Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
În relațiile ruso-turce se acumulează tensiuni ce pot genera un conflict major în Regiunea Mării Negre
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Reluarea conflictului din Nagorno-Karabah, cu implicarea directă a Turciei, a adus din nou în atenție problema relațiilor ruso-turce. S-a vorbit mult despre prietenia ruso-turcă înainte de povestea cu avionul Su-24 doborât deasupra teritoriului Siriei, după care a fost aproape întotdeauna vorba despre un parteneriat reciproc avantajos.
Vladimir Putin și Recep Taip Erdogan, la expoziția MACS-2019 din Rusia. Sursă foto: PJSC "United Aircraft Corporation"
Vladimir Putin și Recep Taip Erdogan, la expoziția MACS-2019 din Rusia. Sursă foto: PJSC "United Aircraft Corporation"

Acest lucru a fost evident mai ales în timpul conflictului sirian, unde Moscova și Ankara au încheiat o serie de acorduri, care l-au ajutat pe Bashar al-Assad să preia controlul asupra majorității teritoriului țării și să lichideze numeroasele enclave „verzi”, iar Turcia a câștigat un punct de sprijin în nord-vestul Siriei, întrerupând planurile SUA de creare a unui stat kurd pe teritoriul sirian.

În perioada 2019-2020, tensiunea în relațiile ruso-turce a crescut și a atins apogeul în februarie-martie 2020, când Turcia s-a alăturat direct ostilităților din Idlib de partea Hayat Tahrir al-Sham (HTS, interzis în Rusia) și altor grupări teroriste. Criza în relațiile bilaterale a fost rezolvată prin acordurile de la Sochi, unde Recep Tayyip Erdogan a trebuit să facă concesii semnificative.

Următorul punct de cotitură a avut loc în Libia, când intervenția militară a Ankarei a dus la retragerea trupelor lui Khalifa Haftar de la Tripoli și la încercările ulterioare ale Turciei de a avansa în Cirenaica, de-a lungul coastei libiene. Pentru a evita implementarea acestui plan, a fost ridicată o barieră pe linia Sirt-Al-Jufra, pe care Erdogan nu a putut să o depășească nici prin metode militare, nici diplomatice. În luna iulie, ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a menționat că Rusia și Turcia au abordări diferite asupra situației din Libia.

Trebuie remarcat faptul că aproximativ aceleași cuvinte au fost folosite și de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, cu privire la situația din Nagorno-Karabah, unde șeful diplomației ruse a reamintit că Turcia nu este un aliat, ci un partener, fapt ce a dezvăluit încă o dată tensiunea ascunsă în relațiile ruso-turce.

 

Intervenția Turciei în Cauzazul de Sud

 

După ce a suferit o înfrângere locală în Idlib și nu a reușit să-și satisfacă pe deplin ambițiile în Libia, Erdogan și-a îndreptat privirea spre conflictul de lungă durată din Nagorno-Karabah, care (menținând același echilibru) ar putea continua pe parcursul a zeci de ani. În timp ce Moscova a jucat rolul principalului arbitru în sfera sa obișnuită de influență, Erdogan a intervenit, distrugând echilibrul obișnuit al puterii. Acest lucru a fost facilitat de venirea la putere în Armenia a lui  Nikol Pashinyan, care a făcut o serie de pași în direcția slăbirii relațiilor cu Rusia. De fapt, tocmai acest factor, precum și asistența militară turcă, atât prin intermediul războiului electronic și a dronelor, cât și prin militanții sirieni, l-au convins pe Ilham Aliyev că de data aceasta poate obține ceva mai mult decât rezultatele fără sens ale războiului scurt din 2016. În general, calculele sale sunt încă justificate - ajutorul turcesc joacă un rol aproape decisiv, iar Moscova nu se grăbește să salveze guvernul Pashinyan, pe care nici Statele Unite nu intenționează să-l ajute.

