Parada militară a fost deschisă de aviație. Dispozitivul de zbor a fost deschis de un elicopter IAR 330 PUMA din dotarea Bazei 90 Aeriene fiind urmat de o formație de trei elicoptere IAR 330 PUMA din dotarea Bazei 90 Aeriene, trei elicoptere IAR 330 PUMA SOCAT de la Baza Aeriană 95 din Bacău și trei elicoptere IAR 330 PUMA Naval din cadrul Flotilei 56 Fregate, transmite MApN.
Piața Arcului de Triumf a fost survolată apoi de elicoptere ale Serviciului Român de Informații SA 330L PUMA, echipat tactic pentru executarea intervenției contrateroriste, având luptători dispuși pe trapa elicopterului, și două elicoptere SA 365N Dauphin, destinate sprijinului și transportului aerian al efectivelor. Aparatele sunt concepute să execute misiuni complexe, în condiții dificile, sprijinind introducerea în luptă a echipelor de parașutiști, scafandri și asalt, pentru îndeplinirea misiunilor specifice de intervenție contateroristă.
Aviația a continuat să facă senzația când pe deasupra Arcului de Triumf a apărut o formație de trei aeronave C-27J SPARTAN din dotarea Bazei 90 Transport Aerian Otopeni. Spartanul a fost urmat de C-130 HERCULES. Acesta din urmă este un avion de transport tactic, destinat susţinerii trupelor prin executarea de misiuni de suport logistic, desant aerian şi evacuare medicală. Aeronava are capabilităţi de transport pe distanţe medii şi lungi, şi a constituit, în ultimii ani, principalul mijloc de susţinere a trupelor proprii aflate în teatrele de operaţii, intervenţie şi ajutor în situaţii de calamităţi naturale.
A urmat o altă formație de aeronave, alcătuită dintr-un avion C-130 HERCULES, din dotarea Bazei 90 Transport Aerian Otopeni, și 4 aeronave IAR-99 ȘOIM, din dotarea Bazei 95 Aeriene Bacău. IAR-99 ȘOIM este primul avion reactiv proiectat şi realizat integral în România, intrat în serviciul Forţelor Aeriene în anul 1988. Avionul dispune de o bună manevrabilitate şi este considerat unul dintre cele mai bune avioane din clasa sa, fiind destinat formării și pregătirii piloților.
Avioanele care au atras cel mai mult atenția au fost bineînteles cele șase aeronave de vânătoare F-16 Fighting Falcon, din dotarea Bazei 86 Aeriene Borcea. Anul acesta, în luna iulie, aeronavele F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor Aeriene Române au început misiunile de Luptă și Poliție Aeriană, sub comandă NATO.
Avionul multirol F-16 Fighting Falcon reprezintă o platformă aeriană interoperabilă cu cele NATO, testat în luptă în diverse teatre de operații. A fost produs în peste 4.500 de exemplare, se află în dotarea a 27 de state (din care 10 sunt membre ale NATO) și a 80 de baze aeriene, ceea ce asigură accesul la o piață foarte dezvoltată a echipamentelor, pieselor de schimb și serviciilor de sprijin logistic, traduse în costuri de întreținere avantajoase.
F-urile au fost urmate în evoluție de șase avioane de vânătoare MiG-21 LanceR, din dotarea Bazei 86 Aeriene Borcea. Anul acesta, în cadrul show-ului Aerian "NATO Days in Ostrava" din Cehia, unde România a avut statutul de națiune partener special, aeronavele MiG-21 LanceR, aparținând Forțelor Aeriene Române, au fost vedetele show-ului, evoluțiile acestora fiind unele dintre principalele puncte de atracție ale evenimentului.
Canadienii din Forţele Aeriene Regale ne-au onorat și ne-au încântat apoi cu două avioane CF-188 Hornet, din cadrul detașamentului Air Task Force România, dislocate la Mihail Kogălniceanu în cadrul operațiunii REASSURANCE.
