Adresându-se Forumului de la Doha din Qatar, Guterres a spus că organismul ONU a fost "paralizat de diviziunile geostrategice", compromiţându-şi capacitatea de a găsi soluţii la război.
"Autoritatea şi credibilitatea Consiliului de Securitate au fost serios compromise" de răspunsul tardiv la conflict, o lovitură la adresa reputaţiei acestui organism agravată de vetoul SUA de vineri asupra unei rezoluţii care cerea încetarea focului în Gaza, a apreciat Guterres.
Proiectul de rezoluţie a fost pregătit după invocarea fără precedent de către Secretarul General al ONU a Articolului 99 din Carta Naţiunilor Unite, permiţându-i acestuia să atragă atenţia Consiliului de Securitate asupra unei chestiuni care "ar putea pune în pericol menţinerea păcii şi securităţii internaţionale".
"Mi-am reiterat apelul de a declara o încetare a focului umanitar (...), din păcate, Consiliul de Securitate nu a reuşit să facă acest lucru", a deplâns Guterres, care a adăugat: "Pot să promit că nu voi renunţa".
Eforturile de mediere pentru a obţine o încetare a focului în războiul dintre Israel şi Hamas în Fâşia Gaza continuă, în ciuda bombardamentelor israeliene necontenite care "reduc posibilităţile" de a avea un rezultat pozitiv, a declarat duminică prim-ministrul Qatarului, Mohammed bin Abdelrahmane Al-Thani, la Forumul de la Doha.
"Eforturile noastre, desfăşurate de statul Qatar împreună cu partenerii noştri, continuă. Nu ne vom da bătuţi", a insistat prim-ministrul qatarez. Cu toate acestea, el a recunoscut că "bombardamentele (israeliene) continue reduc aceste posibilităţi".
Premierul din Qatar a mai atras atenţia că o întreagă generaţie în Orientul Mijlociu riscă să se radicalizeze din cauza războiului din Gaza.
Separat, Philippe Lazzarini, şeful UNRWA, agenţia de ajutor a ONU pentru palestinieni, a declarat duminica aceasta că dezumanizarea palestinienilor a permis comunităţii internaţionale să tolereze atacurile continue israeliene în Gaza.
Lazzarini, citat de Reuters, a declarat că agenţia pentru refugiaţi este aproape în colaps în Gaza, adăugând că este nevoie de o încetare imediată a focului pentru a pune capăt "iadului de pe pământ" din enclava palestiniană.
Armata israeliană (IDF) şi-a continuat ofensiva în Gaza pe parcursul ultimelor 24 de ore, cu atacuri asupra "infrastructurilor teroriste" ale grupării islamiste Hamas, în cea de-a 65-a zi de război, informează EFE.
"Pe parcursul ultimei zile, forţele terestre, aeriene şi navale ale IDF au continuat să atace infrastructura teroristă din Fâşia Gaza, lovind peste 250 de ţinte", a declarat un purtător de cuvânt al armatei într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, printre mai multe acţiuni, "trupele au identificat şi atacat celule teroriste armate" şi au distrus tuneluri folosite de miliţii. Militarii "au localizat arsenale de armament, au făcut raiduri selective la situri militare, au distrus tuneluri" şi s-au confruntat cu combatanţi "care plănuiau să atace trupele" israeliene.
"Un avion de luptă a atacat un site de comunicaţii militare al Hamas situat lângă o moschee din sudul Gazei", după care trupele terestre au efectuat ulterior "un raid selectiv la respectivul loc", a anunţat IDF.
Un alt punct în care trupele şi-au concentrat operaţiunile a fost oraşul sudic Khan Younis, unde au acţionat cu "muniţie precisă" şi au atacat, de asemenea, tuneluri.
Totodată, cu sprijinul unei drone, trupele au identificat un grup de luptători palestinieni pe care i-au ucis.