Turcia cere un loc la masa negocierilor și rolul unuia dintre arbitri în conflictul armeano-azer. De fapt, aceasta este o propunere de divizare a sferelor de influență din Transcaucazia și recunoașterea faptului că Azerbaidjanul a intrat în zona puterilor turcești. Moscova refuză astfel de apeluri, deoarece în acest scenariu ar avea numai de pierdut, permițând o consolidare semnificativă a rolului Turciei în Transcaucazia.

În plus, apariția militanților sirieni în Karabah provoacă îngrijorarea Moscovei. În contextul unei situații problematice în Caucazul de Nord, Rusia își aduce aminte că teritoriile statelor învecinate au fost folosite ca un cap de pod pentru fluxul de militanți către teritoriul rus.

Problema este că, dacă în situația anterioară Rusia a reconciliat ambele părți, acum acest lucru este mai dificil, deoarece Aliyev ascultă de Erdogan, care de fapt și-a arogat dreptul de a vorbi în numele Azerbaidjanului, iar la Erevan se află Pashinyan, care nu este în grațiile Moscovei. În consecință, oportunitățile de influențare a situației s-au diminuat începând cu anul 2018, când în Armenia a avut loc „energomaidanul”, iar Turcia a început să promoveze activ ideologia pan-turcă, inclusiv în Azerbaidjan, pentru a-și justifica actuala expansiune politico-militară. De fapt, Rusia a aderat la un curs inerțial, dar circumstanțele obiective și subiective s-au schimbat și fac extrem de dificilă menținerea abordărilor anterioare ale politicii în regiune, care, printre altele, ridică întrebări cu privire la funcționalitatea OTSC și la păstrarea de către Rusia a pozițiilor sale actuale în Transcaucazia.

 

Criza provocată de Turcia va avea consecințe și asupra relației cu Rusia

 

Astfel, Turcia a creat o criză destul de gravă pentru Rusia și este puțin probabil ca aceasta să treacă fără consecințe pentru relațiile ruso-turce.

În plus, vizita lui Erdogan în Ucraina și acordurile de cooperare tehnico-militară (inclusiv anunțul achiziționării a 64 de drone Bayraktar) permit Turciei să acționeze într-o altă direcție problematică pentru Rusia. Pe de o parte, Ankara vinde arme unei țări care este în mod clar neprietenoasă pentru Rusia și, în toate modurile posibile, subliniază relațiile de prietenie cu guvernul ucrainean. Pe de altă parte, Turcia continuă să joace cartea tătară din Crimeea, menținând contacte cu Mejlis (interzisă în Rusia), precum și organizând evenimente pe teritoriul său, unde sunt invitați reprezentanții acesteia și alte organizații ale tătarilor din peninsulă, care nu recunosc Crimeea ca parte a Rusiei.

În același timp, Turcia se poziționează ca principalul patron al tătarilor din Crimeea, opunându-se Ucrainei, unde tătarii sunt amintiți doar în legătură cu următoarele campanii media împotriva Rusiei. Acest lucru oferă Turciei posibilitatea de a ridica subiectul Crimeii, dacă este necesar, jucând campanii de informare ucrainene sau occidentale pe tema „opresiunii populației tătarilor din Crimeea”, de exemplu, după următoarele arestări ale persoanelor asociate cu Mejlis sau Hizb ut-Tahrir (interzis în Rusia).

 

Erdogan, gata să acționeze în zonele de influență ale Rusiei

 

Astfel, extinzând spațiul conflictelor la granițele sale, în interesul promovării propriei influențe politico-militare și economice, Turcia arată destul de clar că, dacă este posibil, este gata să acționeze în zonele de influență ale Rusiei, creând probleme directe sau indirecte Moscovei. Pericolul lor este asociat cu alte momente de conflict din relațiile ruso-turce, în primul rând cu cele legate de Siria și Libia, în care parteneriatele formale și de facto sunt supuse periodic unor suprasolicitări grave, atunci când „viziunile părților” încep să intre în conflict.