Începând cu luna septembrie 2019, prin rotație, cinci aeronave de tip CF-18 Hornet execută misiuni de poliție aeriană întărită, alături de aeronave de tip F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, ca parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO.
CF-188 Hornet, cunoscut și ca CF-18, este o aeronavă supersonică, ce poate combate ținte aeriene și terestre. Ca aeronavă multirol a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, CF-18 este destinată pentru apărarea spațiului aerian, asigurarea supremației aeriene, suport tactic, testarea și evaluarea spațiului aerian, demonstrații acrobatice și antrenament.
Defilarea tehnicii terestre a fost deschisă de grupul de vehiculele HMMWV (FOS) din dotarea Forțelor pentru Operații Speciale, compus din 5 vehicule model M 1165 fără turelă iar platforma din spate a fiecărui vehicul se află poziționați lunetiști, echipați cu costume de camuflaj specifice diferitelor medii de luptă actuale.
Aceștia sunt echipați pușca cu lunetă model M 110, semiautomată. Forţele pentru operaţii speciale folosesc sistemul SNIPER pentru angajarea cu precizie a combatanților inamici.
Al doilea grup de maşini de luptă din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale au fost vehiculele Humvee model M 1165 cu turelă, echipate cu mitraliere model M2HB, de calibru 12,7 mm. Mitralierele sunt foarte eficiente împotriva infanteriei, a mașinilor blindate, a vehiculelor neblindate și împotriva construcțiilor slab fortificate.
Forțele pentru Operații Speciale și-au încheiat defilarea cu alte cinci vehicule de luptă Humvee model M 1.113 cu turelă echipate mitraliera de tip DSKM, de calibru 12,7 mm. Vehiculele de luptă tip HUMVEE sunt echipate cu tehnică de comunicaţii de ultimă generaţie, tehnică de bruiaj, cât și Blue Force Tracker, tehnologie care permite localizarea in timp real a forțelor aliate. Aceste vehicule sunt folosite atât pe timpul antrenamentelor din ţară, cât şi pe timpul misiunilor reale din teatrele de operaţii. Forţele pentru Operaţii Speciale se bazează pe puterea de surprindere, viteza de acţiune, ingeniozitatea, mobilitatea şi flexibilitatea acțională.
Au urmat vehiculele blindate transportoarede trupe tip PIRANHA III C din dotarea Brigăzii Multinaţionale Sud-Est. PIRANHA III C are un design deosebit, un blindaj performant ce asigură o protecţie ridicată, fiind dotat cu kituri de protecţie împotriva minelor şi a armelor chimice, bacteriologice, radiologice şi nucleare. Cu o greutate de 17 tone şi echipat cu un motor tip Caterpillar, autovehiculul asigură transportul şi protecţia unui echipaj format din nouă militari. Se poate deplasa cu uşurinţă în orice tip de teren, poate atinge o viteză de 105 km/h pe şosea şi poate traversa, cu uşurinţă, cursuri de apă prin plutire.
Transportorul este dotat cu o mitralieră calibrul 12.7 mm, integrată într-o staţie armată telecomandată, care permite executarea şi conducerea focului din interiorul mașinii de luptă. Mitraliera are o bătaie maximă de 7 km. Totodată, autovehiculul beneficiază de un sistem de vedere cu cameră termică care asigură imagini de înaltă calitate şi o vizibilitate foarte bună.
La parada militară națională de la București au participat și forțe din Polonia îmbarcați în cinci transportoare amfibii blindate ROSOMAK din dotarea Armatei Poloneze. Rosomak este prevăzut cu turelă și tun automat calibru 30 mm. Ca armă secundară are o mitralieră calibru 7,62 mm. De asemenea, este dotat cu un aruncător de grenade calibru 40 mm.
