„Nu exclud posibilitatea ca în alianță cu americanii să furnizăm și sisteme suplimentare, precum Taurus”, a declarat Nils Schmid, purtătorul de cuvânt pentru politica externă, al fracțiunii SPD din Bundestag, într-un interviu acordat Tagesspiege (publicat duminică, 6 august) și citat de Deutsche Welle (DW).
„Înainte de asta, este necesar să ne asigurăm că ucrainenii pot ei înșiși efectua programarea [rachetei] pe țintă și, pentru aceasta, nu va fi nevoie de militarii Bundeswehrului - pentru că atunci ne vom apropia periculos de intervenția directă în război”, a declarat politicianul, care, însă, nu vede nevoia să se ia o decizie relevantă chiar acum. „Împărtășesc evaluarea ministrului apărării”, a adăugat Schmid.
Tot pe 6 august, Andreas Schwarz, de asemenea parlamentar SPD, precum și responsabilul formațiunii pentru bugetul apărării, a cerut guvernului federal să livreze Ucrainei rachete de croazieră.
,,Contraofensiva derapează, Ucraina nu are o forță aeriană semnificativă care să o susțină. Prin urmare, rămân doar armele dirijate - de exemplu, rachetele de croazieră Taurus, cu ajutorul cărora armata ucraineană poate depăși câmpurile de mine instalate de ruși și își poate recupera teritoriul”, a declarat Schwartz pentru Der Spiegel.
Pe lângă declarațiile în sine, care indică o schimbare de abordare pe acest subiect în cadrul SPD, mai atrage atenția că, doar cu trei zile mai înainte, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, respinsese încă o dată ideea de a furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus.
„Deocamdată, credem că aceasta [furnizarea de rachete Taurus] nu este prioritatea noastră principală în acest moment”, a spus Pistorius, pe 3 august, în timpul unei vizite la Brigada 23 de Infanterie de Munte din orașul Bad Reichengall. „Nu este încă timpul să luăm o decizie”, a adăugat Pistorius, care este de asemenea membru al SPD, potrivit DW.
De la sfârșitul lunii mai, Kievul a inclus sistemele de rachete Taurus în cererile sale către Berlin, dar oficialii germani, deși nu au exclus categoric acest lucru, au refuzat într-un mod diplomatic.
Rachetele de croazieră aer-sol Taurus au o rază de acțiune de peste 500 de kilometri și sunt similare ca aspect cu rachetele Storm Shadow/Scalp, fiind dezvoltate de același fabricant – MBDA. De atfel, variantele Storm Shadow/Scalp destinate echipării forțelor armate britanice/franceze au o rază de peste 500 de km, varianta de export fiind limitată la 250 - 300 de km.
Rachetele americane ATACMS sunt de tipul sol-sol și se deplasează pe o traiectorie balistică. Au o rază maximă de acțiune de 300 de km și sunt mai dificil de interceptat datorită vitezei mari de deplasare, care ajunge la peste 3 Mach.
Începând cu ultima parte a lunii iulie, eforturile Kievului de a obține rachete ATACMS s-au intensificat, în timp ce Washingtonul dă unele semne că este dispus să livreze acest tip de armă.
Pe 7 august, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat că a cerut SUA să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, într-o convorbire telefonică cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. ”Am mulțumit SUA pentru toată asistența oferită și am subliniat necesitatea de a spori capacitățile Ucrainei pe distanță lungă prin furnizarea de ATACMS”, a precizat Kuleba.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Europa se pregătește de o premieră istorică. Avioane de vânătoare F-15J ale Forțelor Aeriene ale Japoniei (JASDF) vor fi dislocate pe bătrânul continent.
Informațiile recente au scos la iveală faptul că Microsoft a ascuns informații importante Departamentului Apărării cu privire la utilizarea de către companie a angajaților din China, generând o anchetă a Pentagonului pe această temă.
De câte ori nu ați auzit critici cu privire la faptul că România nu se află la masa marilor decizii privind Ucraina, în ciuda faptului că ni se spune deja clișeic că România are cea mai mare graniță cu Ucraina iar țara noastră a donat un sistem de apărare antiaeriană Patriot fiind de asemenea implicată în antrenarea piloților ucraineni de F-16 Fighting Falcon la Centrul de pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea? Dar e oare suficient pentru ca aceste lucruri să ne asigure „biletul” la masa marilor decizii?