Înainte de ciocnirea din Karabah, în pofida tuturor problemelor, părțile au găsit un limbaj comun în cadrul relațiilor de parteneriat, plasând beneficiile strategice generale mai presus de conflictele locale într-unul dintre teatre. Însă, în ultimul timp, tensiunile în relațiile bilaterale devin din ce în ce mai evidente, iar războiul în curs și revendicările deschise ale Turciei față de sfera de influență rusă pun sub semnul întrebării bazele deja strategice ale interacțiunii dintre Rusia și Turcia.

În acest caz, vectorul „nordic” al politicii externe turcești poate apropia momentul în care parteneriatul va înceta să fie reciproc avantajos și poate fi încheiat în interesul altor configurații politico-militare. Cu toate acestea, una dintre trăsăturile de caracter importante ale lui Erdogan este că știe pe unde trec anumite linii roșii, peste care politicianul nu trece, așa cum s-a întâmplat în Siria și Libia, unde președintele turc a fost nevoit să-și înfrâneze ambițiile. Astfel, nu poate fi exclus faptul ca unele acorduri dintre Moscova și Ankara să extindă și de această dată parteneriatul Rusiei cu „prietenul Recep”. Până la următoarea criză majoră.

Notă: Intertitlurile aparțin redacției DefenseRomania, textul și opinia aparțin autorului

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Rusia utilizează acum un „mini Storm Shadow”: O nouă rachetă de croazieră, similară conceptual cu modelul ucrainean „Peklo”
Senator american din aripa dură anti-Putin: Rusia și Ucraina ar trebui, probabil, să facă schimb de teritorii pentru a ajunge la încetarea focului
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Soarta Ucrainei, decisă la Alaska peste capul Kievului. Planul lui Trump: Pace cu teritorii cedate și o notă de plată pentru Europa
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook
EXCLUSIV
Războaiele Americii și adevărata natură a adversarului ei
Escadrila 48 Vânătoare a României. Foto: Forțele Aeriene Române
EXCLUSIV
România nu intră în război 2.0. Rusia trece de Armata română și „cucerește România în 3 ore”, exact cum a cucerit Ucraina în trei zile
Dronă rusă Geran 2 (Shahed)
EXCLUSIV
Experiment militar misterios al Rusiei: În premieră linia întâi ucraineană de pe frontul larg a fost lovită cu drone Shahed
Rusia pregătește un test iminent pentru racheta cu propulsie nucleară ''Burevestnik'' în Arctica
Cabinetul de securitate israelian aprobă preluarea totală a controlului militar asupra Gazei
EXCLUSIV
Războiul cognitiv pe care riscăm să-l pierdem în fața Rusiei. Sau cum vrea Rusia să-și atingă obiectivele militare fără să tragă un glonț în direcția Vestului
„Victoria nu poate fi obținută în defensivă”: Generalul Oleksandr Sîrskîi a confirmat că Ucraina pregătește noi operațiuni în timp ce diplomația se intensifică
„Fără surprize”: Europa așteaptă cu sufletul la gură revizuirea numărului forțelor SUA, între optimism și teama retragerii