Luptele au continuat şi în cartierul Shijaiya, unde armata israeliană a declarat că "a efectuat un raid selectiv asupra unui centru de comandă militar al Hamas" şi a localizat "numeroase arme", inclusiv "puşti AK-47, grenade, lansatoare de rachete, rachete antitanc, muniţie şi echipament militar suplimentar".
Armata israeliană a mai anunţat că vede semne ale modului în care structura Hamas din Gaza se prăbuşeşte şi a dat asigurări că mulţi dintre membrii grupării palestiniene se predau pe fondul înaintării trupelor israeliene, insistând totodată că a sosit momentul ca IDF să facă "şi mai multe presiuni".
Duminică, ONU a informat că, în ultimele două zile, au fost semnalate bombardamente în vecinătatea Spitalului European din Khan Younis, unul dintre principalele spitale care încă mai funcţionează în Fâşia Gaza, aminteşte EFE.
Spitalul European, teoretic cu o capacitate de 370 de pacienţi, îngrijeşte în prezent aproximativ o mie de persoane, iar aici se adăpostesc şi aproximativ 70.000 de persoane strămutate intern. De câteva zile, spitalul a anunţat că se confruntă cu o penurie de de medicamente sau de sânge pentru transfuzii, ceea ce înseamnă că medicii se văd nevoiţi să opereze fără anestezie.
Într-unul dintre atacurile din vecinătatea spitalului, forţele israeliene au deschis focul asupra unei ambulanţe şi au rănit doi paramedici, a anunţat ONU, care a amintit că de la începutul conflictului au fost ucişi 286 de lucrători sanitari, potrivit cifrelor Ministerului Sănătăţii din Gaza, aflat sub controlul Hamas.
O altă unitate medicală din sudul Fâşiei Gaza, Spitalul Al Amal, şi birourile din apropiere ale Semilunii Roşii Palestiniene au fost vizate de bombardamente vineri, potrivit ONU. Aproximativ 14.000 de persoane strămutate intern se refugiază în acel centru medical.
Şi în nordul Fâşiei Gaza au fost semnalate atacuri asupra unor unităţi spitaliceşti aflate încă în funcţiune precum centrul Al Awda din Jabalia, înconjurat de soldaţi israelieni şi tancuri timp de trei zile.
Zeci de mii de persoane strămutate continuă să sosească la Rafah, la graniţa cu Egiptul, după ce săptămâni la rând armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să fugă din nord spre sudul Gazei, iar acum, în jumătatea de sud, îndeamnă aceiaşi civili să părăsească diverse zone din Khan Younis şi alte localităţi, remarcă EFE.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Experții militari de la National Interest analizează o posibilă informație care dacă se va confirma ar fi îngrijorătoare și ar afecta mult prestigiul Americii: Șase bombe ghidate JDAM - printre cele mai avansate sisteme de armament trimise Ucrainei - ar fi fost interceptate de sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir-S1.
Șefii armatelor din peste 30 de țări s-au reunit marți la Paris pentru discuții privind crearea unei forțe internaționale care să descurajeze viitoarea agresiune rusă, odată ce încetarea focului este stabilită.
Statele Unite și Ucraina au ajuns la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile, conform unui anunț oficial al Departamentului de Stat american.
Ucraina are nevoie de rachete aer-aer cu rază lungă de acțiune pentru aeronave, precum și diverse alte sisteme, pentru o utilizare mai eficientă a F-16.
Nu doar că a încălcat dreptul internațional, dar a încălcat și distrus ordinea europeană de după război, spune Merkel despre Putin.
Șefii de stat major din numeroase țări care sprijină Ucraina se întâlnesc în cursul zilei de marți la Paris pentru a discuta despre desfășurarea de soldați pentru a securiza un posibil acord de pace între Kiev și Moscova, transmite Agerpres și DPA.
