România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
Forțele de Apărare din Estonia au primit miercuri șase lansatoare multiple de rachete M142 HIMARS la baza aeriană Ämari, ceea ce va crește semnificativ capacitatea de atac la mare distanță a Estoniei.
Contractul este una dintre cele mai mari achiziții de arme ale Estoniei SUA acoperind o mare parte din costurile de achiziție.
„Ca parte a contractului, vom achiziționa, de asemenea, muniție, soluții de comunicații, soluții pentru instruire, logistică și soluții pentru ciclul de viață al rachetelor. Pachetul include și rachete cu diferite raze de acțiune”, a declarat Ramil Lipp, șeful direcției de armamente al MApN estonian.
De remarcat este faptul că transportul echipamentelor a fost efectuat cu o aeronavă de transport Antonov An-124 operat de Ucraina, un gest simbolic care subliniază cooperarea între partenerii regionali.
Comandantul Diviziei Forțelor de Apărare din Estonia, generalul-maior Indrek Sirel, a declarat că sosirea sistemelor HIMARS va oferi o capacitate suplimentară semnificativă Diviziei Forțelor de Apărare pentru a-și îndeplini sarcinile și că, datorită unităților HIMARS americane staționate în Estonia, soldații au finalizat deja antrenamentul și vor continua acum cu dezvoltarea și pregătirea unității HIMARS, notează publicația ERR.
Asistența generală de securitate a Statelor Unite pentru proiectele de apărare ale Estoniei s-a triplat în perioada 2022-2024 față de cei trei ani precedenți (2019-2021) - de la aproximativ 122 de milioane de dolari la 430 de milioane de dolari.
Acest sprijin a fost utilizat, de exemplu, pentru reaprovizionarea stocurilor de muniție de calibru mare, îmbunătățirea capacităților de comunicații, sporirea supravegherii aeriene și dezvoltarea capacităților de luptă nocturnă.
Sistemele de rachete de artilerie de înaltă mobilitate HIMARS sunt echipate pentru a lansa o varietate de muniții, inclusiv rachete de tip Sistem de Lansare Multiplă Ghidat (GMLRS) cu raze de acțiune între 70 și 300 de kilometri și rachete de tip Sistem de Rachete Tactice ale Armatei (ATACMS) capabile să lovească ținte aflate la o distanță de până la 300 de kilometri . Aceste capabilități sporesc semnificativ potențialul Estoniei de atacuri de precizie la distanță lungă și contribuie la strategia mai amplă de descurajare a NATO în regiune.
Guvernul estonian a aprobat planuri care, dacă vor fi implementate, vor crește investițiile în apărarea țării la peste 5%. Mai exact, până în 2029, cheltuielile pentru apărare în Estonia vor ajunge la 5,4% din PIB. Asta, în condițiile în care Estonia deja alocă 3,41% din PIB pentru cheltuieli militare.
„Media pe patru ani va fi, de asemenea, de 5,4%, iar acest lucru ne va oferi oportunitatea de a îndeplini obiectivele de capacitate militară pe care le-am convenit în cadrul NATO”, a declarat ministrul Hanno Pevkur.
Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a publicat raportul anual pe 2024, care prezintă cheltuielile pentru apărare ale statelor membre. Doar 22 de țări din cei 32 de membri au depășit pragul de 2%. PIB-ul. România a alocat pentru Apărare 2,2% din PIB.
Primele trei locuri în acest clasament sunt ocupate de Polonia (4,07% din PIB), Estonia (3,41%) și Letonia (3,39%). Pe locul patru se află Statele Unite, care au cheltuit 3,19% din PIB-ul lor pentru apărare. Lituania, un alt stat baltic a alocat 3,11% pentru apărare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
Uniunea Europeană a suspendat toate ajutoarele financiare acordate Ucrainei după ce parlamentarii au votat săptămâna trecută controversata Lege 21414, care afectează independența principalelor structuri de luptă împotriva corupției.
