Tokyo a respins oferta UE de a se alătura planului său de a utiliza activele statului rus înghețate pentru a finanța Ucraina, spulberând speranțele blocului de a obține sprijin global pentru inițiativă, scrie POLITICO, pe 8 decembrie.
În timpul unei reuniuni (luni, 8 decembrie) a miniștrilor de finanțe din G7, Tokyo a descurajat cererea Bruxelles-ului de a copia planurile sale privind trimiterea Ucrainei a valorii în numerar a activelor suverane rusești deținute la banca belgiană Euroclear.
Japonia a semnalat că nu poate utiliza active rusești înghețate în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari deținute pe teritoriul său pentru a acorda un împrumut Ucrainei, au declarat doi diplomați UE informați despre discuții.
Comisia Europeană dorește ca țările UE să ajungă la un acord privind utilizarea a până la 210 miliarde euro în numerar sancționat înainte de un summit al liderilor din 18 decembrie. Belgia, însă, se opune de teama că va fi obligată să ramburseze întreaga sumă dacă Rusia își recuperează banii.
Una dintre cerințele sale este ca alte țări G7 din afara UE să acorde un împrumut Ucrainei folosind activele rusești blocate pe care le dețin pe plan intern.
Prim-ministrul belgian, Bart De Wever, a insistat că o participare mai mare a aliaților G7 va reduce riscul ca Rusia să se răzbune exclusiv împotriva Belgiei.
Însă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că UE lucrează în acest moment contratimp și că nu mai este posibilă amânarea asistenței financiare pentru Ucraina, deoarece este vorba despre supraviețuirea acesteia în război.
„Știm cu toții ce este în joc și știm că nu mai avem timp de pierdut. Asigurarea sprijinului financiar va contribui la asigurarea supraviețuirii Ucrainei și este un act crucial de apărare europeană”, a declarat von der Leyen pe 8 decembrie după ce a participat la reuniunea Coaliției Voluntarilor.
În acest moment, se confruntă două viziuni asupra utilizării fondurilor înghețate ale Rusiei.
Prima este cea a SUA, prin care se încearcă folosirea acestor active ca pârghie de negociere în obținerea unei păci rapide, destinația fondurilor în viitor fiind însă incertă. A doua este cea a Uniunii Europene care afirmă foarte clar că Rusia a produs foarte multe pagube prin acest război nedrept și trebuie oprită, descurajată pe viitor și făcută să plătească pentru catastrofa umană și distrugerile materiale provocate.
Prima viziune, cea americană, are avantajul că poate duce la încheierea mai rapidă a războiului, dar are dezavantajul că nu descurajează o nouă agresiune în următorii ani. În plus, dacă fondurile înghețate revin direct Rusiei, actuala conducere de la Moscova îi va folosi cu siguranță pentru a se înarma. Ucraina, fără prezența trupelor americane la sol, va fi sigur atacată din nou, mai ales dacă Rusia va reintra în circuitul economic internațional și va primi înapoi fondurile înghețate.
Deci, rezultatul primei viziuni va fi că banii din aceste fonduri, fie vor fi cheltuiți pentru a fi distruși sau vor contribui la distrugere câțiva ani mai târziu, fie vor rămâne imobilizați având ca efect imediat noi pierderi de vieți omenești și distrugerea Ucrainei. În plus, corelat cu semnalul de retragere accelerată a SUA din Europa, semnal dat atât prin zvonul că Europa trebuie să-și preia apărarea din 2027, cât și prin recenta Strategie de Securitate a SUA, conducerea Rusiei se va simți încurajată să declanșeze noi atacuri armate și/sau hibride inclusiv asupra altor țări pe care le consideră ca fiind împotriva sa. Este rețeta războiului etern, întreținut de regimuri precum cel actual din Rusia. Bunăstarea economico-socială nu va mai fi posibilă. Nimeni de pe planetă nu va mai fi în siguranță, nici măcar SUA care se cred protejate de două oceane și lasă de înțeles că se pot dispensa ușor de aliații ei.
A doua viziune, cea a UE, este una cu efecte atât pe termen scurt cât și pe termen lung. În primul rând, se asigură supraviețuirea Ucrainei. Împreună cu alte măsuri de sancțiuni împotriva Rusiei se poate ajunge la oprirea războiului în 2026, fără a i se oferi o victorie regimului Putin. Se va da un avertisment puternic celor care vor să modifice granițele prin forță. Generațiile următoare din toată lumea, inclusiv cele din Rusia, vor avea în față un viitor de pace și prosperitate.