Statele Unite nu au încetat să ofere Ucrainei informațiile de informații necesare apărării acesteia, a declarat reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat vineri Rusia cu noi sancţiuni bancare şi cu taxe vamale dacă nu încetează acţiunile militare violente contra Ucrainei şi a îndemnat ambele ţări să vină la masa negocierilor "înainte să fie prea târziu", relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Trupele ruse încearcă să străpungă granița cu Ucraina în apropierea orașului Sudja din regiunea Kursk. Luptele au loc în regiunea de graniță a regiunii Sumî.
În cursul nopții de 07.03.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că, în ultimele zile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a încercat să promoveze ideea unui moratoriu asupra loviturilor aeriene.
O reuniune a șefilor de stat major ai armatelor țărilor europene dispuse să ia parte la un contingent de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia se va desfășura marți, 11 martie, la Paris, în prezența președintelui francez Emmanuel Macron, a transmis joi anturajul acestuia, potrivit Agerpres și AFP.
Belgia a amânat livrarea avioanelor de vânătoare F-16 către Ucraina până anul viitor. Prim-ministrul belgian Bart De Wever a anunțat acest lucru înaintea summitului de joi al liderilor Uniunii Europene.
Franța răspunde direct deciziei SUA, care a suspendat schimbul de informații cu Kievul și a înghețat tot ajutorul militar în ultimele două zile.
După ce au procesat ceea ce s-a întâmplat, pe 28 februarie, la Casa Albă, unele dintre cunoscutele personalități politice din anii 1990 și 2000, care au avut o contribuție remarcabilă la întărirea democrației în lume, au început să transmită public propriile impresii.
În cadrul unui interviu pentru Fox News, secretarul de stat american a declarat, pe 05.03.2025, că situația din Ucraina reprezintă, de fapt, un război proxy între Statele Unite și Rusia.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat, pe 05.03.2025, că Minskul este cel mai bun loc pentru negocieri trilaterale între liderii Federației Ruse, Statelor Unite și Ucrainei, referindu-se la o inițiativă a președintelui Republicii Belarus.
Potrivit cotidianului The Daily Mail, care citează surse proprii, Statele Unite au impus o interdicție asupra transferului de informații americane către Ucraina, inclusiv de către Marea Britanie. Londra a primit toate instrucțiunile necesare de la Washington în această privință.
Forțele armate ale NATO nu sunt pregătite pentru un război modern cu drone, a avertizat comandantul militar responsabil de sistemele fără pilot ale Ucrainei, la trei ani de la debutul conflictului cu Rusia în care părțile încearcă să-și asigure fiecare un avantaj tehnologic, relatează agențiile Agerpres și Reuters.
Franţa lucrează la restabilirea legăturii între SUA şi Ucraina, astfel încât să se ajunge la o "pace durabilă şi robustă", a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas. Acțiuni similare se încearcă și în alte capitale europene, chiar Trump recunoscând că jumătate de Europă (”patru președinți și cinci premieri”) l-a sunat după cearta sa cu Zelenski din Biroul Oval.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a făcut o întoarcere incredibilă. După ce în urmă cu doar câteva luni a dat vina pe Occident, inclusiv pe SUA, pentru tot ce se întâmplă în Ucraina, acum Europa este singura de vină. La rândul său, liderul autoritar din Belarus Alexander Lukașenko l-a lăudat într-un interviu pe președintele american Donald Trump pentru politica sa față de Ucraina.
Vin și vești bune de peste Atlantic, după episodul neplăcut de la Casa Albă, dintre liderii american și ucrainean.
Ucraina se află într-un moment dificil în contextul în care SUA, principalul furnizor de armament a anunțat suspendarea livrărilor. Decizia e luată în contextul tensiunilor dintre președintele Donald Trump și președintele Volodimir Zelenski care au avut loc în Biroul Oval. Totuși, Ucraina produce o mare parte din armament local și nu se află la primul astfel de episod extrem de greu.
