. Rușii au atacat terestru imediat după valul de rachete și aviație.
”Exista posibilitatea ca inamicul să nu înceapă faza terestră imediat, ci să lanseze mai întâi lovituri aeriene masive și rachete pentru o zi sau două. Există un astfel de mod de a efectua operațiuni. Dar, literalmente, imediat, am primit un raport de la comandantul batalionului 137 că inamicul a început să se deplaseze în coloane mecanizate în direcția noastră peste graniță.” Batalionul s-a retras, conform planului, pe pozițiile defensive pregătite din timp, dar ”Brigada 59, din păcate, nu a putut ajunge niciodată la liniile sale defensive, nu a fost la timp, nu a fost suficient timp. Au întâlnit războiul chiar în poligonul 241 din Oleshki”, a adăugat Sokolov.
Generalul consideră că Ucraina, ca țară, nu a dispus înainte de 24 februarie de suficiente resurse pentru a apăra corespunzător și direcția sud.
”După părerea mea, nu am avut suficientă forță și resurse. Am început un mare război pe timp de pace, era pace. Adică nu au fost create formațiuni militare suplimentare. Să numărăm: 12 brigăzi erau atunci în zona OOS (la contact cu adversarul în Donbass – nota autorului), câte 5 în fiecare grupare tactică, plus rezerve. Și a trebuit să acoperim și Kievul, regiunea Harkov și regiunea Cernihiv. A fost nevoie de mult efort. Cât de departe era sudul, comandamentul a făcut estimările necesare”, deși în toamna lui 2021, șeful GUR, Kiril Budanov, a spus că sudul va fi probabil una dintre principalele direcții ale invaziei.
Chiar dacă ar fi fost aruncate în aer toate podurile care leagă Crimeea de Ucraina, înaintarea rușilor tot nu putea fi oprită.
Încercând să găsească o explicație la faptul că nu au fost aruncate în aer toate podurile (unul a fost aruncat în aer cu prețul vieții unui militar) care leagă Crimeea de Ucraina continentală, generalul Sokolov a precizat că au existat încercări de a se detona explozibilul, dar încă nu se cunosc motivele pentru care exploziile nu au avut loc.
Cu toate acestea, generalul consideră că podurile trebuiau aruncate în aer mai înainte de orele atacului (chiar din data de 23 februarie – nota autorului), iar ordinul trebuia dat de la cel mai înalt nivel. De asemenea, generalul mai remarcă că forțele ruse au intrat în sudul Ucrainei și pe uscat, nu doar pe poduri, sugerând că înaintarea rușilor ar fi fost întârziată, dar nu prea mult.
Sokolov confirmă că podurile peste Nipru din regiunea Herson nu au fost minate. Decizia de minare este una de nivel strategic, iar execuția ei ar fi trebuit să intre în sarcina forțelor care operau pe malul stâng și nu erau în subordinea sa.
Râul Nipru este de importanță strategică și trebuia constituită din timp o altă grupare de forțe care să fie responsabilă pentru apărarea acelei linii, potrivit lui Sokolov. Grupul pe care el l-a comandat, nu avea forța necesară de a se retrage în contact cu inamicul și în același timp să pregătească podurile pentru a fi distruse.
”A spera că gruparea noastră de trupe cu forțele existente va putea ține inamicul în regiunea Herson și apoi să fie responsabilă pentru a se asigura că acesta nu trece pe celălalt mal al Niprului este ceva greșit. Fără a conta pe grupul nostru mic, trebuia creată acolo o linie strategică de apărare, cel puțin focal în zona podului Antonivka și în zona barajului Nova Kahovka. Trebuia făcut devreme, înainte de război.”
,,De ce nu s-a făcut asta? Îmi este greu să spun. Conform operației de stabilizare (oprire a înaintării inamicului – nota autorului), eu eram responsabil pentru acea parte, pentru că se află în regiunea Herson. Dar după ce a început războiul, conform concepției de apărare, nu mai era responsabilitatea mea. Teritoriul meu trecea de-a lungul malului stâng al Niprului. Nu aveam puterea și resursele necesare nici măcar pentru o operație de stabilizare, darămite de apărare''.
