Potrivit revistei Foreign Affairs, dronele turcești au fost introduse în războiul din Ucraina și au atras imediat atenția asupra lor, deoarece rezistența locală a fost ajutată la lovirea pozițiilor armatei ruse și a forțat-o să se retragă de mai multe ori.
Informațiile din mediul de analiză arată că, pe 14 aprilie, în timp ce forțele ucrainene au uimit lumea scufundând crucișătorul rusesc Moskva după ce a fost lovit de rachete Neptun, două drone turcești Bayraktar TB2, care au evitat radarul navei, au furnizat informații precise pentru lovirea navei amiral a Flotei ruse din Marea Neagră.
Nu este prima dată când dronele turcești s-au dovedit cruciale pentru rezistența Ucrainei la invazia Moscovei. Aeronavele Bayraktar TB2, care sunt produse de o companie turcă cu legături strânse cu președintele turc, au devenit un factor decisiv de echilibru în războiul din Ucraina, iar în ultimii ani au jucat un rol crucial în multe conflicte din Caucaz, Africa și Orientul Mijlociu. Prin comercializarea dronelor în aproape 20 de țări, în mare parte cu venituri mici și medii, Ankara și-a putut extinde influența geopolitică.
După ani, în care Turcia și-a făcut un număr tot mai mare de adversari regionali și și-a stricat alianțele cu Statele Unite și Europa, guvernul turc a reușit să profite de aeronava Bayraktar și de alte drone pentru a-și schimba imaginea internațională.
În Orientul Mijlociu, dronele au ajutat Turcia să-și afirme interesele cu resurse diplomatice relativ limitate, iar în Ucraina, aceleași drone i-au oferit lui Erdogan asistență militară și au reînnoit influența în NATO într-un moment în care guvernul său avea probleme acasă, iar relațiile sale cu Statele Unite și Europa se aflau în criză de câțiva ani.
Dacă Turcia poate continua să gestioneze și să dezvolte cu succes programul său de drone, s-ar putea să își fi oferit o nouă formă importantă de influență și să redefinească războiul cu drone.
În 2017, Turcia a început să-și exporte dronele, iar în cinci ani a vândut în aproape 20 de țări, inclusiv aliați și parteneri din Europa (Albania, Polonia și Ucraina), Asia Centrală și de Sud (Kârgâzstan, Pakistan și Turkmenistan), Africa (Etiopia, Libia, Maroc, Somalia și Tunisia), Golful Persic(Qatar) și Caucaz (Azerbaijan).
Deși aceste tranzacții cu arme au fost motivate de obiective comerciale, au implicat întotdeauna țări cu interes strategic pentru Turcia. În urma acestor tranzacții, dronele turcești au schimbat raportul în mai multe dispute.
În Libia, în 2020, dronele turcești au permis guvernului de acord național, care a fost susținut de Ankara și recunoscut internațional, să respingă un atac lansat de Khalifa Hafta, susținut de Rusia și alte țări, precum Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Egipt.
De asemenea, dronele au ajutat forțele azere să recupereze teritorii în disputata regiune Nagorno-Karabah, care de zeci de ani se afla sub controlul forțelor armene.
În provincia siriană Idlib, aceste avioane au permis forțelor de opoziție siriene să oprească atacul forțelor regimului sirian, care avea ca scop împingerea lor pe teritoriul turc.
În Etiopia, dronele turcești furnizate guvernului din Addis Abeba au contribuit la înclinarea balanței în războiul său civil cu rebelii din Tigray.
Kievul a început să cumpere drone turcești în 2019, dar le-a folosit pentru prima dată împotriva separatiștilor din Donbas susținuți de ruși în 2021.
Dar odată cu războiul președintelui rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei, aceste arme au luat o poziție mai periculoasă, deoarece pentru prima dată au fost dislocate direct împotriva Rusiei.
Au fost peste 60 de atacuri reușite ale acestor avioane asupra tancurilor, pieselor de artilerie, vehiculelor și chiar trenurilor de aprovizionare rusești, iar incidentele neraportate vor fi probabil mult mai mari, ridicând semne de întrebare cu privire la viitorul relațiilor dintre Ankara și Moscova.