Aeronave Eurofighter Typhoon ale Luftwaffe (Forțele Aeriene Germane) au aterizat la Mihail Kogălniceanu, în Constanța. În contextul geopolitic complicat generat de războiul rus de agresiune și de provocările repetate ale Rusiei care testează spațiul aerian aliat pe întregul Flanc Estic, misiunea aviației militare germane va fi protejarea spațiului Alianței. Avioanele Eurofighter germane vor efectua misiuni de Poliție Aeriană în România alături de avioanele F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române (ROAF).
Producătorul italian de camioane Iveco a declarat marți că se află în discuții „continue și avansate” cu mai multe părți pentru două tranzacții separate: una referitoare la divizia sa de apărare și cealaltă la restul companiei, relatează Reuters.
Colombianul Andres Alfonso de la Hoz de la Cruz, în vârstă de 27 de ani, este responsabil pentru mai multe atacuri pe teritoriul statelor europene, sud-americanul acționând la ordinele Rusiei.
Președintele american Donald Trump a scurtat luni termenul limită pe care îl acordase Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Noul termen limită urmează să expire în nouă până la unsprezece zile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat doar că conducerea rusă a luat act de această evoluție.
Deși recunoaște că NATO poate captura ușor Kaliningradul, Rusia joacă rolul de „terorist kamikaze” și spune că e suficient un Iskander cu focos nuclear pentru „a controla situația”.
Cuvintele generalului Christopher T. Donahue, comandantul Armatei SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), despre planurile NATO pentru ocuparea orașului Kaliningrad, au rezonat puternic în Rusia. Oficialul american declara că planurile regionale ale NATO sunt elaborate de ceva vreme, inclusiv cel pentru capturarea Kaliningradului.
Încetarea focului intră în vigoare după negocieri intense în Malaezia, susținute de mediatori internaționali.
„Nu mai sunt interesat să vorbesc cu președintele rus Vladimir Putin”, a declarat președintele american Donald Trump într-o conferință de presă după discuțiile cu premierul britanic Keir Starmer, luni. Potrivit lui Trump, după fiecare dintre discuții, părea că se apropie un armistițiu, iar apoi au urmat atacuri cu rachete rusești asupra orașelor ucrainene.
Pe 27 iulie, președintele SUA, Donald Trump, s-a întâlnit în Scoția cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi au discutat despre acordul comercial dintre Washington și Bruxelles, iar potrivit șefului Casei Albe, UE și SUA „au ajuns la un acord” care prevede introducerea unor tarife de 15% pentru cea mai mare parte a bunurilor provenite din Uniunea Europeană.
Relația SUA-Ucraina în materie de cooperare militară merge în ambele sensuri și nu se rezumă doar la achiziția de tehnică de luptă americană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind achiziția de drone ucrainene de către Statele Unite.
Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.
Parlamentul European și președinția daneză au convenit miercuri asupra dispozițiilor finale care permit utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru noi priorități ale UE, inclusiv industria de apărare, protejarea frontierei estice a UE și apărarea civilă. Modificarea se aplică perspectivei bugetare actuale, care acoperă anii 2026 și 2027.
Starlink, serviciul de internet prin satelit operat de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, a suferit joi o pană de curent generalizată care a afectat clienții din întreaga lume, relatează Agerpres și DPA.
Franţa va recunoaşte statul Palestina la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la New York, în septembrie, a anunţat joi preşedintele Emmanuel Macron pe reţelele de socializare.
Piața forței de muncă de astăzi nu este încă lipsită de ageism, dar această problemă devine încet un lucru al trecutului. Multe companii nu țin cont de vârstă, ci de flexibilitate, adaptabilitate, capacitatea de comunicare și dorința de a învăța.
Fostul șef al CIA susține că Trump nu va opri ambițiile lui Putin și că Europa plătește acum prețul neatenției.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut o reechilibrare „esențială” a relațiilor comerciale cu China în timpul unui summit tensionat de joi cu președintele Xi Jinping, afirmând că relațiile se află într-un „punct de inflexiune”
În perioada 4-18 august curent, la Centrele de Instruire ale Armatei Naționale se va desfășura exercițiul anual „Scutul de Foc – 2025”.