Românii au strâns o sumă record din donații pentru a ajuta Ucraina, în doar câteva ore de la turbulențele provocate de incidentul dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă. Odată cu blocarea totală a ajutorului militar american, anunțată în urmă cu câteva ore, suma ar putea să bată și mai mult recordul. E vorba de o campanie organizată de activistul și corespondentul de război Radu Hossu, campanie ce vizează strict achiziția de echipamente defensive, adică drone de recunoaștere (ISR) sau echipamente de EW (Război Electronic) care să bruieze dronele kamikaze ale rușilor
Președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea întregului ajutor militar al Statelor Unite pentru Ucraina, blocând livrările de armament aflate în desfășurare în Polonia. În același timp Reuters scrie că Președintele Trump a cerut Secretarului Trezoreriei să întocmească o listă cu sancțiuni aplicate Rusiei care ar putea fi ușurate.
În ediția din 02.03.2025, revista americană Forbes a semnalat faptul că cele mai mari arme din dotarea armatei ucrainene, respectiv obuzierele grele 2S7 Pion se confruntă cu deficite grave de muniție, cu calibrul de 203 milimetri.
Rusia urmează să antreneze 1,5 milioane de operatori de drone de atac în cinci ani, așa cum rezultă dintr-un regulament guvernamental intitulat „Strategia pentru dezvoltarea aviației fără pilot până în 2035”.
La summitul de la Paris de săptămâna aceasta, Ucraina a reușit să primească acceptul statelor europene privind accesul la datele de informații, a dezvăluit președintele Zelenski, în timpul unui briefing.
Vicepreședintele SUA JD Vance și soția sa au aterizat vineri, 28 martie, la stația spațială militară americană Pituffik din nord-vestul Groenlandei. Vizita lui Vance pe insula arctică a iritat politicienii din Groenlanda și Danemarca, apărând în peisajul politic global ca un nou exemplu a nivelului la care se poate ajunge atunci când oameni mici conduc o țară mare.
CEO-ul Armin Papperger a vizitat vineri uzina Volkswagen din Osnabrück, ca parte a unei delegații a principalului producător de muniție din Europa. Demersurile se înscriu într-o serie întreagă de acțiuni și declarații care prefigurează investiții majore în industria europeană de apărare.
Vineri, 28 martie 2025 a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele Interimar al României, Ilie Bolojan.
În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Un nou acord propus de administrația Trump privind resursele minerale ale Ucrainei stârnește controverse, fiind catalogat de către corespondentul de război Radu Hossu drept un „jaf în stil american”.
China a desfășurat două bombardiere H-6 lângă Scarborough Shoal din Marea Chinei de Sud, au dezvăluit imaginile din satelit.
Gigantul coreean Hyundai Rotem producătorul tancurilor de ultimă generație K2 Panther e o companie specializată și în proiecte de infrastructură pentru transport, porturi și logistică smart, fapt pentru care explorează posibilitatea unor colaborări suplimentare, la pachet cu livrările de armament modern. Iar aici ar putea fi o oportunitate majoră pentru România.
În data de 27 martie 2025, a fost finalizat procesul de dislocare etapizată a întregului detașament „Carpathian Vipers” în Lituania, în baza aeriană Šiauliai, unde vor asigura Serviciul de Poliție Aeriană Întărită, în perioada aprilie – iulie 2025.
Aflat într-o vizită de lucru la Murmansk, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat, pe 27.03.2025, că Ministerul rus al Apărării a aprobat un program de consolidare a trupelor de infanterie marină din cadrul Forțelor Navale.
România are nevoie investiții în industria de apărare, iar președintele interimar Ilie Bolojan a explicat că formatele de lucru au început deja să funcționeze.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că eforturile președintelui Donald Trump de a obține controlul asupra Groenlandei nu sunt surprinzătoare pentru Rusia, având în vedere interesul de lungă durată al SUA pentru acest teritoriu bogat în resurse minerale.
Curtea Constituțională a României a respins cele patru sesizări ale proiectelor legislative care ofereau cadru legal Armatei României să angajeze drone care violează teritoriul românesc. Legile fuseseră contestate la CCR de trei partide politice: AUR, POT și SOS.
