Cu siguranță, generalul a primit cea mai înaltă aprobare pentru a dezvălui detalii care ar fi putut rămâne secrete pentru cel puțin următorii 50 de ani dacă nu pentru totdeauna.
Într-un interviu acordat ”Ukrainska Pravda” (publicat pe 18 septembrie), generalul Sokolov explică cum a fost organizată apărarea, de ce nu a putut rezista asaltului rușilor, dacă putea fi refăcută și dacă a fost deminat ceva chiar de ucraineni la granița cu Crimeea ocupată.
Înainte de a prezenta principalele aspecte din interviu, menționăm că nu trebuie confundat Grupul ucrainean ”Sud”de forțe întrunite cu Comandamentul Operațional Sud al Forțelor Terestre ucrainene. Primul era comandat din octombrie 2021 de generalul Sokolov, care deținea și funcția de locțiitor al Comandamentului Operațional Sud. Grupul ucrainean ”Sud” era direct implicat în misiuni de luptă, fiind subordonat, pe linie operațională, nemijlocit generalului Serghei Naev.
Generalul Naev era, atunci, comandantul tuturor forțelor ucrainene întrunite care se aflau la contact cu adversarul în Donbass și peninsula Crimeea. Comandamentul Operațional Sud al Forțelor Terestre asigura doar sprijinul pe linia sa a Grupul ucrainean ”Sud”.
Potrivit generalului Sokolov, pentru apărarea direcției sud au fost alocate forțe insuficiente. Din cei aproximativ 15.000 de militari prevăzuți, în teren au fost doar 1.500.
Planul ucrainean de apărare prevedea ca la sud de Nistru (în regiunea Herson) și în zona Melitopol (în regiunea Zaporojie) să acționeze patru brigăzi mecanizate/apărare teritorială, precum și alte unități, efectivele totale ajungând la 15.000 de militari. Misiunea acestui grup de forțe era oprirea înaintării adversarului și fixarea acestuia până la eventuala venire a unei forțe de contraofensivă. Frontul pe care opera Grupul ucrainean ”Sud” era de aproximativ 200 de km, potrivit lui Sokolov.
Din cele patru brigăzi existente pe hârtie, generalul Sokolov a avut la dispoziție doar o brigadă mecanizată și un batalion, dar ambele incomplete. Brigada 59 a avut dislocați în zona operațională doar 1.300 de militari, restul fiind în refacere ca urmare a revenirii recente din Donbass. De asemenea, Batalionul 137 Infanterie Marină a operat cu doar 250 de militari, ceea ce reprezintă jumătate din efectivele acestuia.
Potrivit lui Sokolov, cei 1.500 de militari ucraineni nu au avut nicio șansă împotriva celor 25 de grupuri tactice de batalion rusești (aproximativ 20.000 de militari) care au atacat pe direcția sud. La acestea s-au adăugat ”până la 140 de avioane, 60 de elicoptere și navele flotei din Marea Neagră”.
Răspunzând la întrebarea ”Cât de repede ne-au eliminat apărarea antiaeriană?”, generalul a declarat că nu știe, ”dar în prima zi apărarea antiaeriană nu s-a arătat deloc. Inamicul avea un avantaj total în aer și nimic nu i-a stat în cale.”
În plus, aviația rusă a atacat prin surprindere. Au fost lovite cu rachete aproape toate locațiile unităților ucrainene din regiunile Herson ș Zaporojie.
,,Eram pe 24 februarie 2022 împreună cu ofițerul de serviciu pe apărare antiaeriană. În jurul orei 4-5 dimineața, a fost observată o decolare în masă a avioanelor în Crimeea. Le-am numărat și le-am pierdut șirul undeva la al 30-lea avion. La început, se învârteau deasupra Crimeii, probabil construind acolo un ordin de luptă. Mai existau speranțe că vor zbura și vor ateriza din nou pe aerodromurile lor, pentru că nu era prima dată. Dar au zburat peste Marea Azov și Marea Neagră și au început o lansare masivă de rachete''.
Primul (val – nota autorului) a fost un atac cu rachete în aproape toate locațiile unităților noastre, asupra punctelor de comandă, asupra pozițiilor de tragere și mijloacelor radar ale echipamentelor de apărare antiaeriană, pe aerodromul din Melitopol. Aproape pe toate obiectivele situate în regiunile Herson și Zaporojie.