Uniunea Europeană este decisă să interzică în totalitate importul sau tranzacțiile de produse petroliere derivate din petrol rusesc, iar măsura va intra în vigoare începând cu luna ianuarie 2026, după cum a informat pe 22 iulie reprezentantul Comisiei Europene, Olof Gill, la o conferință de presă desfășurată la Bruxelles.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promulgat o lege care va face ca Biroul Național Anticorupție (NABU) al Ucrainei și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) să depindă de deciziile Procurorului General. Legea fusese aprobată anterior de parlamentul țării.
Președintele american Donald Trump a anunțat marți seară un acord comercial cu Japonia, care include un tarif de 15% pentru importurile de bunuri în Statele Unite, inclusiv autoturisme. În baza acordului, Japonia va investi, de asemenea, 550 de miliarde de dolari în Statele Unite și își va deschide piața pentru bunurile americane, potrivit lui Trump.
Ucraina a pierdut marți primul dintre avioanele de vânătoare Mirage 2000 livrate de Franța țării invadate de Rusia. Accidentul a fost cauzat de o defecțiune tehnică în timpul unei misiuni, pilotul ejectându-se la timp.
Vladimir Plahotniuc a plecat din R. Moldova în iunie 2019, după ce PDM a pierdut puterea în fața unei coaliții formate din blocul ACUM (Platforma DA și PAS) și PSRM.
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana-Silvia Țoiu, întreprinde marți o vizită de lucru în Republica Moldova, la invitația ministrului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi. Agenda vizitei include întrevederi cu viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popşoi, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean.
Compania canadiană Central European Petroleum (CEP) a anunțat descoperirea unui zăcământ gigantic de petrol și gaze în Marea Baltică, în Polonia, lângă granița cu Germania.
Președintele azer Ilham Aliyev i-a îndemnat pe ucrainenii care se opun invaziei Rusiei în weekend să „nu accepte niciodată ocupația” teritoriului lor, un semn în plus al relațiilor tensionate dintre Baku și Moscova.
Următoarea rundă de discuții între reprezentanții Ucrainei și Rusiei va avea loc miercuri la Istanbul, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Pilotul unui avion de pasageri a fost nevoit să execute o "manevră agresivă" pentru a evita o coliziune în aer cu un bombardier B-52 la apropierea de Minot, Dakota de Nord, relatează agenția Agerpres, care citează postul de televiziune american ABC News.
O invitație oficială din partea președintelui american Donald Trump a fost transmisă președintelui român Nicușor Dan, a anunțat Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pe probleme de securitate și șeful cancelariei.
Rusia construiește de doi ani în regiunea Kaliningrad o facilitate de culegere de informații militare (SIGINT), la doar 25 km de granița cu NATO. Este vorba despre un centru masiv de război electronic, o "ureche" uriașă a Moscovei, capabilă să asculte, să intercepteze comunicațiile radio și chiar să bruieze sisteme de navigație pe un perimetru extins, de la Marea Baltică, până în inima Europei.
Unul dintre cele mai surprinzătoare momente ale ultimelor zile a fost o postare a președintelui american Donald Trump pe platforma sa, Truth Social. Postarea, apărută joi dimineață, a generat un val de reacții, mai ales pentru că a apărut pe fondul discuțiilor de pace dintre Rusia și Ucraina, discuții în care chiar Trump este implicat.
În mijlocul unui conflict care a redefinit războiul modern, transformând drona într-un instrument strategic de maximă importanță, un scandal izbucnit la fabrica franceză Renault ridică o întrebare inconfortabilă: cât de adâncă este influența rusească în Europa, chiar și acolo unde te-ai aștepta mai puțin? Deși pare un simplu conflict de muncă, opoziția unor angajați Renault față de producția de drone pentru Ucraina pare a fi mult mai mult decât atât.
Războiul din Ucraina a rescris multe reguli ale conflictului modern, iar drona a devenit vedeta incontestabilă. De la drone de recunoaștere minuscule la "viespi" FPV (first-person view), aceste vehicule aeriene fără pilot au dovedit că pot paraliza mișcări de trupe, pot lovi zone care erau considerate pana recent de neatins și pot provoca o uzură constantă inamicului. Cu toate acestea, sub zumzetul omniprezent al dronelor se ascunde o întrebare fundamentală pentru Alianța Nord-Atlantică: pot aceste instrumente ieftine să înlocuiască artileria, tancurile și rachetele tradiționale, care costă milioane de dolari?
