Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
Actualul conflict din Ucraina a făcut posibil, indirect, ca armamentul NATO sa fie utilizat pentru prima la scară largă împotriva armatei ruse - după ce președintele Volodimir Zelenski a cerut asistență militară de securitate din partea statelor occidentale pentru a se apăra în fata agresiunii miliare ruse. De asemenea, după cum precizează ziarului The Finance Times, utilizarea de către ucraineni a armelor occidentale a făcut, de asemenea, posibilă obţinerea de informații neprețuite despre eficienta acestora pe câmpul de luptă.
Experții militari bănuiau de mult timp că sistemele de rachete sol-aer Patriot sunt capabile să intercepteze rachete hipersonice ruseşti Kinzhal, dar a fost nevoie ca armata ucraineană să demonstreze acest lucru.
Aliații occidentali ai Kievului "pot vedea cu adevărat dacă armele lor funcționează, cât de eficient funcționează și dacă trebuie să fie modernizate", a declarat Oleksii Reznikov în interviul acordat The Finance Times.
,,Pentru industria militară internaţională, nu poți inventa un teren de testare mai bun", a adăugat Reznikov, în încercarea sa de a scoate în evidenţă calitatea armamentului occidental pe care ţara sa l-a primit până acum şi utilitatea acestuia pe câmpul de luptă.
Dar, aceasta exprimare a fost repede exploatata de către maşină de propagandă rusă, deoarece aceasta a rostogolit pe surse mass-media falsa naraţiune că occidentalii folosesc Ucraina pe post de poligon de testare a armelor.
Pentru a-și proteja oraşele de atacurile cu rachete rusești, Ucraina a primit, de asemenea, sisteme de apărare aeriană americane și norvegiene NASAMS, precum și noul sistem german Iris-T, dezvoltat recent. Este pentru prima dată când toate aceste sisteme diferite de tip NATO au fost testate împreună.
"Sistemele funcționează împreună....Este, de asemenea, foarte important ca ei să știe" acest lucru, a declarat Reznikov, făcând referire la statele occidentale care au oferit aceste sisteme de apărare aeriană.
Petro Pyatakov, consultant în industria de armament și colonel în retragere, a precizat pentru The Finance Times că ,,un sistem de artilerie occidental este ca un "Mercedes-Benz" în comparație cu o mașină rusească din epoca sovietică'', dar și armamentul NATO - obuzierele americane M777, germanele Panzerhaubitze 2000, obuzierele autopropulsate Caesar şi Krab - au întâmpinat şi ele destule probleme.
,,A devenit evident în timpul operațiunilor că aceste sisteme nu au fost concepute pentru un război atât de intens", în care artileria rusă trage non-stop și fără discriminare. "Toate acestea necesită o pauză ... după două sau trei minute de tragere la cadenţa maximă, ceea ce nu este cazul obuzierelor sovietice", a declarat Pyatakov.
Pyatakov a confirmat că există un "interes constant din partea producătorilor occidentali de artilerie pentru a primi feedback de la artileriștii ucraineni . . . pentru rezolva defectiunie tehnice" ale acestor obuziere.
,,Nu doar ucrainenii învață cum să lupte într-un război modern, de înaltă intensitate. Și rușii o fac", a declarat un consilier de apărare occidental.
Munițiile ghidate prin GPS pentru artilerie, precum și sistemele de rachete cu lansare multiplă, cum ar fi Himars din SUA, erau "foarte precise". Dar, a adăugat Reznikov, sistemele radioelectronice puternice ale Rusiei (n.r. sistemele de război electronic) găseau modalități de a le bruia.
"Rușii vin cu o contramăsură, noi îi informăm pe partenerii noștri și ei fac o nouă contramăsură împotriva acestei contramăsuri", a spus Reznikov.
În ultimul an, sute de noi sisteme de arme au fost trimise în Ucraina. Printre acestea se numără atât echipamente moderne occidentale, cât și arme sovietice deținute în principal de statele foste comuniste din Europe de Est.
Statele Unite au furnizat echipamente militare în valoare de peste 36 de miliarde de dolari, iar sistemele de rachete cu rază medie de acțiune HIMARS au jucat un rol cheie în contracararea agresiunii ruse în Ucraina.