Poate angaja şi distruge ţinte uşor blindate de la o distanţă de cel puţin 1.500 m, ziua şi noaptea, de pe loc sau din mişcare. De asemenea, poate angaja şi distruge ţinte aeriene (elicoptere). Vehiculul blindat are capacitate de transport pentru o grupă de infanterie formată din 9 militari. Cu o greutate de 24 tone se poate deplasa cu o viteză maximă de 100 km/h pe uscat şi de 10 km/h pe apă.
Fără doar și poate cele care au smuls cele mai multe exclamații din partea copiilor au fost tancurile. Forțele armate române au defilat cu TR-85M1 „Bizonul". Acest model este proiectat în România și este compatibil cu standardele NATO. "Bizonul" oferă un grad ridicat de putere de foc, protecţie a forţei şi manevrabilitate în câmpul tactic, atât în ceea ce priveşte deplasarea pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte. Acest tip de tanc este de categorie mijlocie, cu o masă de 50 de tone, având în compunere un echipaj format din 4 militari. Este dotat cu un motor foarte puternic, tancul românesc dezvoltă o viteză maximă pe şosea de 60 km/h, iar pe un teren uscat, fără denivelări, de 40 km/h. Panta maximă de urcare este de 32 grade, putând traversa şanţuri cu o lăţime de 2,8 m. De asemenea, acest tanc poate trece peste ziduri de 1 m înălţime.
Pe timpul îndeplinirii misiunilor de luptă, tancul poate trece cursuri de apă cu o lăţime maximă de 700 m şi o adâncime de 5 m. Ca armament, tancul TR-85M1 „Bizonul" este dotat cu un tun calibru 100 mm, semiautomat, mecanic, cu ţeavă ghintuită. Proiectilele pot fi perforante, cumulative sau explozive. Bătaia maximă este de aproximativ 14,6 km prin ochire indirectă. De asemenea este dotat cu două mitraliere, o mitralieră antiaeriană de cal. 12,7 mm, cu o distanță maximă de tragere ochită ziua asupra țintelor terestre de 2 km şi asupra țintelor aeriene de 1,5 km, şi o mitralieră de cal. 7,62 mm, cu o bătaie maximă de 3 km.
După Bizon a urmat GEPARD-ul. Acesta este un vehicul antiaerian blindat, foarte performant, autonom, autopropulsat, cu mobilitate ridicată, care poate executa misiuni de luptă în orice condiţii meteorologice, ziua şi noaptea. Complexul antiaerian GEPARD este un subsistem care se integrează ușor în sistemul de apărare antiaerian terestru. Acesta răspunde cerinţelor actuale ale câmpului de luptă, fiind dotat cu echipamente compatibile cu sisteme similare NATO. Asigură o bună protecţie a unităţilor şi marilor unităţi din compunerea Forţelor Terestre Române împotriva avioanelor şi elicopterelor de luptă care atacă la joasă înălţime, lucru posibil datorită mobilităţii crescute şi timpului scurt de reacţie.
Complexul GEPARD este capabil să descopere cu sistemul de radiolocaţie propriu şi să ia la însoţire ţinte aflate la o distanţă de 15 km depărtare. Cele două tunuri Oerlikon cal. 35 mm, cu alimentare automată sunt aşezate pe o turelă blindată, având o cadenţă de tragere cu două ţevi de 550 de lovituri pe minut şi bătaie eficace de 3.500 m. Fiecare tun are pregătite 320 de lovituri antiaeriene şi 20 de lovituri pentru ţintele terestre. Complexul GEPARD este dotat cu filtre de protecţie nucleară, biologică şi chimică, precum şi cu dispozitive de mascare prin perdele de fum. Sistemul de răcire a gazelor de eşapament şi acoperirea cu o vopsea specială reduc posibilitatea de detectare acestuia pe câmpul de luptă.