Marii depozitari de bani există datorită securității aduse de NATO, făcută de oameni geniali. Acum, NATO este amenințată de Rusia.
Faptul că marii depozitari de bani există în special pe teritoriile lumii libere, inclusiv Euroclear în Belgia și altele în SUA și Japonia, reprezintă un efect direct al politicilor excepționale de securitate, apărare și dezvoltare economico-socială promovate de SUA și aliații lor după cel de-al Doilea Război Mondial (WW2). Euroclear nu s-a creat el singur, cum de altfel nu ar fi fost posibilă existența nici a marilor companii de tehnologie occidentale de astăzi, precum și a celor din China. Toate sunt doar rezultatul unei stabilități și prosperități internaționale (inclusiv în China și Rusia) nemaiîntâlnite în istorie, care a fost construită cu mare migală și răbdare de arhitecți occidentali care au trăit cu doar câteva generații mai înainte. Acum, conducerea Rusiei, prin războiul total nedrept împotriva Ucrainei vrea să distrugă tot eșafodajul pe care stă Euroclear, bunăstarea Belgiei, inclusiv cea SUA și Japoniei. Acest eșafodaj este format din câteva principii de bază, printre ele fiind drepturile omului și nemodificarea prin forță a granițelor recunoscute internațional. Dacă lumea liberă nu mai poate garanta așa ceva, atunci cel puțin Belgia și Japonia nu vor mai fi siguranță în viitor și pe teritoriul lor nu vor mai fi mari depozitari de bani.
Actualul război al Rusiei împotriva Ucrainei a devenit posibil pentru că America nu a mai avut o atenție globală. După 11 septembrie 2001, SUA au fost orbite de războiul împotriva terorismului. Poate atentatul de la WTC ar trebui privit într-o altă paradigmă, cea a deturnării atenției SUA de la altceva mai grav. Iar acum, prin recenta Strategie de Securitate, SUA vor să devină și mai puțin globale. Noua Americă, cea First, își ascute privirea spre emisfera vestică. Oare, ce va pierde acum din vedere America? Faptul că lumea pe care a construit-o după WW2 se năruie sub loviturile Rusiei? Doctrina Monroe din secolul 19, specificată în recenta Strategie de Securitate a SUA, deși privea doar spre emisfera vestică, era precursoarea unei viziunii globale. Atât se putea în secolul 19. Dar, în secolul 21, cel al informației, în care SUA vor să trimită oameni pe Marte, a nu privi global, a nu fi prezent global, a te îndepărta de aliații tăi, atunci când ai toate instrumentele și resursele la îndemână, reprezintă o eroare strategică pe care nimeni nu a făcut-o neforțat în istorie, până acum.
Stabilitate strategică înseamnă că toți oamenii din lume trăiesc liber și în bunăstare. De-abia atunci se va atinge stabilitatea strategică. Modelul de lume pe care îl promovează actuala conducere a Rusiei nu aduce decât război atât în prezent, cât și mai târziu, inclusiv în viitorul apropiat. După WW2, SUA au fost în permanență în căutarea stabilității strategice care nu a fost atinsă niciodată. Lumea cu trei mari imperii - american, chinez și rus, așa-zisă lume multipolară, este de fapt una fracturată. Este ca o persoană cu tulburare de multipolaritate. Așa vrea actuala lume să arate, ca un bolnav cu tulburare de de mulipolaritate? Așa să scrie peste 100 de ani de cei care trăiesc în prezent? Că au intrat într-o perioadă de gravă tulburare de personalitate când aveau la îndemână totul pentru a evita acest lucru?
Poate Atlas a obosit și este normal să fie așa. Dar, toți oamenii liberi și cei care vor să fie liberi sunt gata să vină lângă Atlas. Doar ei împreună pot garanta pentru viitorul omenirii, nu persoanele cu caractere distructive. Dar, cuvântul cheie este ”liberi” altfel, dacă sunt amenințați că li se va lua securitatea, se vor simți slugile lui Atlas. Cu slugi, nimeni nu ajunge departe, merge doar câțiva metri după care constată că este de fapt singur.