Şeful statului major general al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a declarat sâmbătă că forţele ruse sunt angrenate într-o ofensivă permanentă de-a lungul întregii linii a frontului din Ucraina şi au "iniţiativa strategică", relatează Agerpres și Reuters.
O flotilă de avioane F-35 aparținând Forțelor Aeriene Olandeze a aterizat în Polonia, acestea fiind pregătite ca împreună cu piloți și tehnicieni să asigure, timp de trei luni, misiuni de pe teritoriu polonez.
Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate "căile posibile" pentru a utiliza cât mai bine activele ruseşti îngheţate în Europa, în scopul întăririi susţinerii sale pentru Ucraina, a declarat şefa diplomaţiei Kaja Kallas, relatează Agerpres și AFP.
Președintele Donald Trump a ordonat desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, pentru a contracara amenințările provenite din partea cartelurilor latino-americane de droguri. Decizia vine la câteva săptămâni după ce liderul american a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea dictatorului Nicolás Maduro.
Crucea Roşie a avertizat sâmbătă împotriva unei evacuări masive a populaţiei din oraşul Gaza, într-un moment în care Israelul înăspreşte asediul asupra aglomerării urbane în vederea unei ofensive majore împotriva grupării palestiniene teroriste Hamas, relatează Agerpres și AFP.
Deputatul ucrainean Andrii Parubîi, fost preşedinte al parlamentului de la Kiev, a fost împuşcat mortal sâmbătă la Lviv, în vestul Ucrainei, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, transmit Agerpres, AFP şi Reuters.
În noaptea de 30.08.2025, trupele ruse au executat un nou atac combinat cu drone și rachete balistice și de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Din cauza activităților militare rusești din “zonele vulnerabile”, armata poloneză a pus în stare de alertă avioane proprii și aliate staționate pe teritoriul Poloniei.
Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a arătat că în cadrul reuniunii din Danemarca a miniştrilor apărării din statele UE a susţinut direcţiile esenţiale pentru securitatea României şi a Europei.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 28.08.2025, în dotarea Forțelor Navale au fost introduse trei nave noi de luptă. Este vorba despre nava de patrulare Victor cel Mare și navele mici purtătoare de rachete Stavropol și Typhoon.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat ceea ce numesc oficial americanii „o posibilă vânzare militară străină către Polonia”. Mai exact e vorba de un contract de suport logistic și de susținere a avioanelor F-35, în valoare estimată de 1,85 miliarde de dolari, iar Congresul a fost notificat cu privire la vânzarea ce va urma, anunță DSCA, Agenția de Cooperare în Securitate și Apărare din cadrul Pentagonului.
Diplomația română reacționează dur după recentele atacuri lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, în noaptea de 27 spre 28 august. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat vineri că ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost chemat de urgență la sediul instituției, unde i-a fost transmis protestul oficial al statului român.
Rusia a anunțat ieri că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. Adică în imediata apropiere a României. Rușii au oferit și imagini video cu momentul în care nava de suprafață a Ucrainei este lovită. Incidentul, care a avut loc în imediata apropiere a apelor teritoriale ale României naște câteva întrebări.
Aerostar Bacău a anunțat finalizarea cu succes a procesului de mentenanță pentru încă o aeronavă F-16, care a fost reintegrată în serviciul operațional al Forțelor Aeriene Române.
În urma atacurilor aeriene israeliene de joi, 28 august, prim-ministrul mișcării Houthi, Ahmed al-Rahavi și alți lideri ai mișcării susținute de Iran au fost uciși în Sanaa, după cum au informat surse yemenite și israeliene.
Baza aeriană Morozovsk, situată în regiunea Rostov din Rusia, este unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale aviaţiei ruse, în contextul conflictului din Ucraina. Aici sunt staționate avioanele de atac Su-34 și avioanele de recunoaștere Su-24MR, aeronave esențiale pentru operațiunile rusești. Recent, imagini din satelit au dezvăluit un detaliu bizar: în timp ce majoritatea avioanelor sunt adăpostite în hangare de protecție, cel puțin un Su-34 a fost observat în aer liber, o vulnerabilitate evidentă într-un loc vizat constant de atacurile ucrainene.