În ceea ce privește relațiile Turciei cu Occidentul, aceste avioane au ridicat poziția Ankarei în cadrul NATO la un nivel nemaivăzut de ani de zile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În cadrul “operației militare speciale” desfășurate de Rusia împotriva Ucrainei, la începutul lunii mai, atenția surselor informaționale a fost concentrată asupra bătăliei pentru Insula Șerpilor din Marea Neagră dintre Forțele Armate ale celor două state. O lună mai târziu, această bucată de pământ atrage din nou atenția presei și a experților.
În data de 17 iunie, Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu New Strategy Center, organizează a șasea ediție a conferinței internaționale „Security Challenges in the Balkans”, desfășurată sub Patronajul Ministerului Afacerilor Externe din România.
Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) a susținut într-o analiză că puterile nucleare și-au majorat cheltuielile pentru modernizarea arsenalelor atomice cu aproximativ 9% în cursul anului 2021, cheltuielile totalizând suma de 82,4 miliarde de dolari.
Președintele Ucrainei și ministrul apărării au minimizat, public, amenințarea de război, dar în secret, se pregăteau pentru ce e mai rău, precizează ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu pentru The Economist.
În urmă cu aproximativ o lună, în Polonia au început să apară primele referiri la reînarmarea nucleară a Ucrainei, aparent ca o „amenințare” la adresa Rusiei pe fondul invaziei asupra statului vecin.
Încet, încet, aflăm informații concrete despre implicarea specialiștilor americani în conflictul din Ucraina și începem, totodată, să înțelegem mai bine cum rușii nu au reușit să obțină supremația aeriană, esențială, după cum se vede, în câștigarea războiului.
Şefii de stat care fac parte din Formatul Bucureşti 9 au adoptat, la summitul de vineri, o declaraţie comună în 11 puncte în care condamnă ferm agresiunea neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, solicită Rusiei să îşi retragă forţele de pe teritoriul ucrainean şi susţin, în continuare, necesitatea consolidării, "în mod semnificativ", a posturii NATO de descurajare şi apărare.
În cursul zilei de ieri, Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la București, într-o conferință de presă care a semănat mai mult a declarație, a vorbit din interiorul Ambasadei Ruse despre războiul din Ucraina și invazia neprovocată a forțelor ruse de ocupație împotriva statului vecin.
O investigație a cotidianului american "New York Times" a scos la iveală activitatea fără precedent a grupului de mercenari ruși "Wagner", într-o zonă bogată în aur, la 320 km nord de capitala sudaneză, numită Al-Obeidiya.
Cotidianul israelian Jerusalem Post a relatat, joi, că Israelul a fost de acord cu noi aranjamente de securitate care să permită Egiptului să transfere Arabiei Saudite controlul asupra insulelor Tiran și Sanafir din Marea Roșie.
Între vizitele așteptate și întâlnirile în curs de discutare a acordurilor, Washingtonul încearcă să liniștească Regatul Arabiei Saudite și Emiratele Arabe Unite după o perioadă de tensiune în relațiile cu pozițiile recente ale administrației americane, în special față de gruparea șiită yemenită Al Huthi.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 02 iunie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
În cele peste trei luni scurse de la invazia neprovocată a trupelor ruse de ocupație a fost ridicată de mai multe ori o întrebare legată de prezența cecenilor care luptă alături de trupele ruse: „Cine și-ar fi imaginat acum 20 de ani că islamiștii ceceni vor lupta cot la cot alături de trupele ruse?”.
Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat la solicitarea New Strategy Center, majoritatea covârșitoare a românilor consideră Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina, susține trimiterea de trupe NATO în România și crede că resursele de gaz de la Marea Neagră vor aduce independența energetică a României.
Polonia, care a sprijinit Ucraina pe tot parcursul agresiunii ruse, a indicat, recent, că va fi de acord să acționeze ca un garant de securitate pentru Ucraina. Într-un interviu pentru CNN, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat că țara sa este pregătită să devină unul dintre garanții securității Ucrainei.