Premiile Nobel pentru pace ar trebui date la zeci de ani după ce istoria a validat un anumit curs de pace și prosperitate. Poate ar fi timpul ca fostul monarh George al VI-lea, fostul premier britanic Winston Churchill, foștii președinți americani Harry Truman, Dwight Eisenhower și Ronald Reagan, precum și fostul președinte francez Charles de Gaulle ar trebui să primească postum un mare premiu Nobel pentru pace. Ei au pus baza prosperității de azi a întregii lumi. Poate așa lumea va înțelege ce-a avut și ce este pe cale să piardă datorită comodității, neasumării, renunțării și acceptării deformării grosolane a adevărului.
În afară de Japonia și Belgia, SUA s-au opus și ele schemei Bruxelles-ului - lăsând UE să suporte singură povara nevoilor viitoare de finanțare ale Ucrainei. Cu toate acestea Washingtonul, în planul inițial în 28 de puncte, preciza că 200 de miliarde din fondurile înghețate ale Rusiei aflate pe teritoriul SUA și UE să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului.
Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar de 71,7 miliarde de euro anul viitor și va trebui să înceapă să reducă cheltuielile publice începând cu aprilie, dacă nu sosesc bani noi, potrivit POLITICO.
În declarația de la finalul reuniunii, miniștri de finanțe ai țărilor G7 au lăsat porțile deshise pentru orice evoluție, semnalând faptul că încă se negociază la cel mai înalt nivel.
„Vom continua să lucrăm împreună pentru a dezvolta o gamă largă de opțiuni de finanțare pentru a sprijini Ucraina, inclusiv utilizarea potențială a valorii integrale a activelor suverane rusești, imobilizate în jurisdicțiile noastre până când Rusia va plăti reparațiile”, au scris miniștrii de finanțe din țările G7 în declarația lor comună după reuniune.
Iar, într-o notă de precauție, au adăugat că „acțiunea noastră va rămâne în concordanță cu cadrele noastre juridice respective”.
În acest sens, ministrul japonez de finanțe, Satsuki Katayama, a exclus utilizarea activelor rusești din cauza unor preocupări juridice, a declarat un diplomat UE care a fost informat despre reuniune.
Cu toate acestea, mai mulți oficiali au declarat că poziția Japoniei este legată de opoziția SUA față de utilizarea activelor rusești pentru Ucraina, argumentând că Tokyo nu dorește să-și supere aliatul crucial.
Președintele SUA, Donald Trump, a semnalat că intenționează să utilizeze activele rusești pentru a-l aduce la masa negocierilor pe președintele Vladimir Putin.
În loc să trimită toți banii la Kiev, Washingtonul a sugerat returnarea Rusiei a unei părți din active, urmând ca restul să fie utilizați pentru a finanța investițiile SUA în Ucraina.
Însă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a continuat să susțină ideea utilizării activelor rusești pentru a ajuta Ucraina în timpul unei întâlniri de luni cu președintele țării, Volodimir Zelenski.
„Propunerea noastră de împrumut pentru reparații este complexă, dar, în esență, crește costul războiului pentru Rusia”, a scris von der Leyen într-un comunicat după întâlnire, la care i s-au alăturat prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz.
„Așadar, cu cât Putin își poartă mai mult războiul, varsă sânge, ia vieți și distruge infrastructura ucraineană, cu atât mai mari vor fi costurile pentru Rusia”, a spus von der Leyen.
Ca un impuls pentru von der Leyen, Regatul Unit și Canada și-au semnalat deschiderea pentru predarea activelor statului rus deținute pe teritoriul lor către Ucraine - cu condiția ca planul UE să se concretizeze.
Se așteaptă ca această problemă să ocupe un loc central în timpul unei întâlniri de vineri între Starmer și De Wever, potrivit POLITICO.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Sistemul Energetic Național (SEN) – sistem generator de securitate națională. SEN reprezintă coloana vertebrală a funcționării industriei și economiei naționale, asigurând alimentarea cu energie electrică a populației și a instituțiilor statului. Prin funcționarea sa continuă, stabilă și eficientă, SEN devine un element strategic de securitate energetică și implicit de securitate națională.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, aflat în vizită în România, precizează că soarta celor două ţări este strâns legată şi că declaraţiile sale recente au fost rupte din context.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Preşedintele american Donald Trump a promulgat miercuri legea care pune capăt celei mai lungi paralizii bugetare din istoria SUA, profitând de ocazie pentru a critica opoziţia democrată şi a-şi lăuda din nou politicile economice, relatează Agerpres.