„Rusia este înaintea noastră”: Șeful Futures Command avertizează că Armata SUA rămân periculos în urmă la capitolul război cu drone
Ce spun rușii despre Tratatul INF și desfășurarea rachetelor balistice Oreshnik: Este cu adevărat imun la interceptare?
Dronă contra dronă pentru a acoperi lipsurile aviației: Cât timp se poate baza Ucraina pe interceptoarele low-cost și cum vrea să doboare „Shaheduri în masă”
De ce este Grecia importantă pentru prezenţa militară americană în Mediterana de Est? Investiții de 42 de milioane de dolari și noi facilități militare
Războiul asimetric: Cum amenință dronele ieftine ruseşti securitatea NATO și de ce Lituania cere urgent sisteme de apărare antiaeriană
Mesaj pentru China: Armata SUA a desfășurat în premieră sistemul hipersonic „Dark Eagle” în Australia
Ofertă sau capcană? Rusia ia în calcul un „armistițiu aerian” condiționat în Ucraina pentru a evita sancțiunile Statelor Unite
Gelu Voican Voiculescu, Ion Iliescu și Petre Roman
EXCLUSIV
Adrian Cioroianu: În '89 exista riscul unei junte militare iar România să o ia pe drumul Serbiei. Iliescu a știut să profite | Interviu la Obiectiv EuroAtlantic
Exercițiu pe Dunăre între Ucraina și România, în 2019. Foto: ArmiyaInform via UNIAN
EXCLUSIV
De ce vor rușii pe Dunăre? De pe portavionul Crimeea, direct la granițele României: Drumul către Germania și restul Europei se face și pe Dunăre, Rin și Main
Sondaj în Germania: O populație reticentă la luptă pune sub semnul întrebării ambițiile programului militar „Zeitenwende”
Rușii au închis spațiul aerian deasupra poligonului Kapustin Yar, alimentând speculațiile privind o posibilă lansare a unei noi rachete Oreshnik în Ucraina
Zapad-2025, cacealma sau o amenințare reală la adresa securității Europei: Rusia folosește exerciţiul militar ca pe un instrument de măsurare a determinării NATO
Paradoxul recrutării în rândul Forțelor de Apărare Australiene: Cum folosește Australia o platformă chineză de socializare pentru a contracara influența Beijingului
Harta frontului din Ucraina / ISW
EXCLUSIV
Rusia încearcă să mențină ritmul ofensivei de luna trecută. 564 km pătrați au fost ocupați în iulie în Ucraina: Direcțiile principale ale luptelor (Analiză)
„Minciunile ambasadorului Lipaev”. Armata României amintește de multiplele agresiuni ruse asupra românilor și dorința Rusiei de muta granița pe Prut
Ucrainenii i-au prins iar pe picior greşit pe ruşi: Atac cu drone asupra unei baze aeriene cheie din Crimeea care găzduia avioane Su-30 și Su-24
Implicarea în programul F-47 sau o direcţie proprie? Dilema Israelului în fața vânzării avioanelor F-35 către alte state din Orientul Mijlociu
Gen. Wesley Clark, fost SACEUR: Până când Rusia nu se va convinge că înfrângerea e inevitabilă, războiul nu se va termina. Ucraina trebuie să lovească adânc și continuu în interiorul Rusiei
Cele 4 scenarii post război în Ucraina, prezentate chiar de spionajul militar ucrainean. În cel mai negru scenariu Ucraina ajunge pe orbita Rusiei