Aceeași abordare este utilizată pentru a îmbunătăți performanța dronelor de supraveghere și de atac, care sunt utilizate la o scară fără precedent, dar care sunt, de asemenea, frecvent bruiate. ,,Acesta este un război al tehnologiei", a declarat Reznikov.
Jack Watling, expert la Royal United Services Institute, un think-tank cu sediul la Londra, a declarat că Occidentul a învățat foarte multe despre modul în care sistemele rusești funcționează "la nivel tactic și au observat impactul [dronelor] și al altor sisteme asupra operațiunilor de luptă pe scară largă".
,,Pe de altă parte, Occidentul și-a expus o mare parte din propriile capacități Rusiei și Chinei și, prin urmare, va trebui să schimbe modul în care funcționează unele dintre echipamentele sale pentru a-și păstra avantajul competitiv", a spus Watling.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
Aproape că a devenit o obișnuință să prezentăm achizițiile de tehnică militară a făcute de Polonia și, ca de fiecare dată, nu putem să nu observăm diferența de ritm între Varșovia și București în ceea ce privește derularea achizițiilor pentru întărirea capacității naționale de apărare.
Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.
Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.
Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.
Era doar o chestiune de timp până când versatilitatea micilor și facilelor drone aeriene de tipul FPV va interacționa cu cea a eternului pistol-mitralieră Kalașnikov.
Alianța introduce o misiune flexibilă pentru consolidarea apărării și schimbul de informații în Europa de Est și lansează Operațiunea ” Eastern Sentry” pentru a consolida securitatea pe flancul estic al Alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe de presă de vineri, 12 septembrie.
O declarație înaintată de Franța și Arabia Saudită, aprobată vineri de Adunarea Generală a ONU, solicită sprijin pentru o soluție cu două state și recunoașterea unui stat palestinian.
SUA au dislocat în Marea Britanie două bombardiere strategice B-52H, care vor participa la partea a doua a exercițiului “Cobra Warrior-2025”.
Danemarca intenționează să achiziționeze sisteme de apărare aeriană de fabricație europeană în valoare totală de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), a anunțat vineri ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. Este vorba despre cea mai mare achiziție de arme din istoria țării.
Președintele SUA ia în considerare măsuri mai dure împotriva Rusiei, dar solicită o implicare mai mare din partea țărilor europene.
Potrivit premierului Viktor Orbán, Ungaria nu este implicată în războiul din Ucraina și păstrează distanța, însă dronele rusești deasupra Poloniei sunt o dovadă că „polonezii sunt până la gât în această privință”.
Guvernul de la Varșovia a precizat că va fi o fabrică ”cea mai recentă tehnologie”.
Succesul NATO de a doborî câteva drone rusești în spațiul aerian polonez pare, la prima vedere, o demonstrație de forță. Avioane F-35, sisteme Patriot, tehnologie de ultimă oră - tot arsenalul a fost mobilizat. Dar, dincolo de retorica triumfalistă a Alianței, se ascunde o vulnerabilitate majoră, una care arată că apărarea europeană nu este deloc pregătită pentru războiul de azi.
Singura plasă de siguranță pentru NATO este investiția masivă în apărare și nu cuvântul lui Putin. Alianța nord-atlantică trebuie să investească miliarde pentru a se apăra împotriva Rusiei după orice acord de pace semnat cu Putin, a declarat Denys Shmyhal într-un interviu pentru The Times, publicat pe 11 septembrie.
Primorsk, principalul port de încărcare a petrolului din Marea Baltică, a fost ținta unui atac masiv cu drone, un eveniment care marchează o escaladare a conflictului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Atacurile au vizat o navă și o stație de pompare din port, un punct vital pentru economia rusă, amplificând temerile legate de capacitatea de apărare a Rusiei în fața unor acțiuni tot mai îndrăznețe.
Într-o lume în care fiecare zi aduce noi amenințări și o intensitate a conflictelor greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă, marile companii din industria de apărare se adaptează cu o viteză uimitoare. Expoziția Defence and Security Equipment International (DSEI) din Londra, desfășurată între 9 și 12 septembrie, a fost scena perfectă pentru a vedea cum un gigant precum MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, răspunde la aceste noi realități.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.09.2025, a început executarea exercițiului strategic comun al Forțelor Armate din Federația Rusă și Republica Belarus cu numele de cod Vest-2025 (Zapad). Potrivit oficialilor militari ruși, manevrele vor avea loc pe terenurile de antrenament ale ambelor țări și în apele Mării Baltice și Mării Barents.
