DCBusiness.ro
Poți descărca aplicația:
Grecia și-a arătat nemulțumirea și a criticat Alianța pentru modul în care a tratat disputa cu Turcia. Atena spune că nu mai e dispusă să accepte politica de neutralitate a NATO și amintește că e membră a Alianței.
„Cred că este foarte clar pentru NATO că această poziție de neutralitate, prin care nu intervine motivând că e vorba de doi membri ai Alianței, nu o mai acceptăm”, a precizat premierul Mitsotakis, potrivit portalului elen KTG. Acesta a adăugat că a purtat o discuție cu secretarul general Jens Stoltenberg căruia i-a transmis că țara sa este membră NATO, contribuie la Alianță și se așteaptă ca atunci când interesele sale sunt puse în pericol, NATO să nu aibă o poziție de neutralitate. Atena a subliniat că această politică este „profund nedreaptă” pentru Grecia.
Pe de altă parte Atena e dispusă să negocieze zonele maritime disputate cu partea turcă. „Aşteptăm să vedem dacă Turcia intenţionează să o facă la modul serios, suntem pregătiţi din această lună”, a declarat și purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Stelios Petsas, potrivit Agerpres, care citează France Presse.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a asigurat miercuri că este 'întotdeauna bucuros' să discute cu Turcia delimitarea zonelor maritime în Marea Egee şi în Mediterana orientală. 'Făcusem progrese până când Turcia a pus capăt discuţiilor preliminare în 2016', a remarcat el.
Grecia, a adăugat Mitsotakis, nu va veni la masa negocierilor cu 'o armă la spate', adăugând că în caz de dezacord 'vom merge la Curtea Internaţională de Justiţie, vom merge la Haga'. 'Noi vom respecta decizia Curţii', a spus el.
Mitsotakis a apreciat totuşi că Turcia nu se comportă într-un mod 'fiabil' în cadrul NATO şi constituie un factor 'destabilizator' în regiune.
El a evocat în acest sens survolul insulelor greceşti de către avioane de vânătoare-bombardiere turceşti, foraje 'ilegale' în largul Ciprului şi tentative de a 'transforma în arme' miile de migranţi şi refugiaţi când le-a permis să se îndrepte în masă spre frontiera elenă în februarie.
Presa greacă, citând surse militare, a indicat ieri că avioane turceşti au încălcat de cel puţin 33 de ori spaţiul aerian al Greciei în ultimul timp.
Compania germană de apărare Rheinmetall a lansat, în cursul zilei de joi, un nou material video cu un vehicul de luptă blindat Lynx KF41 (IFV) căruia i-a fost testată mobilitatea în timpul exercițiul NATO Brave Warrior 2020 din Ungaria, potrivit Defence-Blog.
La începutul acestei săptămâni am precizat într-o scurtă analiza că ambiţiile geopolitice ale Turciei în Marea Egee și în estul Mediteranei, obligă Grecia să intre într-o cursă a înarmării şi să stabilească parteneriate bilaterale și multilaterale care nu se limitează la domeniul diplomației, ci presupun și achiziții de tehnică militară. Azi, am decis să reiau acest subiect, deoarece agenția de știri elenă Pentapostagma a relatat că Atena îşi propune ca în următorii 15 ani să cumpere avioane F-35 şi UAV-uri.
În regiunea Astrahan, la poligonul Ashuluk al armatei ruse, militarii Diviziei de apărare aeriană Rzhev ale Forțelor Aeriene Leningrad și ale Forțelor de Apărare Aeriană din districtul militar occidental rus au efectuat lansări de rachete ghidate antiaeriene cu sistemele S-300, a precizat ministerul rus al Apărării, pe 22 septembrie.
Două aeronave de tip F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române și două bombardiere strategice americane de tip B-52 Stratofortress au participat miercuri, 23 septembrie, la exercițiul aerian „Bomber Weapon Training” organizat de Forțele Aeriene Americane dislocate în Europa (USAFE).
În zona de responsabilitate a Regiunii Militare Sud din cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse a continuat, pentru a patra zi, executarea exercițiului de comandament și stat major la nivel strategic Caucaz-2020.
Departamentul pentru informare și comunicații în masă din cadrul Ministerului rus al Apărării a anunțat că, pe 24.09.2020, două bombardiere strategice rusești de tip Tu-160 au efectuat, pentru a doua oară într-o săptămână, un zbor special de-a lungul granițelor occidentale ale Republicii Belarus.
Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a atacat joi decizia mai multor ţări de a nu îi recunoaşte legitimitatea, după un scrutin prezidenţial considerat fraudulos şi după reprimarea unei vaste mişcări de contestare, relatează AFP.
Rusia a denunţat joi anunţul preconizatei expulzări a doi dintre diplomaţii săi din Bulgaria, acuzaţi de spionaj, în contextul în care acest tip de cazuri s-au înmulţit în Europa în ultimele săptămâni, relatează AFP.