Guvernul şi opoziţia conservatoare din Germania au ajuns duminică seară la un acord pentru a modifica regulile bugetare ale constituţiei naţionale, cu scopul de a debloca 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei. Această decizie a fost luată pe fondul agresiunii militare ruse, dar şi pentru ca Germania să atingă obiectivul stabilit de NATO de a aloca anual pentru apărare 2% din PIB.
Înainte ca Federația Rusă să invadeze Ucraina, armata rusă avea 168 de grupări tactice de nivel batalion (BTG). În cadrul armatei ruse, BTG reprezintă unitatea de bază pentru ducerea luptei terestre, Fiecare BTG include aproximativ 800 de militari și aproximativ 50 de vehicule blindate. Pentru campania din Ucraina, armata a concentrat cel puțin 125 din cele 168 de BTG-uri ale sale, însemnând trei sferturi din totalul forței de luptă.
Situația pe frontul din estul Ucrainei poate părea îngrijorătoare, și chiar este în anumite zone, ieri Kievul anunțând o intensificare fără precedent a confruntărilor, dar se prefigurează o nouă rundă de sprijin cu tehnică militară occidentală, care foarte probabil va face diferența.
Potrivit cotidianului italian Corriere Della Serra, Marea Britanie intenționează să creeze o nouă alianță politico-militară în Europa, care să se opună nu numai Rusiei, ci și, într-o anumită măsură, Uniunii Europene.
Henry Kissinger, ajung la 98 de ani, a stârnit reacții la nivel mondial ca urmare a unor declarații controversate în care insinua că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale în fața agresorului rus.
Statele Unite și-au exprimat marți îngrijorarea cu privire la planurile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a lansa noi operații militare la granița de sud a Turciei, subliniind că orice nouă ofensivă în nordul Siriei va submina stabilitatea în regiune și va pune în pericol forțele americane.
În cadrul unui interviu acordat agenției de presă Tass și dat publicității pe 25.05.2022, directorul general al Institutului radiotehnic Academician A.L. Mints din Rusia, Yuri Anoshko, a declarat că o stație radar de tip Podsolnukh ar putea acoperi apele Mării Negre, în vederea detectării navelor și mijloacelor aeriene ale adversarului.
Analistul militar Ion Petrescu face o radiografie la zi a fronturilor din Ucraina și a războiului neprovocat declanșat de Federația Rusă. Totodată, analistul militar expune și mult lăudata aruncare în conflict a mașinilor de luptă rusești pentru sprijinirea tancurilor de tip Terminator.
Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) este implicată în operația militară specială din Ucraina încă de la începutul acesteia, în dimineața zilei de 24 februarie. Se poate spune chiar că aceasta a luat parte la deschiderea operațiunilor militare, prin executarea unor lansări de rachete de croazieră de tip Kalibr asupra teritoriului ucrainean.
Potrivit cotidianului turc Sabah, Turcia a pregătit o listă de zece cereri pentru a fi de acord cu solicitarea Suediei și Finlandei de a adera la NATO, pas care necesită aprobarea tuturor membrilor alianței.
Kosovo și Turcia au semnat un acord interstatal în domeniul apărării, respectiv pentru furnizarea de articole și produse pentru serviciile de apărare.
Răspunsul reprezentat de faptul că sistemele autoritare întotdeauna beneficiază de sprijin reciproc, lucru care este de altfel adevărat, în cazul de față prin vădita apropiere inclusiv la nivel ideologic între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin, este totuși mult prea simplist.
De ceva timp, poate mai bine de două săptămâni, nu mai sunt informații despre întrebuințarea în luptă a aviației operativ-tactice rusești.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 13 mai 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
Şeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, a declarat miercuri că utilizarea de către Rusia a rachetelor hipersonice în Ucraina nu a avut ,,efecte semnificative’’ care să schimbe natura conflictului militar.
Serviciul Ucrainean de Securitate (SBU) a anunţat luni că a reţinut doi asasini, recrutaţi de serviciile ruse de informaţii, care plănuiau o serie de asasinate, fiind vizaţi inclusiv ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, şi şeful Direcţiei Principale de Informaţii Militare (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării, Kirill Budanov.
