Pauza de şapte zile, care a început în 24 noiembrie şi a fost prelungită de două ori, a permis schimbul a zeci de ostatici deţinuţi în Fâşia Gaza cu sute de deţinuţi palestinieni şi a facilitat intrarea ajutorului umanitar în enclava distrusă.
Cu o oră înainte de încheierea acordului de încetare a focului la ora locală 07:00 (05.00 GMT), Israelul a declarat că a interceptat o rachetă trasă dinspre Fâşia Gaza.
Sirenele care avertizează în caz de atac aerian au răsunat din nou vineri dimineaţă în zonele israeliene din apropierea Fâşiei Gaza, cu doar câteva minute înainte de termenul limită, a declarat armata israeliană.
Sistemul de apărare antiaeriană a "interceptat cu succes un tir dinspre Fâşia Gaza", a indicat într-un mesaj către presă armata israeliană, cu puţin peste o oră înainte de expirarea încetării focului, care putea fi reînnoită.
Contactată de AFP, armata israeliană a declarat că acesta a fost al doilea tir cu rachetă de la începutul încetării focului în 24 noiembrie, primul având loc la scurt timp după declararea pauzei în lupte, fără să o facă să deraieze.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Hamas şi nicio grupare nu a revendicat deocamdată tirul.
Ulterior, media palestiniene au transmis că lovituri aeriene şi de artilerie israeliene au avut loc în întreaga enclavă după expirarea încetării focului.
Qatarul şi Egiptul au depus eforturi intense pentru a prelungi armistiţiul în urma schimbului de joi a ultimului lot de opt ostatici şi 30 de deţinuţi palestinieni.
Israelul stabilise anterior eliberarea a 10 ostatici pe zi ca fiind minimul pe care l-ar accepta pentru a întrerupe asaltul terestru şi bombardamentele.
"Suntem pregătiţi pentru toate posibilităţile..Fără asta, ne întoarcem la luptă", a declarat Mark Regev, consilier al premierului israelian Benjamin Netanyahu, la CNN, înainte de expirarea acordului de încetare a focului.
Israelul a jurat să anihileze Hamas, care se află la putere în Fâşia Gaza, ca răspuns la atacul de o brutalitate fără precedent comis în 7 octombrie în comunităţile din sudul Israelului de comandouri ale grupării, care - potrivit părţii israeliene - au ucis cel puţin 1.200 de persoane şi au luat ostatice alte 240.
Israelul a ripostat cu bombardamente intense şi un asalt terestru. Guvernul Hamas susţine că peste 15.000 de locuitori din Fâşia Gaza au fost ucişi în urma acestor bombardamente.
Astfel în pauza în lupte de o săptămână, au fost eliberaţi 105 ostatici şi 240 de deţinuţi palestinieni, conform Reuters.
În acelaşi timp, aceasta a facilitat intrarea unor ajutoare umanitare în Fâşia Gaza, după ce o mare parte din teritoriul de coastă cu 2,3 milioane de locuitori a fost devastat în urma bombardamentelor israeliene.
Mai mult combustibil şi 56 de camioane cu provizii umanitare au intrat joi în Gaza, au anunţat Ministerul israelian al Apărării şi societatea Semilună Roşie palestiniană.
Dar livrările de alimente, apă, medicamente şi combustibil rămân cu mult sub nivelul necesar, afirmă lucrătorii umanitari.
În cadrul unei reuniuni de urgenţă la Amman, regele Abdullah al Iordaniei a îndemnat joi oficialii ONU şi organizaţiile internaţionale să exercite presiuni asupra Israelului pentru a permite accesul mai multor ajutoare în enclava asediată, potrivit unor delegaţi.
Când acordul de încetare a focului a intrat în vigoare pentru prima dată în urmă cu o săptămână, Israelul se pregătea să îşi concentreze operaţiunea în sudul Fâşiei Gaza, după un asalt de şapte săptămâni în nord.
Secretarul de stat american Antony Blinken, aflat în Israel în cea de-a treia sa vizită în Orientul Mijlociu de la începutul războiului, a declarat că i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că Israelul nu poate repeta în sudul Fâşiei Gaza pierderile masive de vieţi omeneşti civile şi strămutarea locuitorilor pe care le-a provocat în nord.
"Iar guvernul israelian a fost de acord cu această abordare", a spus el. Aceasta prevede măsuri concrete pentru a evita deteriorarea infrastructurii critice, cum ar fi spitalele şi instalaţiile de apă şi stabilirea clară a zonelor sigure, afirmase Blinken.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Președintele american Donald Trump a criticat aspru atât Iranul, cât și Israelul pentru încălcarea armistițiului la scurt timp după începerea acestuia. „Cred că ambele l-au încălcat”, a declarat Trump reporterilor înainte de a zbura la summitul NATO de la Haga, Olanda.
"Sfârşitul regimului este aproape" în Iran, a declarat luni pentru AFP fiul fostului şah şi una dintre figurile importante ale opoziţiei în exil, Reza Pahlavi, cerând Occidentului să nu intre în noi negocieri cu sistemul religios la putere la Teheran, relatează Agerpres și AFP.