Forțele speciale ale Direcției Principale de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) au reușit să dea o nouă lovitură devastatoare apărării ruse, atacând un radar esențial al sistemului de rachete antiaeriene S-400 "Triumf" ce se afla pe teritoriul Peninsulei Crimeea. Atacul, executat de operatori de drone de atac, a avut loc în noaptea de 28 august și face parte dintr-o campanie strategică de "orbire" a radarelor rusești desfăşurate în peninsulă ocupată.
Războiul din Ucraina, care se apropie deja de al patrulea an de când se poartă la scară largă, a fost definit, în bună măsură, de bătălia pentru artilerie, muniție și, mai presus de toate, de capacitatea de a lovi adânc în spatele liniilor inamice. Pentru Ucraina, această capacitate a fost limitată, dar nu absentă, cu atacuri punctuale menite să perturbe logistica rusă. Acum, o nouă armă, o nouă promisiune de asimetrie militară, își face intrarea pe scenă: racheta americană Extended Range Active Munition (ERAM). O livrare masivă, aprobată recent de Washington, ar putea rescrie ecuația militară pe front, transformând o amenințare sporadică într-una de amploare.
China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via actuala conductă Power of Siberia 1, în condițiile în care nu au fost făcute progrese cu privire la construirea celei de a doua conducte, Power of Siberia 2, au dezvăluit pentru Reuters două surse din industria energetică, scrie Agerpres.
Pe 28 august 2025, un eveniment naval de o importanță rară a marcat o nouă etapă în conflictul din Marea Neagră. Rusia a revendicat primul atac reușit cu o dronă navală împotriva unei nave de război ucrainene, o mișcare ce oglindește și, într-un fel, recunoaște eficacitatea tacticii pe care Ucraina a perfecționat-o în ultimii ani.
Intrat intr-o cursă contracronometru pentru a-și consolida puterea militară, Ministerul britanic al Apărării a lansat Proiectul NIGHTFALL, un demers ambițios și neașteptat. Prin publicarea unei simple cereri pe platforma guvernamentală oficială, oficialii de la Londra caută o rachetă balistică tactică, lansată de la sol, cu o rază de acțiune de peste 600 de kilometri. Nu este vorba doar de o nouă armă, ci de un proiect conceput să fie realizat cu o viteză uluitoare și cu costuri reduse, punând industria de apărare britanică în fața unei provocări fără precedent.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 august 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.
În arhipelagul rus înghețat al Novaia Zemlia, acolo unde istoria a înregistrat cele mai mari explozii nucleare, liniștea a fost spartă de un concert de motoare și activități militare, sugerând un nou capitol în povestea celei mai controversate arme a lui Vladimir Putin. Informații obținute prin analiza imaginilor din satelit și a datelor de pe aplicaţiile care monitorizează traficul aerian indică pregătiri intense pentru testarea rachetei de croazieră cu propulsie nucleară, Burevestnik, supranumită de NATO "Skyfall".
Arsenalul nuclear rusesc a fost aproape complet modernizat, iar operațiunea militară din Ucraina nu a dus la slăbirea acestuia, a declarat generalul-locotenent Andrew Jebara, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA pentru Descurajare Strategică și Integrare Nucleară, relatează TASS.
În dimineața zilei de 28 august, Rusia a lansat asupra Ucrainei unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete din ultimii trei ani și jumătate de război. Capitala și regiunea Kiev au fost printre principalele vizate.
Un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Poloneze s-a prăbușit în timpul unui antrenament pentru un show aviatic la Radom, în centrul Poloniei.
FCAS a fost gândit și pentru a a sigura Europei o mai mare independență față de avionul de luptă stealth F-35 al SUA, dar suferă de pe urma disputei franco-germane privind întâietatea în viitorul program.
Oficialii militari americani și europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de aceste zboruri cu drone, chiar dacă sabotajul rusesc a scăzut. Serviciile de informații germane consideră că cel puțin o parte dintre aceste drone au fost fabricate în Iran, iar cel puțin o parte dintre zboruri ar fi putut fi efectuate de pe nave din Marea Baltică.
Trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 28 august, în Baza 86 Aeriană Borcea. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”, de la Mihail Kogălniceanu.
Începând de mâine, 29 august, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România.