Relațiile dintre Statele Unite și Turcia continuă să fie tensionate, iar poziția Washingtonului privind reintegrarea Ankarei în programul de avioane de luptă F-35 rămâne neschimbată. Într-o scrisoare oficială, Departamentul de Stat american a confirmat că opoziția sa este neclintită, reiterând condițiile pe care Turcia ar trebui să le îndeplinească pentru a spera la o normalizare a situației.
Ucraina a anunțat o nouă armă de temut, racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune denumită „Flamingo”, capabilă să lovească ținte la o distanță de 3.000 de kilometri. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat testele și a estimat că producția de masă va începe la finalul acestui an sau la începutul anului viitor. Dar, în spatele succesului propagandistic, se ascunde o poveste plină de contradicții și întrebări.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Sikorsky a anunțat un nou contract cu US Army pentru modernizarea elicopterelor Black Hawk.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Serbia își dotează masiv armata cu echipament israelian, dar cantitatea nu e totul. Guvernul de la Belgrad pare că va primi de la Elbit un întreg ”pachet” de tehnologie militară, care include nu doar lansatoare, rachete și drone, ci și capacități de colectare informații și de război electronic.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
În contextul geopolitic actual, Germania face un pas major pentru a-și redefini rolul pe scena europeană și globală. Un document detaliat, redactat de Ministerul Federal al Apărării, dezvăluie o strategie masivă de înarmare, cu un buget estimat la peste 350 de miliarde de euro până în 2041. Suma este uluitoare și subliniază o schimbare de paradigmă în politica de securitate a țării, aliniată la viziunea noului cancelar, Friedrich Merz.
Propagandiștii ruși au început să combine falsul cu ridicolul, anunțând pe 20 august că 1,7 milioane de militari ucraineni sunt morți și dispăruți de la începutul războiului. De ce Rusia nu a câștigat războiul până acum, dacă Ucraina a înregistrat pierderi atât de mari în cei trei ani și jumătate de război?
Vicepremierul polonez și ministru al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a informat miercuri (20.08.2025) că o dronă rusească s-a prăbușit în estul Poloniei. Este vorba despre o provocare rusească într-un moment în care se discută despre pacea în Ucraina, a declarat el în fața reporterilor. Presa poloneză anunțase deja că o dronă neidentificată a căzut pe un câmp din estul Poloniei peste noapte și a explodat. Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești, care include atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene practic în fiecare noapte, pentru al patrulea an consecutiv.
În cadrul unei dezbateri care a avut loc la Hudson Institute, generalul David Petraeus, fost comandant al principalelor comandamente militare ale SUA și fost Director al CIA, o figură respectată în rândul strategilor militari americani, a oferit o analiză detaliată și originală a războiului din Ucraina, subliniind în același timp lecțiile pe care Taiwanul ar trebui să le învețe. Potrivit acestuia, în pofida distanței geografice, ambele națiuni se confruntă cu provocări similare legate de descurajare și de modernizarea forțelor armate.
Pe 15 august, la Conferința de Securitate Internațională de la Moscova, a fost lansată o acuzație gravă. Igor Kostyukov, șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului rus al Apărării, a acuzat direct Statele Unite de o campanie de „șantaj” împotriva guvernelor din regiunea Asia-Pacific. Potrivit acestuia, Washingtonul ar sabota deliberat exporturile de armament ale Rusiei, folosind amenințarea sancțiunilor pentru a anula contracte esențiale.
Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, a lansat recent un apel șocant, dar deloc surprinzător: Ucraina nu poate primi garanții de securitate „de neclintit” fără ca națiunile europene să trimită trupe pe teritoriul său. Într-o declarație pentru BBC, fostul premier danez a subliniat că următoarele săptămâni vor fi decisive pentru a se constitui o „coaliție a celor dispuși” să acționeze. Aceste cuvinte, rostite la scurt timp după întâlnirile de la Washington și Alaska dintre liderii occidentali, scot la iveală o realitate dură: angajamentele verbale nu sunt suficiente, iar decalajul dintre retorică și acțiune în privința apărării Ucrainei este enorm.