Pentagonul a anunţat luni că oferă Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de un miliard de dolari, constând mai ales din rachete suplimentare pentru sistemele americane de artilerie de precizie Himars, informează AFP şi Reuters.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că, dacă Rusiei i se permite să intimideze Ucraina, să invadeze şi să cucerească teritorii fără să i se opună nimeni, atunci ar fi un "sezon deschis" în întreaga lume.
Pe 3 august, Forțele Navale ale SUA au recuperat cu succes aeronava F/A-18E Super Hornet căzută în mare, pe 8 iulie, de la bordul portavionului USS Harry S. Truman (CVN 75).
Un accident la centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie ocupată de Rusia ar fi mult mai grav decât dezastrele de la Cernobîl sau Fukushima, a declarat luni ambasadorul ucrainean pe lângă Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), în timp ce Moscova şi Kievul se acuză reciproc de atacuri de artilerie asupra centralei şi ambele susţin că cer misiuni internaţionale acolo, relatează agenţiile DPA şi EFE.
Alerta la nivel internaţional după atacurile asupra centralei nucleare Zaporojie din Ucraina s-a accentuat luni, Kievul avertizând că există riscul producerii unei catastrofe în stiul Cernobîl şi făcând apel la instaurarea unei zone demilitarizate în jurul perimetrului centralei, cea mai mare din Europa.
Pe 11 iulie, serviciile de informații americane au avertizat că Teheranul se pregătește să trimită sute de drone la Moscova, în timp ce surse diplomatice de la Washington au declarat că Iranul a oferit drone Shahed-191 și Shahed-129 unei delegații ruse care a vizitat recent capitala iraniană. Americanii au susținut că imaginile din satelit au confirmat vizita unei delegații a Kremlinului la baza aeriană Kashan de cel puțin două ori în luna iunie.
Pe rețelele de socializare a devenit viral un clip în care se poate sesiza cum obuzierele autopropulsate 2S1 Gvozdika ucrainene folosesc muniție românească.
Potrivit informațiilor publicate de Ministerul german al Apărării la 2 august 2022, Germania confirmă livrarea către Ucraina a 8 sisteme de apărare antiaeriană de tip Gepard cu șenile și a 6 vehicule mobile de decontaminare HEP 70.
Taiwanul va organiza exerciţii militare cu muniţie reală săptămâna aceasta, simulând apărarea insulei împotriva unei invazii chineze, au anunţat luni responsabili locali, citaţi de France Presse, în timp ce Beijingul efectuează noi exerciţii în jurul insulei.
După vizita recentă a președintelui Congresului SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan, relațiile dintre Beijing și Taipei s-au deteriorat în mod substanțial. Republica Populară Chineză (RPC) consideră Taiwanul ca fiind parte a teritoriului său și acuză Statele Unite că au încălcat principiul “o singură Chină”. Astfel, chinezii își declară disponibilitatea de a-și apăra interesele teritoriale prin forța armelor.
În pofida faptului că pe canalele media controlate de Kremlin s-a anunțat capturarea a două obuziere franceze de tip CAESAR și a unuia german PzH 2000, „expoziția” organizată de Ministerul Apărării de la Moscova cu tehnică capturată a fost foarte săracă.
Armata chineză a anunţat luni, în pofida apelurilor din partea Occidentului, că îşi va continua exerciţiile militare în apropiere de Taiwan, în semn de protest faţă de vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, în insula revendicată de Beijing, relatează Agerpres, care citează AFP şi Reuters.
Israelul a confirmat duminică intrarea în vigoare a unui armistiţiu cu gruparea palestiniană Jihadul Islamic la ora locală 23:30 (20:30 GMT), în a treia zi a ostilităţilor soldate cu zeci de morţi în Fâşia Gaza, transmite Agerpres, care citează AFP.
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat duminică că nu vor putea exista negocieri cu Ucraina sau cu aliaţii săi internaţionali dacă Moscova va proceda la organizarea de referendumuri privind aderarea la Rusia în zonele ocupate, informează Agerpres, care citează Reuters.
Autoritățile germane nu doresc organizarea la Berlin a unei exoziții militare cu tehnică rusă distrusă de Armata Ucrainei. Expoziția ar fi trebuit să aibă loc în fața ambasadei ruse din Germania, dar autoritățile germane au respins această propunere, stârnind critici din partea fostului ambasador ucrainean în Germania.