Cabinetul ucrainean a decis să-l demită pe ministrul Justiției, Herman Halușcenko, a anunțat miercuri premierul Iulia Sviridenkova. Acesta a fost demis în legătură cu un scandal de corupție uriaș legat de compania Enerhoatom. Europa Liberă a publicat numele persoanelor interceptate în cadrul Operațiunii Midas, date publicității luni de Biroul Național Anticorupție (NABU) din Ucraina.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Președintele columbian Gustavo Petro a ordonat forțelor de securitate columbiene să suspende schimbul de informații cu agențiile de informații americane, afirmând că recentele atacuri americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri din Caraibe sunt inacceptabile.
Croația respinge declarațiile lui Orban despre imposibilitatea ca Ungaria să renunțe la petrolul rusesc.
Venezuela desfășoară deja arme, inclusiv echipamente rusești vechi de zeci de ani, și plănuiește un război de gherilă și haos în cazul unui atac terestru sau aerian din partea Statelor Unite, a relatat Reuters, citând surse și documente locale. „Abordarea țării sud-americane este o recunoaștere tacită a lipsei de personal și echipamente”, a precizat publicația.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
EDGE, principalul grup de apărare și tehnologie avansată din Emiratele Arabe Unite, este aproape de a încheia un acord important cu Ministerul de Interne din Angola pentru implementarea unui program național cuprinzător de securizare a frontierelor, bazat pe cele mai recente tehnologii fabricate în bogatul stat arab.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) lansează o nouă dezinformare cu scopul de a provoca neîncrederea NATO față de Ucraina. Însă, după multitudinea de falsuri și probleme grave create de Rusia la nivel mondial, nimeni nu mai crede poveștile inventate de serviciile rusești de informații sau de conducerea de la Kremlin.
Președintele Donald Trump s-a întâlnit luni, 10 noiembrie, la Casa Albă, cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, aflat în prima sa vizită în Statele Unite.
Senatul SUA a adoptat luni un proiect de lege care, odată aprobat şi de Camera Reprezentanţilor, ar pune capăt paraliziei bugetare după mai mult de 40 de zile, dar a stârnit diviziuni în cadrul Partidului Democrat, informează Agerpres.
Proiectul de lege merge acum în Camera Reprezentanților, unde este așteptat un vot miercuri. După aprobarea finală, va avea nevoie de semnătura președintelui Donald Trump pentru a deveni lege.
În cursul nopții de 10.11.2025, Ucraina a atacat din nou portul rusesc Tuapse.
Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Polonia, România și Danemarca implementează noul sistem Merops, fabricat în SUA, pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor rusești de pe flancul estic al NATO.
Această desfășurare a SUA abordează recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, care au expus vulnerabilități și costul ridicat al metodelor tradiționale de interceptare cu avioane de vânătoare.
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
Președintele României, Nicușor Dan, a fost primit marți după-amiază la Palatul Élysée de către omologul său francez, Emmanuel Macron, marcând momentul central al vizitei sale oficiale de două zile în Franța. Discuțiile dintre cei doi șefi de stat s-au concentrat pe consolidarea parteneriatului strategic, cu un accent deosebit pe cooperarea în domeniul apărării și sprijinul continuu pentru Ucraina.
Negocierile de pace dintre Washington și Kiev s-au lovit de un obstacol major: insistența americană ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas, oferind Rusiei o victorie teritorială pe care armata Kremlinului nu a reușit să o obțină pe câmpul de luptă după mai bine de un deceniu de conflict.
Autoritățile germane au înființat structuri specializate pentru detecția și neutralizarea dronelor, pe fondul unei creșteri record a incidentelor care au implicat drone neidentificate care apar în apropierea aeroporturilor țării.
După ce Belgia refuză să pună la dispoziția UE activele înghețate rusești pentru a fi folosite în a sprijini Ucraina, o altă țară deținătoare de fonduri ale Rusiei respinge această idee. Japonia este și ea împotriva cererii UE de a se alătura planului privind întrebuințarea activelor rusești.
Tancul M1A2 Abrams, simbolul forței brute pe câmpul de luptă, a primit o nouă capacitate care îi extinde raza de acțiune cu zeci de kilometri: lansarea de drone direct de pe turelă. În urma unei prezentări recente care a avut loc în Texas, giganții industriei americane de apărare General Dynamics și AeroVironment au dovedit că blindatele grele pot deveni noduri autonome de recunoaștere și atac, fără a expune echipajul focului inamic.