Întreg scenariul rus de atac dinspre Crimeea a luat, oarecum, prin surprindere apărarea ucraineană. Rușii au atacat terestru imediat după valul de rachete și aviație.
”Exista posibilitatea ca inamicul să nu înceapă faza terestră imediat, ci să lanseze mai întâi lovituri aeriene masive și rachete pentru o zi sau două. Există un astfel de mod de a efectua operațiuni. Dar, literalmente, imediat, am primit un raport de la comandantul batalionului 137 că inamicul a început să se deplaseze în coloane mecanizate în direcția noastră peste graniță.” Batalionul s-a retras, conform planului, pe pozițiile defensive pregătite din timp, dar ”Brigada 59, din păcate, nu a putut ajunge niciodată la liniile sale defensive, nu a fost la timp, nu a fost suficient timp. Au întâlnit războiul chiar în poligonul 241 din Oleshki”, a adăugat Sokolov.
Generalul consideră că Ucraina, ca țară, nu a dispus înainte de 24 februarie de suficiente resurse pentru a apăra corespunzător și direcția sud.
”După părerea mea, nu am avut suficientă forță și resurse. Am început un mare război pe timp de pace, era pace. Adică nu au fost create formațiuni militare suplimentare. Să numărăm: 12 brigăzi erau atunci în zona OOS (la contact cu adversarul în Donbass – nota autorului), câte 5 în fiecare grupare tactică, plus rezerve. Și a trebuit să acoperim și Kievul, regiunea Harkov și regiunea Cernihiv. A fost nevoie de mult efort. Cât de departe era sudul, comandamentul a făcut estimările necesare”, deși în toamna lui 2021, șeful GUR, Kiril Budanov, a spus că sudul va fi probabil una dintre principalele direcții ale invaziei.
Chiar dacă ar fi fost aruncate în aer toate podurile care leagă Crimeea de Ucraina, înaintarea rușilor tot nu putea fi oprită.
Încercând să găsească o explicație la faptul că nu au fost aruncate în aer toate podurile (unul a fost aruncat în aer cu prețul vieții unui militar) care leagă Crimeea de Ucraina continentală, generalul Sokolov a precizat că au existat încercări de a se detona explozibilul, dar încă nu se cunosc motivele pentru care exploziile nu au avut loc.
Cu toate acestea, generalul consideră că podurile trebuiau aruncate în aer mai înainte de orele atacului (chiar din data de 23 februarie – nota autorului), iar ordinul trebuia dat de la cel mai înalt nivel. De asemenea, generalul mai remarcă că forțele ruse au intrat în sudul Ucrainei și pe uscat, nu doar pe poduri, sugerând că înaintarea rușilor ar fi fost întârziată, dar nu prea mult.
Sokolov confirmă că podurile peste Nipru din regiunea Herson nu au fost minate. Decizia de minare este una de nivel strategic, iar execuția ei ar fi trebuit să intre în sarcina forțelor care operau pe malul stâng și nu erau în subordinea sa.
Râul Nipru este de importanță strategică și trebuia constituită din timp o altă grupare de forțe care să fie responsabilă pentru apărarea acelei linii, potrivit lui Sokolov. Grupul pe care el l-a comandat, nu avea forța necesară de a se retrage în contact cu inamicul și în același timp să pregătească podurile pentru a fi distruse.
”A spera că gruparea noastră de trupe cu forțele existente va putea ține inamicul în regiunea Herson și apoi să fie responsabilă pentru a se asigura că acesta nu trece pe celălalt mal al Niprului este ceva greșit. Fără a conta pe grupul nostru mic, trebuia creată acolo o linie strategică de apărare, cel puțin focal în zona podului Antonivka și în zona barajului Nova Kahovka. Trebuia făcut devreme, înainte de război.”
,,De ce nu s-a făcut asta? Îmi este greu să spun. Conform operației de stabilizare (oprire a înaintării inamicului – nota autorului), eu eram responsabil pentru acea parte, pentru că se află în regiunea Herson. Dar după ce a început războiul, conform concepției de apărare, nu mai era responsabilitatea mea. Teritoriul meu trecea de-a lungul malului stâng al Niprului. Nu aveam puterea și resursele necesare nici măcar pentru o operație de stabilizare, darămite de apărare''.