Generalul dezleagă și enigma câmpurilor minate care ar fi fost dezafectate chiar de ucraineni înainte de invazie. Rușii le știau bine poziția și le-au distrus cu artileria.
,,Câmpurile de mine au fost instalate la graniță chiar în 2014 și de atunci totul a rămas așa cum era”, a precizat Sokolov. Erau marcate, iar localnicii le cunoșteau poziția. ,,Au fost marcate cu o bandă specială și indicatori în zonă. În consecință, toți localnicii știau despre aceste câmpuri minate. Sunt sigur că și inamicul știa de ele”. În schimb, drumurile asfaltate nu au fost minate ci doar pregătite, dar ordinul de minare nu a mai venit, a adăugat Sokolov.
Generalul a mai precizat că forțele ruse au deminat efectiv câmpurile de mine folosind masiv artileria. ” Sunt sigur de asta. Sunt la comandă din 2014. Au făcut asta de mai multe ori. Sunt sigur că asta au făcut și atunci” a dat generalul o explicație plauzibilă pentru cât de rapid au trecut rușii peste zonele minate.
Comentariul autorului: Pe lângă faptul, că generalul Sokolov afirmă că a raportat insuficienta pregătire pentru apărare a direcției sud, este de remarcat și faptul că inclusiv actualul șef al Statului Major General, generalul Șaptala, a trecut pe la Comandamentul Operativ Sud al Forțelor Terestre ucrainene, în perioada 2017 – 2020, în calitate de șef de stat major.
În afară de acesta, atât în 2022 cât și în prezent, Comandamentul Operativ Sud este condus de generalul-maior Andriy Kovalchuk, potrivit informațiilor din surse deschise, considerat una dintre eminențele cenușii ale Forțelor Armate ucrainene. Este cotat ca unul dintre artizanii contraofensivei din Herson și chiar Harkov din toamna lui 2022. Generalul Kovalchuk a fost considerat de specialiști ca fiind printre cei mai influenți 25 de militari ai anului 2022, potrivit publicației NV.UA.
Deci, se poate aprecia că situația apărării pe direcția sud era bine cunoscută la cel mai înalt nivel. Totuși, faptul că nu s-a făcut aproape nimic pentru a îmbunătăți capabilitățile de apărare ridică unele semne de întrebare. Explicația cea mai plauzibilă este desigur cea oferită de generalul Sokolov – Ucraina nu a dispus de suficiente resurse pentru a apăra corespunzător această direcție și a trebuit să prioritizeze.
Totuși, o rezistență ucraineană pe direcția sud a existat încă de la începutul războiului dar sub o altă formă – acțiunile de partizani, mai ales în zonele Melitopol și Berdiansk. Operațiile de partizani sunt cel mai greu de planificat și executat dintre toate tipurile de operații militare, dar dacă au succes deteriorează încet, dar sigur, forța adversarului.
Deci, conducerea politico-militară ucraineană, conștientă de faptul că nu poate apăra prin mijloace militare zona de sud a țării, a ales o altă strategie de luptă, în același timp pregătind terenul pentru ceea ce ar putea deveni cimitirul armatei ruse – sudul regiunii Zaporojie.
Dacă capcana a fost stabilită încă de dinainte de 24 februarie 2022, iar rușii au intrat în ea fără să-și dea seama sau a fost o adaptare ucraineană la evoluția situației de pe front, probabil, nu vom afla răspunsul niciodată.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 28 august 2025, Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei a informat că forțele sale pentru operații speciale au efectuat un atac coordonat cu drone împotriva unei nave rusești purtătoare de rachete Proiect 21631 Buyan-M.
Azi-diminează, rachetele și dronele rusești au lovit în toată Ucraina, dar în special în zona capitalei Kiev, lovind în special zone rezidențiale. Până la ora 14:40, sunt 18 morți (inclusiv patru copii) și 38 de răniți, a scris șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkachenko.
SUA au aprobat transferul a mii de rachete Extended Range Attack Munitions (ERAM) către Ucraina, oferind acesteia o nouă capacitate de lovire la distanță, relativ ieftină, dar în același timp puternică. Totuși, nu este clar dacă Kievul va putea folosi armele împotriva țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, oficiali americani sub protecția anonimatului afirmând pentru Wall Street Journal că astfel de atacuri sunt interzise, cel puțin în cazul sistemelor donate de tip ATACMS.