Sistemul de artilerie LAROM, structură interoperabilă şi cu performanţe la nivelul sistemelor similare aflate în dotarea celorlalte armate din ţările membre NATO. Detaşamentul care a dat onorul de Ziua României este din dotarea Brigăzii 8 LAROM „Alexandru Ioan Cuza". Lansatorul multiplu de rachete LAROM este un mijloc autopropulsat de lovire complet automatizat, cu o mare putere de foc, care poate să lovească o gamă diversă de ţinte, îndeosebi de dimensiuni mari, dispuse în adâncimea dispozitivului inamic. Sistemul de artilerie LAROM are o mobilitate ridicată şi capacitate rapidă de deschidere a focului.
Poate executa acţiuni de luptă în orice condiţii de timp sau anotimp, inclusiv în mediu contaminat Chimic, Biologic, Radiologic şi Nuclear. Dispune de un sistem logistic integrat, care asigură muniţia containerizată şi încărcarea mecanizată a acesteia. Sistemul LAROM dispune de un sistem de comandă, control, comunicaţii şi informatică, modern şi interoperabil. Un avantaj considerabil al sistemului LAROM îl reprezintă, pe lângă capacitatea de reacţie şi răspuns în timp scurt, posibilitatea folosirii a două tipuri de muniţie: explozivă, de calibru 122 mm, cu o bătaie de până la 20 km, şi rachete de precizie ridicată, de calibru 160 mm, cu o bătaie de până la 60 km. Muniţia, dispusă compact, în containere poate fi transportată şi încărcată rapid.
Sistemul antitanc portativ SPIKE este destinat angajării maşinilor blindate şi a tancurilor aflate la o distanţă de până la 4 km, în orice condiţii meteo, pe timp de zi şi de noapte. Dirijarea rachetei la ţintă se poate realiza automat sau de un operator prin intermediul legăturii de fibră optică. SPIKE este o rachetă de tipul „trage şi uită" şi are un focos cu detonare la impact. Tragerea se realizează de un căutător de imagini cu infraroşu, însă sistemul dispune de un modul dirijat care foloseşte cablu din fibră optică. Cele două moduri pot fi combinate prin fixarea unei ţinte înainte de lansare. Acest tip de vehicule se află și în dotarea Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa".
Vehiculul 4x4 URO VAMTAC este un mijloc modern de luptă, cu o mobilitate ridicată, intrat în 2005 în dotarea Forţelor pentru Operaţii Speciale. Face parte din familia de vehicule militare de clasă medie. În variantă blindată, este o opţiune potrivită pentru a asigura transportul rapid al trupelor pentru îndeplinirea misiunilor în teatrele de operaţii. Este fiabil, robust, uşor şi rapid, fiind uşor de folosit în teren accidentat. Poate atinge o viteză de până la 135 km/h, fiind echipat cu un motor de tip Steyer cu 188 CP. În acest vehicul pot fi transportaţi patru militari echipaţi complet pentru luptă. Comunicaţiile sunt asigurate cu echipamente moderne, cu salt de frecvenţă.
Vehiculul blindat MRAP, tip COUGAR 6x6 este un vehicul blindat pentru transportul personalului şi echipamentelor, precum şi pentru neutralizarea dispozitivelor explozive improvizate. A asigurat cu succes îndeplinirea misiunilor specifice teatrului de operaţii din Afganistan.
MRAP COUGAR are o masă de 24 tone a cărei concepţie oferă protecţie împotriva armelor de calibru mic şi suflului produs de explozia minelor şi dispozitivelor explozive improvizate. Este perfect adaptat pentru utilizarea sa în misiuni de menţinere a păcii. Vehiculul poate transporta un număr maxim de 5 luptători.
Radarul mobil 3D TPS 77 este cel mai modern radar din înzestrarea Forțelor Aeriene, intrat în dotare în luna iulie a anului 2019. Radarul tridimensional TPS-77 execută misiuni de supraveghere a spațiului aerian în cadrul misiunii de luptă pe timp de pace - Serviciul de Luptă Permanent Poliție Aeriană. Sistemul dispune de o tehnologie de ultimă oră, cu performanțe tehnico-tactice ridicate și mobilitate ce permite dislocarea rapidă a radarului. Executarea misiunilor de luptă de către radarele TPS-77 contribuie la dezvoltarea semnificativă a sistemului integrat de supraveghere aeriană prin radiolocație a spațiului aerian național și al NATO.