Generalul dezleagă și enigma câmpurilor minate care ar fi fost dezafectate chiar de ucraineni înainte de invazie. Rușii le știau bine poziția și le-au distrus cu artileria.
,,Câmpurile de mine au fost instalate la graniță chiar în 2014 și de atunci totul a rămas așa cum era”, a precizat Sokolov. Erau marcate, iar localnicii le cunoșteau poziția. ,,Au fost marcate cu o bandă specială și indicatori în zonă. În consecință, toți localnicii știau despre aceste câmpuri minate. Sunt sigur că și inamicul știa de ele”. În schimb, drumurile asfaltate nu au fost minate ci doar pregătite, dar ordinul de minare nu a mai venit, a adăugat Sokolov.
Generalul a mai precizat că forțele ruse au deminat efectiv câmpurile de mine folosind masiv artileria. ” Sunt sigur de asta. Sunt la comandă din 2014. Au făcut asta de mai multe ori. Sunt sigur că asta au făcut și atunci” a dat generalul o explicație plauzibilă pentru cât de rapid au trecut rușii peste zonele minate.
Comentariul autorului: Pe lângă faptul, că generalul Sokolov afirmă că a raportat insuficienta pregătire pentru apărare a direcției sud, este de remarcat și faptul că inclusiv actualul șef al Statului Major General, generalul Șaptala, a trecut pe la Comandamentul Operativ Sud al Forțelor Terestre ucrainene, în perioada 2017 – 2020, în calitate de șef de stat major.
În afară de acesta, atât în 2022 cât și în prezent, Comandamentul Operativ Sud este condus de generalul-maior Andriy Kovalchuk, potrivit informațiilor din surse deschise, considerat una dintre eminențele cenușii ale Forțelor Armate ucrainene. Este cotat ca unul dintre artizanii contraofensivei din Herson și chiar Harkov din toamna lui 2022. Generalul Kovalchuk a fost considerat de specialiști ca fiind printre cei mai influenți 25 de militari ai anului 2022, potrivit publicației NV.UA.
Deci, se poate aprecia că situația apărării pe direcția sud era bine cunoscută la cel mai înalt nivel. Totuși, faptul că nu s-a făcut aproape nimic pentru a îmbunătăți capabilitățile de apărare ridică unele semne de întrebare. Explicația cea mai plauzibilă este desigur cea oferită de generalul Sokolov – Ucraina nu a dispus de suficiente resurse pentru a apăra corespunzător această direcție și a trebuit să prioritizeze.
Totuși, o rezistență ucraineană pe direcția sud a existat încă de la începutul războiului dar sub o altă formă – acțiunile de partizani, mai ales în zonele Melitopol și Berdiansk. Operațiile de partizani sunt cel mai greu de planificat și executat dintre toate tipurile de operații militare, dar dacă au succes deteriorează încet, dar sigur, forța adversarului.
Deci, conducerea politico-militară ucraineană, conștientă de faptul că nu poate apăra prin mijloace militare zona de sud a țării, a ales o altă strategie de luptă, în același timp pregătind terenul pentru ceea ce ar putea deveni cimitirul armatei ruse – sudul regiunii Zaporojie.
Dacă capcana a fost stabilită încă de dinainte de 24 februarie 2022, iar rușii au intrat în ea fără să-și dea seama sau a fost o adaptare ucraineană la evoluția situației de pe front, probabil, nu vom afla răspunsul niciodată.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Politico că Rusia nu are nicio dorință de a continua în mod realist discuțiile de pace, deoarece dorește să obțină progrese pe teren. El a avertizat că acest lucru va fi mai dificil decât crede Moscova, deoarece are pierderi mari. Dar nu a susținut impunerea mai multor sancțiuni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său francez Emmanuel Macron au avut o întâlnire în marja summitului NATO de la Haga, întâlnire în cadrul căreia au fost discutate noi măsuri pentru consolidarea cooperării dintre țările lor în domeniul apărării, în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei. Cei doi lideri au discutat despre posibilitatea ca Franța să livreze un nou lot de avioane Mirage 2000 către Ucraina, după ce un prim astfel de lot a ajuns sub comanda Ucrainei în februarie anul curent.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a declarat miercuri, în marginea summitului NATO de la Haga, că i-a transmis președintelui american Donald Trump că hotărârea arătată de SUA față de Iran ar trebui aplicată și pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, relatează agenția Agerpres, care citează publicația The Kyiv Independent.