Armata ucraineană încearcă să oprească înaintarea trupelor rusești în regiunea Dnipropetrovsk. La începutul acestei luni, forțele rusești au intrat în regiune din regiunea vecină Donețk și încearcă să cucerească și alte orașe.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Militarii nord-coreeni se înghesuie pe capete să participe la conflictul din Ucraina de partea Rusiei. Motivația este un salariu “atractiv”, notează presa rusă de propagandă, care citează rapoarte din media sud-coreeană.
Pentru prima dată de la începutul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă, un avion Il-76 a fost văzut pe cer deasupra regiunii Vinița din Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de surse ucrainene, care au subliniat faptul că este vorba despre o aeronavă militară de transport Il-76. Avionul a evoluat cu transponderele de la bord oprite și nu a fost afișat pe radarele civile.
Cancelarul german Friedrich Merz a acuzat marţi Moscova de o "strategie de întârziere" în ceea ce priveşte obţinerea unui acord de pace cu Ucraina, relatează Agerpres și DPA.
Pentru prima dată de la începutul războiului ruso-ucrainean, cel mai înalt militar al Forțelor Armate Române vizitează Ucraina. Duminică, șeful Statului Major al Apărării României, generalul Gheorghiță Vlad, a efectuat o vizită oficială în Ucraina.
Şeful statul major al armatei israeliene Eyal Zamir a emis un nou avertisment privind cucerirea plănuită a oraşului Gaza, făcând apel la prim-ministrul Benjamin Netanyahu să accepte o propunere de încetare a focului pentru a-i elibera pe ostaticii rămaşi, relatează media israeliene, preluate de DPA, potrivit Agerpres.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina atacă Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune. Folosește arme produse pe plan intern și nu își coordonează țintele cu Statele Unite, potrivit The Kyiv Post.
Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunțat la Kiev, pe 24 august, că țara sa va transfera Ucrainei în septembrie un pachet de asistență militară în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei sale pentru a marca cea de-a 34-a aniversare a Zilei independenței Ucrainei.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a declarat, pe 24.08.2025, că armata ucraineană a eliberat trei sate din regiunea Donețk. Potrivit serverului Ukrainska Pravda, este vorba despre localitățile Mykhailivka, Zeleny Gay și Volodymyrivka. Potrivit aceluiași site, serviciul de informații militare ucrainean GUR a anunțat apoi capturarea satului Novomykhailivka din aceeași zonă. Ministerul rus al Apărării, pe de altă parte, a informat deespre capturarea localității Filiya din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS.
Norvegia va contribui cu aproximativ șapte miliarde de coroane norvegiene (aproape 700 de milioane de dolari) Ucrainei pentru sisteme de apărare aeriană, a anunțat duminică guvernul norvegian, care precizase deja cu o lună în urmă că Norvegia va contribui la sistemele de apărare aeriană Patriot, care vor fi furnizate Kievului de Germania. Prim-ministrul canadian Mark Carney a confirmat contribuția de peste un miliard de dolari canadieni în timpul unei vizite în Ucraina, duminică.
Avioanele de vânătoare Su-27 ale Forțelor Aeriene Ucrainene au fost echipate cu rachete de inducere în eroare americane ADM-160 MALD (Miniature Air-Launched Decoy), marcând prima utilizare documentată a acestor aeronave ca platforme de lansare pentru acest sistem.
Chiar înainte de sărbătorirea Zilei Independenței, ucrainenii le-au oferit rușilor o noapte excepțional de agitată.
Purtătorul de cuvânt al Grupării Operativ-Strategice „Dnipro” a forțelor armate ucrainene, Viktor Tregubov a prezentat, pe 24 august, o sinteză a evoluțiilor de pe front în zona de responsabilitate a grupării pe care o reprezintă.
Ucraina nu a câștigat încă războiul împotriva Rusiei, dar cu siguranță nu pierde, a susținut Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a transmis un mesaj de Ziua Independenței țării sale.