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
DefenseRomania difuzează o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic, ediție difuzată concomitent și pe DC News.
Președintele rus Vladimir Putin a descris joi planurile omologul său american, Donald Trump, de a prelua controlul Groenlandei drept „serioase”, exprimându-și îngrijorarea că Arctica s-ar putea transforma într-o „trambulină pentru posibile conflicte”.
Pe lângă impunerea de noi tarife la toate importurile de mașini, președintele american Donald Trump a transmis și un avertisment clar Uniunii Europene și Canadei: dacă blocul UE și Canada convin asupra unui curs comun de acțiune care ar dăuna economic SUA, el le va impune tarife suplimentare.
Având granița de est amenințată constant de Belarus și Rusia, situația Poloniei nu este deloc de invidiat. Totuși oficialii de la Varșovia sunt hotărâți să își ”blindeze” capacitaea de apărare.
Achizițiile masive de tehnică militară, creșterea numărului de militari sau proiecte defensive precum ”Scutul estului” sunt proiecte costisitoare, dar inestimabile din punct de de vede al securității statului polonez. Cu toate astea, finanțarea rămâne o problemă majoră, iar guvernul polonez a decis să apeleze inclusiv la fondurile din PNRR.
Deși există preocupări cu privire la Coreea de Nord în domeniul nuclear, forțele sale aeriene sunt rămase în urmă. Toate acestea se schimbă acum, fără îndoială, cu ajutorul Moscovei și poate chiar al Iranului.
Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut joi, 27 martie 2025, consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, aflat în vizită oficială la București.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistiţiului de 30 de zile în Ucraina.
Statul Major General (SMG) ucrainean a actualizat informațiile despre consecințele atacului recent asupra aerodromului rusesc Engels-2.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a afirmat că va discuta vineri cu premierul Marcel Ciolacu. Hurezeanu a susţinut joi, la sediul MAE, o declaraţie comună cu omologul polonez, Radoslaw Sikorski.
Pe 27.03.2025, că un avion de patrulare antisubmarin de tip Il-38N Novella aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a zburat în proximitatea portavionului american Carl Vinson, al cărui echipaj a surprins acest moment pe video.
Propaganda rusă a publicat primele fotografii cu sistemul antiaerian Pantsir-SM-SV, prezentat drept un „Super Pantsir”, o versiune „invincibilă”. În această versiune de ultimă generație, sistemul ar fi fost dislocat în Ucraina în premieră.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat, miercuri, impunerea unor tarife de 25%pentru toate mașinile care nu au fost fabricate în Statele Unite. Tarifele vor intra în vigoare pe 2 aprilie.
Ministerul Economiei a câştigat în instanţă procesul privind exproprierea în cazul fabricii de pulberi Victoria, judeţul Braşov, şi a demarat procedurile necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate şi proiectare pentru construcţiile ce vor fi amplasate acolo, urmând să pornească producţia într-un joint-venture cu un mare producător european de pulberi, a anunţat, miercuri, ministrul de resort, Bogdan Ivan, la 'Ora Guvernului' din Senat.
Acordul de apărare și securitate, pe care îl negociază Marea Britanie și UE, se va destrăma dacă Keir Starmer nu va face concesii cu privire la drepturile de pescuit, potrivit unui înalt politician european.
Vestea uluitoare că un jurnalist a fost inclus din greșeală într-un chat al serviciului de mesageri Signal în care oficiali din domeniul apărării și al serviciilor de informații, desemnați de Trump, inclusiv vicepreședintele JD Vance și secretarul apărării Pete Hegseth, discutau despre loviturile militare americane din Yemen, a șocat comunitatea de securitate cibernetică, inclusiv staff-ul administrației lui Trump. Acest scandalul cu privire scurgerea aparent accidentală a unor informaţii sensibile într-un grup de mesageri online ar putea avea implicații juridice și ar putea face ca unele state să evite schimbul de informații cu Statele Unite.