Convoiul de rachete sol-aer HAWK care a defilat a fost format din patru autospeciale de transport rachete, având ataşate câte un lansator cu câte trei rachete de exerciţiu. Lansatorul este destinat pentru transportul, pregătirea şi lansarea rachetelor de luptă. Structurile dotate cu sisteme HAWK din compunerea Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „General Nicolae Dăscălescu" sunt interoperabile cu armatele ţărilor NATO.
Acestea execută instrucţia pentru apărarea aeriană a României prin exerciţii de o complexitate deosebită, alături de partenerii străini. Sistemul HAWK dispune de un sistem de comandă-control de ultimă generaţie şi are o mobilitate mare în câmpul tactic, precum şi o putere de foc redutabilă.
Defilarea tehnicii Ministerului Apărării Naționale a fost închisă de autostaţia satelitară Anchor Station, pe șasiu HUMVEE este destinată interconectării Punctelor de comandă cu Reţeaua de comunicaţii satelitară a Ministerului Apărării Naționale. Funcționează în benzi de frecvenţă militare şi comerciale, din orice locaţie de pe teritoriul naţional sau din teatrele de operaţii.
Sursă: MApN
Vezi și: Generalul Daniel Petrescu, învestit în funcția de șef al Statului Major al Apărării
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Avionul care o ducea pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost vizat de interferențe care au dus la blocarea semnalului GPS în timp ce aeronava încerca să aterizeze ieri în Bulgaria.
Președintele chinez Xi Jinping și-a exprimat duminică sprijinul pentru aderarea Armeniei și Azerbaidjanului la Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS), în timpul întâlnirilor pe care le-a avut la Tianjin cu liderii ambelor țări, în urma tratatului de pace încheiat între cele două state după decenii de conflict, relatează Agerpres și EFE.
Rusia a anunțat săptămâna aceasta cu surle și trâmbițe că a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. La „câțiva centimetri” în termeni geografici, de apele teritoriale ale României.
Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate "căile posibile" pentru a utiliza cât mai bine activele ruseşti îngheţate în Europa, în scopul întăririi susţinerii sale pentru Ucraina, a declarat şefa diplomaţiei Kaja Kallas, relatează Agerpres și AFP.
Președintele Donald Trump a ordonat desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, pentru a contracara amenințările provenite din partea cartelurilor latino-americane de droguri. Decizia vine la câteva săptămâni după ce liderul american a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea dictatorului Nicolás Maduro.
Deputatul ucrainean Andrii Parubîi, fost preşedinte al parlamentului de la Kiev, a fost împuşcat mortal sâmbătă la Lviv, în vestul Ucrainei, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, transmit Agerpres, AFP şi Reuters.
Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a arătat că în cadrul reuniunii din Danemarca a miniştrilor apărării din statele UE a susţinut direcţiile esenţiale pentru securitatea României şi a Europei.
Diplomația română reacționează dur după recentele atacuri lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, în noaptea de 27 spre 28 august. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat vineri că ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost chemat de urgență la sediul instituției, unde i-a fost transmis protestul oficial al statului român.
China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via actuala conductă Power of Siberia 1, în condițiile în care nu au fost făcute progrese cu privire la construirea celei de a doua conducte, Power of Siberia 2, au dezvăluit pentru Reuters două surse din industria energetică, scrie Agerpres.
Oficialii militari americani și europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de aceste zboruri cu drone, chiar dacă sabotajul rusesc a scăzut. Serviciile de informații germane consideră că cel puțin o parte dintre aceste drone au fost fabricate în Iran, iar cel puțin o parte dintre zboruri ar fi putut fi efectuate de pe nave din Marea Baltică.