Președintele american Donald Trump a precizat în cadrul summitui NATO de la Haga că va lua în considerare furnizarea mai multor rachete Patriot de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești tot mai numeroase. Trump a mai adăugat că Vladimir Putin trebuie să pună capăt războiului și, pentru prima dată, a admis indirect că există posibilitatea ca Putin să aibă „ambiții mai mari decât Ucraina”. Trump însă a mai precizat că Putin își dorește să iasă din încurcătura din Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a semnat miercuri un acord cu Consiliul Europei pentru înfiinţarea unui tribunal special care să îi urmărească şi să îi judece pe cei responsabili de "crima de agresiune împotriva Ucrainei", relatează agențiile Agerpres și AFP.
Iranul ar vrea mai mult sprijin din partea Rusiei în confruntarea cu Israelul și Statele Unite.
Atacul SUA asupra Iranului dezvăluie slăbiciuni majore ale sistemelor rusești S-300, în condițiile în care Moscova reușește cu greu să-și asigure securitatea propriului spațiu aerian împotriva dronelor ucrainene.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Președintele american Donald Trump a criticat aspru atât Iranul, cât și Israelul pentru încălcarea armistițiului la scurt timp după începerea acestuia. „Cred că ambele l-au încălcat”, a declarat Trump reporterilor înainte de a zbura la summitul NATO de la Haga, Olanda.
"Sfârşitul regimului este aproape" în Iran, a declarat luni pentru AFP fiul fostului şah şi una dintre figurile importante ale opoziţiei în exil, Reza Pahlavi, cerând Occidentului să nu intre în noi negocieri cu sistemul religios la putere la Teheran, relatează Agerpres și AFP.
Israelul şi Iranul au agreat un armistiţiu "complet şi total", a anunţat în cursul nopţii de luni spre marţi preşedintele american Donald Trump după seria de atacuri iraniene asupra unor baze militare ale SUA din Orientul Mijlociu, şi, deşi mass-media iraniene au confirmat o încetarea focului, Iranul a lansat un nou atac cu rachete asupra Israelului, au comunicat marţi dimineaţă Forţele de Apărare israeliene (IDF), potrivit agențiilor Agerpres și DPA.
Serviciul rus de informații externe (SVR) a acuzat din nou Serbia că vinde muniție Ucrainei. Acest lucru se face prin companii din Republica Cehă și Bulgaria, unde se realizează asamblarea finală a pieselor fabricate în Serbia. Informația a fost furnizată pe 23.06.2025 de agenția de stat rusă TASS. Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a anunțat în aceeași zi că Serbia oprește exportul tuturor munițiilor și că proviziile vor merge de acum înainte doar către armata sârbă.
Preşedintele american Donald Trump a declarat că Iranul a anunţat Statele Unite înainte de a lansa o salvă de rachete asupra bazei militare americane Al Udeid din Qatar, ceea ce, potrivit republicanului, a făcut posibil ca nicio viaţă să nu fie pierdută, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Mai multe explozii au fost auzite luni seară deasupra capitalei Qatarului, Doha, după ce Teheranul a ameninţat că va riposta la loviturile aeriene americane recente asupra obiectivelor nucleare iraniene, transmit Reuters şi AFP.
Fiul ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi, a cerut luni răsturnarea actualului regim de la Teheran și s-a oferit să fie noul lider interimar al țării.
Atacul aerian american din noaptea de 22 iunie - faza principală a Operației Midnight Hammer (Ciocanul de la miezul nopții) - a fost o lovitură aeriană fără precedent, pregătită timp de ani de zile însă ajustată cu mai multe măsuri de mascare menite să ofere elementul de surpriză esențial unor astfel de operații.