Ştiri Recomandate

Armata Rusă / Foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
Atacăm Ucraina la toamnă, susține gen. Gherasimov. Harta din fundal prefigurează un scenariu horror pentru București: 850 de km de graniță, "păziți" de tancurile rusești
F-16 vs. F-16, din nou deasupra Mediteranei: Aviația militară a Greciei și cea a Turciei au ajuns din nou „față în față”
Probleme în paradisul Organizației de la Shanghai? Dezacordurile pe termen lung sunt mai mari decât lupta contra tarifelor Administrației Trump
Noapte intensă pe Dunăre. Două F-16 ale României și două Eurofighter ale Germaniei, ridicate după atacuri ale Rusiei pe malul ucrainean
Cheltuieli record pentru apărare în statele UE: 343 de miliarde de euro, mai mult decât China
Ministrul german al Apărării critică declarația lui Von der Leyen privind desfășurarea de trupe în Ucraina
O altfel de tranziție către F-35: Cu JAS-39 Gripen, în chirie. Cu cât timp a prelungit Cehia închirierea celor 12 avioane Gripen suedeze și ce mai presupune contractul
Aderarea Ucrainei la UE ar trebui să facă parte din garanțiile de securitate – președintele Lituaniei
Spionajul digital de pe frontul din Ucraina, direct de la poarta fabricii din China (FOTO/VIDEO): Cum a deconspirat o dronă rusească circuitul componentelor chinezești
Tancurile Challenger 2 în serviciu în Ucraina de peste doi ani (VIDEO): Cum s-au comportat blindatele britanice în luptă
Armata cehă primește primul vehicul de luptă CV9030 MkIV în cadrul unui important program de modernizare al NATO
Lovitură strategică în Peninsulă Crimeea (VIDEO): Ucraina distruge infrastructura militară-cheie a Rusiei, vizând sistemul de antenă de navigație prin satelit GLONASS
SUA, o nouă strategie pentru neproliferare nucleară: un comandament de elită pentru „misiuni dure”
S-au răzbunat (Video): Elicoptere ruse Mi-8, distruse după ce Ucraina s-a „jucat” cu drone într-o bază considerată de ruși „impenetrabilă”, în inima Crimeei
Avionul care o ducea pe Ursula von der Leyen în Bulgaria a rămas fără semnal GPS după un bruiaj rus. Piloții au aterizat folosind hărți manuale
Eliberarea vine cu flori nu cu tancuri: Cum e prezentată ocuparea României și cum s-a ajuns la situația aberantă în care sunt revendicate teritorii ale României de pro-rușii din Moldova
Pe înțelesul tuturor criticilor achiziției de F-16: De ce a renunțat România la achiziția celor 40 de MiG-29 și câte din aceste avioane au ajuns în țară
Coreea de Nord glorifică tacticile sinucigașe ale militarilor ei pe frontul din Ucraina. Inclusiv aruncarea în aer cu explozibil pentru a evita capturarea
Serviciile de informații militare ale Ucrainei avertizează Europa că vine un „val uriaș” de dezinformare din Rusia odată cu începerea manevrelor comune ruso-beloruse
De la macara căzută pe navă, până la incendii: Cele trei incidente care au pecetluit soarta singurului portavion rus Amiral Kuznețov. Deși rușii nu vor să recunoască că e final de drum
Gaza post război, sub administrație americană? Planul SUA prevede strămutarea întregii populații din Fâșie
Vizită extinsă în China. Toate obiectivele lui Putin la Beijng, în cea mai importantă participare externă din 2022 încoace, unde pledează pentru o nouă ordine mondială
Ucrainenii au reușit să încercuiască trupele ruse de ocupație care avansau în direcția Dobropillya, în Donețk
Acțiunile militare ale Rusiei la Dunăre și în Baltica trebuie să ne pună pe gânduri. Chifu: Da, ne putem aștepta ca Rusia să testeze Articolul 5 la un moment dat
Merz vrea ca Europa să se asigure că Rusia nu va mai avea capacitatea economică de a continua războiul în Ucraina și pe continent
Moment cu adevărat istoric pentru Europa: Avioane F-15 ale Japoniei, dislocate pe bătrânul continent. Unde aterizează și care va fi misiunea F-15 japoneze
O familie de teroriști, lichidată. Hamas confirmă că Israelul l-a eliminat și pe Mohammed Sinwar, fratele lui Yahya Sinwar, arhitectul atacului de tip holocaust din 7 octombrie
China așteaptă cu brațele deschise Azerbaidjanul și Armenia în Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS)
„Escorta digitală” și umbra Chinei. Sau cum poate o procedură de lucru a Microsoft să afecteze în profunzime securitatea SUA
F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor Aeriene Române. Foto: Bogdan Pantilimon @ForțeleAerieneRomâne
EXCLUSIV
De ce pariul României că Patriot și F-16 ne vor asigura „biletul” către Ucraina e pierzător. Exemplul unui mic stat european care ne-a luat fața
Generalul Gherasimov spune că Rusia e în ofensivă pe întreg frontul ucrainean iar trupele ocupantului au inițiativa
Avioanele F-35 țin Rusia departe, dar încă nu în România ci în celălalt capăt al Flancului. Care vor fi misiunile F-35 olandeze în Polonia
pixel