Începând de mâine, 29 august, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România.
După ce anul trecut, 10 dintre cei 32 de membri ai NATO s-au aflat sub obiectiv, Alianța anunță că anul acesta toate statele vor aloca pentru apărare peste 2% din PIB.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a avertizat miercuri că "Uniunea Europeană este tot mai mult condamnată la irelevanţa geopolitică, incapabilă să răspundă eficient provocărilor de competitivitate ridicate de China şi SUA", relatează agenţiile Agerpres și EFE.
Preşedintele Nicuşor Dan a semnat miercuri decretul privind trecerea în rezervă a locţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior cu două stele Constantin Dobre, a informat Administraţia Prezidenţială.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Liderii Franței, Germaniei și Poloniei urmează să viziteze astăzi Republica Moldova pentru a-și exprima sprijinul, cu o zi înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare tensionate de luna viitoare, pe fondul acuzațiilor de interferență a Rusiei în politica țării pro-europene de la granița cu Ucraina, relatează AFP și Politico.
Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă din lume, a fost lansată din Texas și a efectuat un zbor de 60 de minute.
După ce în 2023 economia Rusiei a recuperat contracția din 2022 a Produsului Intern Brut (PIB), chiar depășind-o, iar în 2024 a menținut trendul de creștere, evoluții de ultimă oră ridică semne de întrebare despre cât va mai rezista piața rusă într-o formă civilizată și reglementată.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Avioane de luptă germane au fost trimise să intercepteze un avion de cercetare rusesc de tip Il-20 deasupra Mării Baltice pe 26 august, a informat Deutsche Welle (DW).
Administrația Trump vrea să implice statul în controlul unor companii strategice americane și ia în considerare preluarea de participații la contractori din domeniul apărării, inclusiv Lockheed Martin Corp, a declarat marți secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick.
O bună parte dintre cetățenii Europei a fost anesteziată de propaganda rusă, care acționează de peste 10-15 ani.
Spre exemplu, extinderea NATO a fost prezentată ca o amenințare existențială pentru Moscova, dar realitatea contrazice total narativul rusesc. E suficient să ne aducem aminte când au aderat primele state estice la Alianță. Dacă România, Bulgaria sau balticii au intrat în NATO acum ”doar” 21 de ani, în 2004, în cazul Cehiei, Ungariei și Poloniei acest lucru s-a întâmplat în 1999.
Practic, timp de peste un sfert de secol nu a existat niciun atac sau încercare de destabilizare a Rusiei, ba din contră, Europa a încercat să rămână aproape economic de Moscova prin parteneriate energetice solide.
Colaborarea dintre România și Republica Moldova este una specială. Cele două țări sunt probabil cele mai apropiate state care există în lume, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popşoi, care a mulţumit diplomaţiei române pentru sprijinul "consistent, hotărât, generos şi necondiţionat" acordat ţării sale.
Comisia Europeană ''se împușcă singură în picior'' rămânând tăcută și complice în legătură cu atacurile Ucrainei asupra conductei Drujba, a declarat marți ministrul de externe Peter Szijjarto, subliniind că această conductă este ''de importanță crucială pentru aprovizionarea energetică a Ungariei și Slovaciei'', relatează Agerpres, care citează agenția de știri ungară MTI.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, s-a întâlnit, luni, cu omologul ucrainean, Denîs Şmîhal, prilej cu care a anunţat că cele două state vor colabora la dezvoltarea unor produse militare, iar companiile româneşti se vor implica în reconstrucţia Ucrainei.
La câteva luni după ce Pakistanul a folosit o rachetă chinezească cu rază ultra-lungă de acțiune pentru a doborî avioane de vânătoare indiene, cererile de finanțare din partea forțelor armate arată că SUA ar putea avea în curând propria armă avansată, după opt ani de dezvoltare: mult așteptata rachetă AIM-260.