Instalația nucleară iraniană de la Fordow a fost lovită din nou luni într-un atac al aviației militare israeliene, scrie presa iraniană, preluată de Jerusalem Post. Atacul vine la o zi după ce SUA au lovit aceeași țintă cu bombardiere strategice B-2.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Zilele trecute, Kremlinul lansa un avertisment la adresa Statelor Unite, declarând, prin vocea purtătoarei de cuvânt a MAE rus, că o intervenție militară a Washingtonului ”ar fi un pas extrem de periculos, cu consecințe negative cu adevărat imprevizibile”.
Forțele Armate ale Ucrainei controlează încă 90 de kilometri pătrați de pe teritoriul regiunii ruse Kursk, anunță șeful Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, care subliniază că operațiunea Kursk a fost decisivă în slăbirea înaintării ruse și capturarea unor zone-cheie, precum Torețk su Pokrovsk.
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a avertizat cu privire la „consecințe îndelungate” după ce președintele american Donald Trump a anunțat că armata americană a efectuat un „atac de succes” asupra site-urilor nucleare Fordo, Natanz și Isfahan din Iran.
Televiziunea de stat iraniană a anunțat duminică, în jurul orei 08:15 (04:45), lansarea de noi atacuri cu rachete asupra Israelului, aliat al SUA, în urma unui atac american asupra mai multor situri nucleare din Iran, transmit agențiile Agerpre, France Presse și DPA.
Bombardierele strategice americane B-2, aeronave capabile să distrugă instalația nucleară subterană Fordo a Iranului, au fost folosite în lovituri.
Unele companii, inclusiv cele cehe și germane, încă furnizează Rusiei mașini pentru producerea de armament, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, reporterilor, cerând sancțiuni împotriva acestora. AFP a precizat că Zelenski a dat această informație jurnaliștilor vineri, cu un embargo până sâmbătă.
Rusia își mărește producția de drone de tip Shahed (denumite de ruși ”Gheran”), iar Ucraina nu a reușit încă să rezolve uriașa problemă a atacurilor cu drone rusești.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) l-au ucis pe șeful Corpului de Operațiuni Speciale Palestiniene din cadrul Forței Quds a Gărzilor Revoluționare Iraniene, Saeed Izadi, acuzat de finanțarea și înarmarea mișcării teroriste Hamas, a relatat ziarul israelian The Times of Israel.
Israelul a fost ținta unui alt atac cu rachete din partea Iranului sâmbătă noaptea, a declarat armata israeliană, adăugând că a lansat un nou val de atacuri asupra depozitelor și instalațiilor de lansare a rachetelor din Iran.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locul actual în care se află cele 409 kilograme de uraniu puternic îmbogățit cu 60% pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Coreea de Nord este interesată de dronele rusești și va trimite personal specializat la fabricile din Rusia, în perspectiva transferului de tehnologie.
Atacurile intense cu drone și rachete rusești din iunie au provocat un număr record de victime civile în mai bine de trei ani de la invadarea Ucrainei de către Moscova. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat joi (10.07.2025) despre acest lucru, scrie agenția de presă slovacă TASR, preluând o știre de la AFP.
Pe 26 iunie 2025, la White Sands Missile Range (WSMR), US Army (forțele terestre ale SUA) și Lockheed Martin au efectuat o misiune critică de testare de zbor, demonstrând capabilitatea în evoluție a PAC-3 MSE în cadrul sistemului PATRIOT.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat oficial, în prima sa apariție publică de la preluarea mandatului, că firma israeliană Rafael a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru furnizarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) destinate apărării aeriene a României.
Grupul de luptă românesc Getica, parte a Legiunii Internaționale ce operează în Ucraina, a dezvăluit un incident care s-ar fi putut termina tragic petrecut în data de 17 iunie, în apropierea liniei frontului din regiunea Zaporizhia, mai exact în zona Orikhiv. Doi dintre membrii ai eroicei unități românești care ține piept în Ucraina ocupantului rus, au fost la un pas de moarte în timpul unei misiuni de extragere a unei echipe de infanterie aliată, după ce un dispozitiv exploziv improvizat activat de la distanță (remotely activated IED), mai exact o dronă FPV (first-person view) folosită pe post de mină, a fost detonată direct sub motorul vehiculului în care se aflau aceștia.
Parlamentul European a acordat pe 10 iulie votul de încredere președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și celor 26 de comisari europeni aflați sub coordonarea sa. Din cei 720 de europarlamentari, 553 au fost prezenți în sală, 360 au votat în favoarea menținerii încrederii în von der Leyen, 175 au fost împotrivă, iar 18 s-au abținut.