Croaţia comandă 18 tunuri Caesar franceze şi îşi va moderniza avioanele Rafale cu ajutorul Franţei.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat imagini care confirmă distrugerea celui mai mare elicopter de transport din lume aflat în dotarea armatei ruse. Lovitura, executată de unitatea de elită „Alpha”, marchează prima pierdere confirmată vizual a unui Mi-26 de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, o lovitură dureroasă pentru Moscova, care nu mai poate înlocui acest tip aeronava.
Potrivit unei investigații media, compania israeliană Elbit este menționată în contextul unei investigații de corupție care implică o agenție din NATO.
Marina Bulgară a marcat luni, 8 decembrie, un moment de referință în istoria sa modernă, odată cu intrarea oficială în serviciu a navei „Hrabri” (Viteazul). Aceasta este prima navă de luptă construită pe un șantier naval bulgăresc pentru flota națională în ultimii 100 de ani, semnalând o revitalizare a industriei de apărare a țării într-un context regional volatil.
Statele Unite au facut publice detaliile unei serii de incidente grave petrecute în timpul unei misiuni de luptă recente în Marea Roșie, inclusiv un incident de tip ,,friendly fire'' în care un crucișător american a doborât un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet, confundându-l cu o rachetă inamică.
Rusia a oferit o ''validare'' rară și publică noii Strategii de Securitate Națională a Statelor Unite, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin declarând că viziunea administrației Trump se aliniază „în mare măsură” cu cea a Rusiei și ar putea debloca negocierile privind Ucraina.
“Cinci brigăzi rusești sunt pregătite pentru o nouă ofensivă”, avertizează oficialii militari de la Kiev.
Congresul Statelor Unite este pe punctul de a adopta o legislație crucială în domeniul apărării care, pe lângă majorarea bugetului, introduce restricții fără precedent asupra reducerii trupelor americane în Europa și Asia, reprezentând o mustrare bipartisană la adresa deciziilor administrative ale Președintelui Donald Trump.
Potrivit portalului itamilradar.com, fregata Mareșal Șapoșnikov și petrolierul Boris Butoma aparținând Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) au intrat în Marea Roșie ca parte a desfășurării lor pe distanță lungă ce a început pe 01 octombrie de la Vladivostok. Cele două nave au traversat strâmtoarea Bab el-Mandeb după ce au navigat prin Golful Aden, unde echipajele lor au efectuat o serie de exerciții navale, simulând diferite scenarii ostile.
Liderii europeni se confruntă acum cu o alegere costisitoare: fie investesc masiv acum pentru a asigura victoria Ucrainei, fie se pregătesc să plătească un preț dublu, de trilioane de euro, pentru a gestiona consecințele unei Rusii victorioase la granițele lor. Aceasta este concluzia care reiese dintr-un raport publicat de think tank-ul Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale.
Un avertisment fără precedent venit de la Washington pune întreaga arhitectură de securitate europeană sub presiune: Statele Unite cer ca, până în 2027, aliații europeni să preia majoritatea responsabilităților privind apărarea convențională a NATO. Termenul a fost transmis direct de oficiali ai Pentagonului în cadrul unor întâlniri cu delegații europene, iar mesajul este limpede: Europa trebuie să producă mai mult, mai repede și, mai ales, pe cont propriu.
Tokyo l-a convocat duminică pe ambasadorul Chinei, Wu Jianghao, pentru a protesta față de comportamentul pe care l-a numit periculos și regretabil, după ce a declarat că avioanele de vânătoare ale portavionului au îndreptat fascicule radar spre aeronavele sale care au fost trimise să urmărească nava cu o zi înainte.
Marea Britanie şi aliaţii ei sunt gata să "monitorizeze şi să descurajeze" submarinele ruseşti, a anunţat luni ministrul britanic al apărării John Healey, anunţând un proiect ce vizează dezvoltarea unei noi forţe de înaltă tehnologie, în valoare de milioane de lire sterline, destinată să protejeze cablurile şi conductele submarine, potrivit Agerpres.
Noi fotografii cu nava ucraineană fără pilot Magura V7 au apărut online. Caracteristica sa unică este capacitatea de a doborî ținte aeriene direct de pe mare.