Pe fondul unei operațiuni susținute în Fâșia Gaza, Ministerul israelian al Apărării a confirmat, pe 20 august, un program masiv de 1,5 miliarde de dolari pentru a accelera producția celor mai avansate vehicule blindate ale sale. Această investiție strategică urmărește să reînnoiască și să extindă capacitățile de manevră ale Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), semnalând o încredere continuă în forțele blindate grele, chiar și în contextul unei evoluții a războiului modern către utilizarea roiurilor de drone.
Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri că evenimentele din Lituania şi România sunt comparabile cu situaţia din Polonia, referindu-se la căderea unui obiect în estul Poloniei, regiune care se învecinează cu Ucraina.România, țările baltice și Polonia sunt în aceeași barcă, avertizează oficialii de la Varșovia
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a sunat, marți, pe președintele Türkiye, Recep Tayyip Erdogan.
Aeronavele IAR-99 Standard aflate în dotarea Bazei Aeriene de Instruire a Personalului Aeronautic "Aurel Vlaicu" se află într-un program de revitalizare care va conduce la prelungirea perioadei de operaţionalizare, dar termenul de livrare pentru cele cinci aeronave modernizate este, în continuare, o necunoscută.
Preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a îndemnat la o construcţie mai rapidă a gardurilor de protecţie de-a lungul graniţelor ţării cu Rusia şi Belarus, aducând ca argument riscurile de securitate din războiul Moscovei în Ucraina, relatează Agerpres.
Zborul face parte dintr-o serie regulată de misiuni ale Forțelor Operative de Bombardiere, despre care NATO a subliniat că au ca scop aprofundarea integrării și demonstrarea „unei puteri aeriene credibile și pregătite de luptă.
În noaptea de 20 august, trupele ruse au executat noi lovituri cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
În contextul creșterii cererii pentru sisteme de apărare antiaeriană, gigantul american Raytheon Technologies (RTX) și partenerul său german, Diehl Defence, au semnat un memorandum de înțelegere pentru a relansa producția de componente ale rachetelor Stinger pe continentul european. Acordul, anunțat oficial printr-un comunicat de presă, este un răspuns direct la necesitatea de a suplimenta stocurile de armament ale țărilor NATO și partenerilor, în special pe fondul conflictului din Ucraina.
În spatele cortinei de sancțiuni și declarații diplomatice, un război economic se desfășoară pe mările lumii, alimentând mașina de război a Kremlinului. Un raport recent al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR) scoate la lumină o rețea vastă și clandestină de nave, o "flotă fantomă" care transportă petrol, milioane de tone de cereale și cărbune furate din Ucraina, subminând eforturile internaționale de a izola Rusia.
Un incident de o importanță strategică majoră a avut loc în teritoriile ocupate ale Ucrainei, demonstrând capacitatea forțelor ucrainene de a executa operațiuni complexe, adânc în spatele liniilor inamice. Pe 19 august 2025, un tren rusesc care transporta combustibil a fost lovit și distrus în regiunea Zaporojie, între localitățile Urozhaine și Tokmak. Această acțiune nu doar că a provocat o pierdere materială semnificativă, dar a și paralizat o rută logistică vitală pentru forțele de ocupație.
După summitul cu Vladimir Putin, care a lăsat în urmă mai multe întrebări decât răspunsuri, Donald Trump a continuat spectacolul diplomatic la Casa Albă, întâlnindu-se cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu o serie de lideri europeni. Discuțiile, un amestec de declarații grandioase și ambiguități strategice, par să fi coagulat un singur punct ferm: Statele Unite nu vor trimite trupe la sol pentru a garanta securitatea Ucrainei. Așa a reieșit clar din interviul lui Trump pentru emisiunea "Fox & Friends", unde a oferit "asigurarea" sa solemnă că soldații americani vor rămâne departe de linia frontului.