Un grup format din 16 generali americani în retragere, printre care șase foști șefi ai Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, au apelat la un gest rar pentru un avertisment public fără precedent, printr-o scrisoare către Congresul american, solicitând oprirea planurilor Pentagonului de a reduce drastic achizițiile de avioane F-35A și de a opri programul E-7 Wedgetail AWACS. Scrisoarea, semnată în numele Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale (AFA), avertizează că aceste măsuri ar compromite grav capacitatea de descurajare și superioritatea aeriană a SUA într-o perioadă marcată de tensiuni globale și competiție strategică. Mai mult, pune în pericol capacitatea SUA de a învinge într-un ipotetic viitor conflict militar.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, într-un interviu recent, a declarat că au fost puse în transparență de către Ministerul Apărării Naționale (MApN) două mari licitații: E vorba de înzestrarea cu armament individual de ultimă generație și mașinile de luptă ale infanteriei (MLI). În ambele proceduri va fi o competiție teribilă căci marile companii deja și-au manifestat interesul.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri că există un risc tot mai mare ca Rusia şi China să convină să se coordoneze astfel încât Beijingul să atace Taiwanul, în timp ce Moscova ar lansa o ofensivă împotriva teritoriului Alianţei Atlantice, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat joi că unul dintre agenţii lor a fost ucis la Kiev, un incident relativ rar în Ucraina.
Președintele american Donald Trump a trimis miercuri o nouă serie de scrisori către șase țări, printre care Republica Moldova, pentru a anunța tarifele vamale suplimentare ce ar urma să se aplice asupra produselor lor care intră în SUA, informează Agerpres și AFP.
În repetate rânduri, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că războiul ruso-ucrainean nu este al lui, aruncând vina pe fostul președinte, Joe Biden, și chiar pe Barack Obama, acesta din urmă pentru că nu a trimis arme ucrainenilor și pentru că nu a fost trașant la vremea când Rusia anexa Crimeea și o parte din Donbass.
O nouă investigație detaliată relevă o dependență critică a celor mai moderne avioane de luptă rusești de tehnologia occidentală și aliată, expunând lacune semnificative în regimurile de sancțiuni menite să sugrume mașinăria de război a Kremlinului. Conform unui raport publicat de International Partnership for Human Rights (IPHR) și Independent Anti-Corruption Commission (NAKO), aproape toate componentele electronice din avioanele Su-34 și Su-35S provin din țări care au impus sancțiuni Rusiei.
În timp ce unele state membre NATO cu armate mult mai mari dezbat luni de zile livrările de armament, un aliat din Balcani al Ucrainei, Macedoniei de Nord, şi-a donat către Armata ucraineană întreaga sa flotă de tancuri. Dar ceea ce pare un gest de sacrificiu este, în realitate, obiectivul unei transformări complete a forțelor armate ale Macedoniei de Nord, un pariu strategic care ar putea deveni un model pentru națiunile mici din Alianță.
Ucraina a reținut doi cetățeni chinezi pentru presupusa tentativă de a fura secretele celebrului său sistem de rachete Neptun, o acțiune care aruncă o nouă lumină dură asupra rolului ambiguu al Beijingului în război și complică relația diplomatică delicată a Kievului cu puterea globală.
Într-o demonstrație remarcabilă a capacității industriale și a reorientării strategice, linia de producție a tancului principal de luptă K2 Black Panther de la Hyundai Rotem funcționează la capacitate maximă, asamblând peste 10 unități pe lună, exclusiv pentru a onora comenzile Poloniei. Această realocare completă a producției, confirmată de imagini dintr-un trailer documentar publicat de Agenția Media a Apărării din Coreea de Sud (KFN) pe 5 iulie, subliniază importanța critică a contractelor de export pentru baza industrială de apărare a Seulului.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu mai are voie să intre în România. Acestuia i-a fost interzis accesul pe teritoriul României, dar și în tot spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani.
Taiwanul a lansat miercuri cele mai ample exerciții militare din istoria sa, începând cu simulări de atacuri asupra sistemelor de comandă și infrastructurii, în contextul unui posibil scenariu de invazie chineză, au declarat oficiali din domeniul apărării.