Prim-ministrul israelian a anunțat o prezență militară permanentă și solicită demilitarizarea sudului Siriei pentru securitatea Israelului
Preşedintele american Donald Trump i-a reproşat duminică seara omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că "nu a citit propunerea" de acord de pace privind Ucraina dezvăluită în urmă cu trei săptămâni de Washington şi care face subiectul unor discuţii separate cu Moscova şi Kievul, notează Agerpres.
Negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „în ultimii 10 metri”. Probleme precum controlul asupra regiunii Donețk și centralei nucleare Zaporojie rămân nerezolvate. Controlul asupra regiunii Donețk și a centralei nucleare Zaporojie sunt probleme cheie care trebuie rezolvate pentru a pune capăt războiului din Ucraina, spune Kellogg.
Franța se confruntă cu un val fără precedent de dezinformare digitală, orchestrat de o rețea rusă sofisticată, care a creat peste 200 de site-uri de știri false în ultimele luni. Potrivit unui raport al Centrului pentru Combaterea Dezinformării (CCD) din Ucraina, această ofensivă informațională are un obiectiv precis: destabilizarea climatului politic și discreditarea președintelui Emmanuel Macron înainte de alegerile municipale din 2026 (pentru a alege primarul Parisului și Consiliul Local).
Pentagonul a confirmat oficial o întârziere majoră în programul de dezvoltare a viitorului avion de vânătoare al Marinei SUA, cunoscut sub numele de F/A-XX. Decizia scoate la iveală o problemă profundă și îngrijorătoare: baza industrială de apărare a Statelor Unite ar putea să nu aibă capacitatea necesară pentru a construi simultan două avioane de generația a șasea.
Imagini recente confirmă o evoluție tactică majoră pentru forțele aeriene ale Ucrainei: avioanele F-16 primite de la aliații occidentali au fost observate fiind echipate cu sisteme pentru combaterea dronelor, o modernizare care promite să neutralizeze roiurile de „Shahed” rusești fără a epuiza stocurile de rachete prețioase.
Germania analizează posibilitatea de a se alătura programului Global Combat Air Program (GCAP), condus de Marea Britanie, Italia și Japonia, o decizie care ar putea semnala o ruptură majoră de partenerul său tradițional, Franța, în cursa pentru dezvoltarea avioanelor de luptă de generația a șasea.
Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.
Dilema strategică „S-400 versus F-35”, care a blocat accesul Turciei la avioanele de luptă invizibile („stealth”) și a tensionat relațiile din cadrul NATO timp de mai bine de jumătate de deceniu, pare să se apropie de un deznodământ. Semnalele diplomatice indică o schimbare majoră de direcție: Turcia este pregătită să renunțe la sistemele de apărare rusești pentru a-și reocupa locul în arhitectura de securitate occidentală.
NATO face cea mai importantă repoziționare strategică din ultimii ani în zona nordică. Supreme Headquarters Allied Powers Europe (SHAPE) a anunțat că, începând din 5 decembrie structura de responsabilitate operațională a Alianței va fi actualizată, iar cele trei state nordice - Danemarca, Suedia și Finlanda - vor trece oficial de la Joint Force Command (JFC) Brunssum (Olanda) la JFC Norfolk (Statele Unite).
Polonia se pregătește să preia o flotă de aproximativ 250 de transportoare blindate Stryker de la armata americană, plătind prețul simbolic de un singur dolar. Acordul, confirmat de oficialii de la Varșovia, reprezintă un calcul pragmatic menit să securizeze rapid Flancul Estic al NATO, ocolind procedurile standard de achiziție care ar fi durat ani de zile.
Forțele ucrainene au lovit și avariat sâmbătă noaptea una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, la Riazan, situată la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova, a anunțat Statul Major General ucrainean. Acesta este cel puțin al nouălea atac al dronelor ucrainene asupra rafinăriei din Riazan de la începutul acestui an, a menționat canalul de știri Astra, care operează pe rețeaua de socializare Telegram.
Într-un interviu rar, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, avertizează că Rusia folosește negocierile de pace intermediate de SUA drept „acoperire” pentru a încerca să pună mâna pe cât mai mult teritoriu, prin forță, pe câmpul de luptă.
Ar fi „inacceptabil” ca Ucraina „să renunțe pur și simplu la teritoriu” în orice acord de pace cu Rusia, a spus declarat generalul.