Presa de stat nord-coreeană a relatat că incidentul a avut loc în timp ce soldații lucrau pentru închiderea definitivă a frontierei.
Premierul Ilie Bolojan a fost primit, sâmbătă, la Chişinău, de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu și premeriul moldovean Dorin Recean.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.
După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.
În spațiul public, de multe ori, se vorbește despre politică externă în termeni de mari alianțe, tratate și declarații solemne. Dar, în culisele industriei de apărare, unde se fac afaceri de miliarde de euro și se pun la cale parteneriate pe termen lung, discursul este mult mai direct și, de multe ori, mai onest. O dovadă în acest sens o reprezintă recenta ieșire publică a lui Armin Papperger, CEO-ul gigantului german din industria de apărare, Rheinmetall.
Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.
Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.
Pornind de la cel mai recent incident, în care Forțele Aeriene ale Ucrainei au pierdut un avion de vânătoare de tip Su-27 în regiunea Zaporojie, presa poloneză a prezentat un bilanț al tehnicii de aviație distruse sau avariate de la începutul invaziei militare ruse în februarie 2022.
Statisticile prezentate de presa poloneză, care par mult mai apropiate de realitate, diferă fundamental de cele prezentate de partea rusă.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.
Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.
Afirmațiile părții ruse cu privire la „date nesatisfăcătoare” sau „neconfirmate” fac parte dintr-o practică rusească bine-cunoscută de denaturare a faptelor existente, cu scopul de a evita responsabilitatea pentru încălcarea gravă a normelor dreptului internațional, continuarea agresiunii armate, se arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei.
Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.
De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).
Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).
Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.
Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.
Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).
Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.
Reîntoarcerea în masă a veteranilor ruși provoacă îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale societății ruse. Chiar și președintele Vladimir Putin se teme de acest lucru. Prin urmare, potrivit Reuters, Kremlinul, la cererea conducătorului său, a elaborat un plan pentru a ajuta veteranii să se integreze în societatea civilă. Printre altele, aceștia urmează să participe la structurile politice.
Preşedintele american Donald Trump se va afla miercuri şi joi în cea de-a doua vizită de stat în Regatul Unit, prima, în timpul căreia a fost primit de regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham, datând din 2019.
Londra şi Washingtonul vor semna un acord de colaborare pentru creşterea energiei nucleare în timpul vizitei de stat a preşedintelui american Donald Trump de săptămâna aceasta în Regatul Unit, a anunţat guvernul britanic, precizând că aceasta va contribui la asigurarea investiţiilor pentru finanţarea de noi centrale nucleare, relatează luni Reuters și Agerpres.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, precizează că piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul.
China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.
Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.
Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.
Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.
O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.
Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.
Rusia ia în considerare cumpărarea sistemelor S-400 din Turcia, care folosește foarte puțin aceste sisteme. Kremlinul intenționează apoi să le revândă altor țări.
Un incendiu a izbucnit azi-noapte la o rafinărie din Kirishi, una dintre cele mai mari din Rusia, situată la aproximativ 120 de km sud-est de Sankt Petersburg. De asemenea, un incendiu a izbucnit sâmbătă după-amiază la compania petrolieră Bashneft, de lângă orașul Ufa.
Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.
Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit.
Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței.
Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.
Ieri seară, o dronă neidentificată a intrat în spaţiul aerian naţional al României. Două aeronave de luptă F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Feteşti.
Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Toți ochii Occidentului fiind ațintiți asupra exercițiului din Belarus “Vest-2025” (Zapad-2025), după ce la precedenta ediție - cea din 2011 - manevrele militare ruso-belaruse au constituit preambul invadării Ucrainei.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
Aproape că a devenit o obișnuință să prezentăm achizițiile de tehnică militară a făcute de Polonia și, ca de fiecare dată, nu putem să nu observăm diferența de ritm între Varșovia și București în ceea ce privește derularea achizițiilor pentru întărirea capacității naționale de apărare.
Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.
Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.