Pentru mii de soldați francezi și aliați urmează la Cincu „testul brigăzii” unde Grupul de Luptă condus de Franța va face o demonstrație de proiecție de forță care va implica zeci de tancuri Leclerc și altă tehnică grea. Va fi de asemenea și o provocare logistică a Alianței. E vorba de exercițiul ”Dacial Fall 2025” despre care a vorbit Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, în exclusivitate într-un interviu acordat DefenseRomania.
Agenția franceză pentru achiziții în domeniul apărării (DGA) și Forțele Aeriene Franceze au lansat cu succes, pe 23 iunie, două rachete MICA IR de pe un avion Rafale și un Mirage 2000, împotriva unor baloane aflate la altitudini de peste 20 de kilometri.
Iranul a achiziționat un sistem avansat de apărare aeriană HQ-9B din China. Acestea sunt vești proaste nu doar pentru Israel, ci și pentru Rusia, care pierde din ce în ce mai multe piețe pentru armele sale în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Ineficiența S-300 împotriva avioanelor F-35 forțează Teheranul să-și refacă apărarea cu sisteme antiaeriene chinezești HQ-9. Nici viitorul Su-35 iraniene nu e sigur.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat miercuri Rusia pentru multiple încălcări ale drepturilor omului care au avut loc în urma operaţiunilor desfăşurate din 2014 în regiunea Donbas din Ucraina şi a războiului declanşat în februarie 2022, şi pentru doborârea zborului MH17 în iulie 2014, relatează Agerpres și AFP.
România a preluat miercuri, 9 iulie, comanda Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (Mine Countermeasures Black Sea Task Group – MCM BS TG), în cadrul unei ceremonii care a avut loc în portul Constanța.
Președintele SUA, Donald Trump, este convins că războiul ruso-ucrainean ar fi fost „foarte scurt”, dar ucrainenii, în primele zile ale invaziei la scară largă, au primit cele mai bune arme americane. El s-a referit la sistemele americane Javelin și a făcut totodată o aluzie care a ridicat multe sprâncene: Vorbind de Ucraina, Trump a lăudat rachetele Tomahawk.
Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a oferit o perspectivă amplă asupra rolului Franței în arhitectura de securitate europeană și euroatlantică, subliniind implicarea activă a Parisului în conturarea direcțiilor strategice ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene. El a vorbit inclusiv de dimensiunea descurajării nucleare.
Finlanda şi Lituania intenţionează să înceapă de anul viitor producţia de mine antipersonal pentru uzul propriu şi pentru a aproviziona şi Ucraina, notează Agerpres.
Rusia a lansat un număr record de 728 de drone şi 13 rachete împotriva Ucrainei în noaptea de marţi spre miercuri, au anunţat miercuri forţele aeriene ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters.
CNN a publicat o înregistrare audio în care Donald Trump le spunea donatorilor, în campania sa de realegere din luna mai a anului trecut, că, dacă Rusia ar invada Ucraina sau China ar invada Taiwanul, ar bombarda Moscova și Beijingul.
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
Sistemele antiaeriene franceze Mistral 3, sisteme de tip MANPAD (portabile), sunt printre cele mai performante din lume. România face parte dintr-un grup format din mai multe state europene care achiziționează astfel de sisteme. Doar că în jurul acestui proces de achiziție care urmează să fie parafat au apărut numeroase dezinformări și fake news-uri. Mistral 3 a devenit un subiect de război politic intern și sunt obligatorii câteva precizări în acest sens, lucru pe care l-a făcut și Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a purtat discuții cu președintele american Donald Trump pentru a doua oară într-o perioadă scurtă de timp, în timpul vizitei sale în Statele Unite. Subiectele abordate au fost situația din Fâșia Gaza și Iranul.
După zile de confuzie și apeluri la nivel înalt, Trump ar fi aprobat trimiterea a 10 interceptoare Patriot, condiționând sprijinul viitor de o implicare financiară și militară mai mare din partea aliaților europeni. Într-o răsturnare de situație caracteristică, președintele american Donald Trump a decis să reia livrările de armament defensiv către Ucraina, promițând trimiterea imediată a 10 interceptoare Patriot, esențiale pentru apărarea aeriană a țării.