Săptămâna trecută, administrația președintelui american Donald Trump a aprobat vânzarea a 3.350 de rachete lansate din aer cu rază extinsă de acțiune (ERAM) către Ucraina.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Ministerul britanic al Apărării a anunțat luni că avioanele de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) vor efectua o misiune de apărare aeriană deasupra Poloniei, în cadrul misiunii Garda de Est a NATO.
Armata israeliană a lansat marți noaptea o ofensivă terestră așteptată pentru a captura orașul Gaza.
Israelul a cerut tuturor locuitorilor din orașul Gaza să evacueze, dar 700 de mii de locuitori încă se află în oraș.
Președintele american Donald Trump a semnat marți un ordin de desfășurare a trupelor Gărzii Naționale în Memphis, din statul Tennessee, pentru a ajuta la combaterea criminalității.
O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.
După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.
În spațiul public, de multe ori, se vorbește despre politică externă în termeni de mari alianțe, tratate și declarații solemne. Dar, în culisele industriei de apărare, unde se fac afaceri de miliarde de euro și se pun la cale parteneriate pe termen lung, discursul este mult mai direct și, de multe ori, mai onest. O dovadă în acest sens o reprezintă recenta ieșire publică a lui Armin Papperger, CEO-ul gigantului german din industria de apărare, Rheinmetall.
Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.
Pornind de la cel mai recent incident, în care Forțele Aeriene ale Ucrainei au pierdut un avion de vânătoare de tip Su-27 în regiunea Zaporojie, presa poloneză a prezentat un bilanț al tehnicii de aviație distruse sau avariate de la începutul invaziei militare ruse în februarie 2022.
Statisticile prezentate de presa poloneză, care par mult mai apropiate de realitate, diferă fundamental de cele prezentate de partea rusă.
Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.
Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.
Afirmațiile părții ruse cu privire la „date nesatisfăcătoare” sau „neconfirmate” fac parte dintr-o practică rusească bine-cunoscută de denaturare a faptelor existente, cu scopul de a evita responsabilitatea pentru încălcarea gravă a normelor dreptului internațional, continuarea agresiunii armate, se arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei.
Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.
De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).
Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).
Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.
Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.
Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).
Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.
Reîntoarcerea în masă a veteranilor ruși provoacă îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale societății ruse. Chiar și președintele Vladimir Putin se teme de acest lucru. Prin urmare, potrivit Reuters, Kremlinul, la cererea conducătorului său, a elaborat un plan pentru a ajuta veteranii să se integreze în societatea civilă. Printre altele, aceștia urmează să participe la structurile politice.
Preşedintele american Donald Trump se va afla miercuri şi joi în cea de-a doua vizită de stat în Regatul Unit, prima, în timpul căreia a fost primit de regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham, datând din 2019.
Londra şi Washingtonul vor semna un acord de colaborare pentru creşterea energiei nucleare în timpul vizitei de stat a preşedintelui american Donald Trump de săptămâna aceasta în Regatul Unit, a anunţat guvernul britanic, precizând că aceasta va contribui la asigurarea investiţiilor pentru finanţarea de noi centrale nucleare, relatează luni Reuters și Agerpres.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, precizează că piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul.
China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.
Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.
Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.
Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.
O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.
Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.
Rusia ia în considerare cumpărarea sistemelor S-400 din Turcia, care folosește foarte puțin aceste sisteme. Kremlinul intenționează apoi să le revândă altor țări.
Un incendiu a izbucnit azi-noapte la o rafinărie din Kirishi, una dintre cele mai mari din Rusia, situată la aproximativ 120 de km sud-est de Sankt Petersburg. De asemenea, un incendiu a izbucnit sâmbătă după-amiază la compania petrolieră Bashneft, de lângă orașul Ufa.
Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.
Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit.
Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței.
Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.
Ieri seară, o dronă neidentificată a intrat în spaţiul aerian naţional al României. Două aeronave de luptă F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Feteşti.
Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Toți ochii Occidentului fiind ațintiți asupra exercițiului din Belarus “Vest-2025” (Zapad-2025), după ce la precedenta ediție - cea din 2011 - manevrele militare ruso-belaruse au constituit preambul invadării Ucrainei.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