Aflat într-un lung proces de mentenanță, povestea portavionului rus Amiral Kuznețov e una cu cântec. Iar după întoarcerea din misiunea din Siria în 2017, prezentată atunci ca un triumf al Armatei ruse de Vladimir Putin, necazurile se țin lanț de singurul portavion al Federației Ruse.
La mijlocul lunii trecute o dronă MQ-9 Reaper americană s-a prăbușit în timpul unei misiuni în apropiere de Câmpia Turzii. La trei săptămâni de la incident, potrivit presei locale, SUA au reluat misiunile în România cu aceste drone.
În ultimele zile, mai multe surse de informații în limba arabă au anunțat că, în timpul vizitei efectuate de președintele rus, Vladimir Putin, în Iran, pe 19 iulie, a fost încheiat un contract pentru achiziționarea de către Forțele Aeriene iraniene a 18 avioane de vânătoare multirol de tip Su-35 fabricate în Rusia.
Riscul de accident nuclear la centrala din Energodar (regiunea Zaporojie) a crescut considerabil, după ce forțele rusești au bombardat liniile de înaltă tensiune din zona reactoarelor nucleare.
Un funcţionar al administraţiei instalate de forţele ruse în regiunea Herson, în sudul Ucrainei, a decedat din cauza rănilor în urma unui atentat, au anunţat autorităţile locale numite de Moscova, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Nave de război chineze şi taiwaneze s-au jucat duminică de-a "şoarecele şi pisica" în largul mării duminică, cu câteva ore înainte de încheierea prevăzută a celor patru zile de exerciţii militare chineze fără precedent, lansate ca răspuns la o vizită în Taiwan a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Armata turcă a achiziționat prin agenția NAMSA, parte a NATO, echipamente militare românești. E vorba de căști pentru soldații turci, dar și de veste antiglonț.
Acum 105 ani, românii strigau la Mărășești ”Pe aici nu se trece”, și nu s-a trecut. Istoricul Manuel Stănescu ne prezintă câteva aspecte specifice acelui an de foc pentru țara noastră, într-un interviu exclusiv.
Oleksi Arestovici, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, a declarat că în cursul zilei de vineri, aviaţia militară ucraineană a lansat cel mai masiv atac asupra invadatorilor ruşi din regiunea Herson.
Poliţia din Kosovo a declarat că una din patrulele sale din apropierea graniţei cu Serbia a fost atacată sâmbătă, într-o zonă afectată de dispute etnice şi activităţi de contrabandă, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Jertfa înaintaşilor noştri pe câmpul de bătălie a reprezentat temelia dezvoltării României întregite, democratice şi europene, iar acum este datoria noastră să ducem mai departe şi să apărăm idealurile, principiile şi valorile pentru care ei s-au sacrificat, a subliniat sâmbătă preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis în contextul manifestărilor comemorative de la Mărăşeşti.
Forțele Navale române trimit cea mai bună navă de luptă la operația de securitate maritimă „Irini” din largul coastelor libiene.
După ce SUA și Marea Britanie au anunțat în 2020 - 2021, cum vor arăta forțele lor armate în anii 2030, Franța a prezentat și ea direcțiile de modernizare ale armatei sale.
Forţele israeliene au demarat Operațiunea Dawn și continuă să bombardeze Fâşia Gaza, iar gruparea armată Jihad Islamic să tragă rachete spre statul evreu la primele ore ale zilei de sâmbătă, cel mai grav acces de violenţă locală de la un scurt război de anul trecut, comentează Agerpres, care citează AFP.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan au decis vineri să consolideze cooperarea energetică şi economică în urma întrevederii lor la Soci (Rusia), pe malul Mării Negre, a indicat Kremlinul într-un comunicat, citat de France Presse și Agerpres.
Potrivit portalului rus Topwar.ru și a altor surse media, consilierul șefului oficiului președintelui Ucrainei, Aleksei Arestovich, a declarat că Rusia întrebuințează deja în mod activ împotriva Forțelor Armate ucrainene drone de atac primite din Iran.