Un al doilea bombardier stealth B-21 Raider a efectuat zborul său inaugural pe 11 septembrie 2025, marcând un moment crucial în programul de modernizare strategică al Forțelor Aeriene ale SUA. Noua aeronavă se alătură primului prototip, care a zburat deja de aproape doi ani, accelerând astfel faza de testare și evaluare a capabilităților.
Franţa a decis să mobilizeze trei avioane de vânătoare Rafale "pentru a contribui la protejarea spaţiului aerian polonez”. De asemenea, Germania își va extinde și intensifica eforturile de protecție a spațiului aerian deasupra Poloniei.
Polonia a trimis aproximativ 40.000 de soldați la granițele sale cu Belarus și Rusia. Decizia a fost luată după ce, la începutul acestei săptămâni, premierul Tusk anunța că Polonia își va închide granița cu Republica Belarus, în legătură cu manevrele militare ruso-belaruse Zapad-2025, care urmează să înceapă vineri și să se încheie marți, 16 septembrie.
Egiptul a decis să se alăture oficial programului turcesc KAAN, avion de generația a cincea dezvoltat de Turkish Aerospace Industries. E o apropiere militară majoră între două state cu relații complicate în istorie. În contextul în care Egiptul are în aviația militară „ADN occidental”, având flote mari de avioane de luptă occidentale, Cairo ar putea da un imbold important programului Kaan ce vizează dezvoltarea unui avion de generația a 5-a de către Turcia, ca urmare a excluderii din programul F-35 Lightning II.
Un avion Suhoi Su-27 s-a prăbușit joi după-amiază într-o parte a regiunii Zaporijia controlată de Ucraina.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a evaluat că Rusia s-a pregătit pentru o încălcare majoră a spațiului aerian polonez de câteva luni.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat joi că nu va exista un stat palestinian, declarație făcută în cursul unei ceremonii de semnare a unui important proiect de colonizare în Cisiordania ocupată, relatează Agerpres și AFP.
Camera Reprezentanților a aprobat un buget al apărării pentru anul viitor de 892,6 miliarde de dolari. Totuși, cele mai controversate prevederi politice (limitarea îngrijirii medicale pentru persoanele transgender sau încetinirea unor eforturi pentru energia regenerabilă) au puține șanse să treacă de Senat, unde este nevoie de sprijin bipartizan pentru a avansa legislația. Camera superioară analizează propriul proiect de lege bipartizan privind apărarea, care ar putea fi adoptat în următoarele zile.
Finlanda chiar își pregătește armele pentru flota de F-35, nu doar avioanele, ci infrastructura, muniția și facilitățile de mentenanță.
Ucraina ar putea rupe actualul blocaj militar prin lovirea a opt obiective strategice ale Rusiei, majoritatea pe teritoriul Federației, susține un raport publicat de Hudson Institute, un important think tank american cu sediul la Washington.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
În timp ce războiul din Ucraina a demonstrat deja impactul dronelor pe câmpul de luptă, devenid un etalon în acest domeniu, Statele Unite par să se afle într-o cursă contra cronometru pentru a-și adapta arsenalul. O evaluare recentă, realizată de pușcașii marini ai Corpului Expediționar I, în parteneriat cu Defense Innovation Unit (DIU), ridică o întrebare esențiala: Sunt Statele Unite pregătite pentru o confruntare majoră în care roiurile de drone chinezești ar putea copleși forțele sale armate?
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
În timp ce lumea asistă la o escaladare a tensiunilor geopolitice, Franța face un pas hotărât pentru a-și consolida poziția de putere nucleară. Anunțul recent al lui Sebastien Lecornu, Ministrul francez al Apărării, privind lansarea oficială a producției rachetei balistice strategice M51.4, nu a fost pentru experţii în securitate doar o știre tehnică, ci un semnal clar că Parisul nu mai face compromisuri în privința securității sale.