Israelul şi Iranul au agreat un armistiţiu "complet şi total", a anunţat în cursul nopţii de luni spre marţi preşedintele american Donald Trump după seria de atacuri iraniene asupra unor baze militare ale SUA din Orientul Mijlociu, şi, deşi mass-media iraniene au confirmat o încetarea focului, Iranul a lansat un nou atac cu rachete asupra Israelului, au comunicat marţi dimineaţă Forţele de Apărare israeliene (IDF), potrivit agențiilor Agerpres și DPA.
Serviciul rus de informații externe (SVR) a acuzat din nou Serbia că vinde muniție Ucrainei. Acest lucru se face prin companii din Republica Cehă și Bulgaria, unde se realizează asamblarea finală a pieselor fabricate în Serbia. Informația a fost furnizată pe 23.06.2025 de agenția de stat rusă TASS. Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a anunțat în aceeași zi că Serbia oprește exportul tuturor munițiilor și că proviziile vor merge de acum înainte doar către armata sârbă.
Preşedintele american Donald Trump a declarat că Iranul a anunţat Statele Unite înainte de a lansa o salvă de rachete asupra bazei militare americane Al Udeid din Qatar, ceea ce, potrivit republicanului, a făcut posibil ca nicio viaţă să nu fie pierdută, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Mai multe explozii au fost auzite luni seară deasupra capitalei Qatarului, Doha, după ce Teheranul a ameninţat că va riposta la loviturile aeriene americane recente asupra obiectivelor nucleare iraniene, transmit Reuters şi AFP.
Fiul ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi, a cerut luni răsturnarea actualului regim de la Teheran și s-a oferit să fie noul lider interimar al țării.
Atacul aerian american din noaptea de 22 iunie - faza principală a Operației Midnight Hammer (Ciocanul de la miezul nopții) - a fost o lovitură aeriană fără precedent, pregătită timp de ani de zile însă ajustată cu mai multe măsuri de mascare menite să ofere elementul de surpriză esențial unor astfel de operații.
Instalația nucleară iraniană de la Fordow a fost lovită din nou luni într-un atac al aviației militare israeliene, scrie presa iraniană, preluată de Jerusalem Post. Atacul vine la o zi după ce SUA au lovit aceeași țintă cu bombardiere strategice B-2.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Zilele trecute, Kremlinul lansa un avertisment la adresa Statelor Unite, declarând, prin vocea purtătoarei de cuvânt a MAE rus, că o intervenție militară a Washingtonului ”ar fi un pas extrem de periculos, cu consecințe negative cu adevărat imprevizibile”.
Forțele Armate ale Ucrainei controlează încă 90 de kilometri pătrați de pe teritoriul regiunii ruse Kursk, anunță șeful Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, care subliniază că operațiunea Kursk a fost decisivă în slăbirea înaintării ruse și capturarea unor zone-cheie, precum Torețk su Pokrovsk.
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a avertizat cu privire la „consecințe îndelungate” după ce președintele american Donald Trump a anunțat că armata americană a efectuat un „atac de succes” asupra site-urilor nucleare Fordo, Natanz și Isfahan din Iran.
Televiziunea de stat iraniană a anunțat duminică, în jurul orei 08:15 (04:45), lansarea de noi atacuri cu rachete asupra Israelului, aliat al SUA, în urma unui atac american asupra mai multor situri nucleare din Iran, transmit agențiile Agerpre, France Presse și DPA.
Bombardierele strategice americane B-2, aeronave capabile să distrugă instalația nucleară subterană Fordo a Iranului, au fost folosite în lovituri.
Unele companii, inclusiv cele cehe și germane, încă furnizează Rusiei mașini pentru producerea de armament, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, reporterilor, cerând sancțiuni împotriva acestora. AFP a precizat că Zelenski a dat această informație jurnaliștilor vineri, cu un embargo până sâmbătă.
Rusia își mărește producția de drone de tip Shahed (denumite de ruși ”Gheran”), iar Ucraina nu a reușit încă să rezolve uriașa problemă a atacurilor cu drone rusești.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) l-au ucis pe șeful Corpului de Operațiuni Speciale Palestiniene din cadrul Forței Quds a Gărzilor Revoluționare Iraniene, Saeed Izadi, acuzat de finanțarea și înarmarea mișcării teroriste Hamas, a relatat ziarul israelian The Times of Israel.
Israelul a fost ținta unui alt atac cu rachete din partea Iranului sâmbătă noaptea, a declarat armata israeliană, adăugând că a lansat un nou val de atacuri asupra depozitelor și instalațiilor de lansare a rachetelor din Iran.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locul actual în care se află cele 409 kilograme de uraniu puternic îmbogățit cu 60% pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Coreea de Nord este interesată de dronele rusești și va trimite personal specializat la fabricile din Rusia, în perspectiva transferului de tehnologie.
Preşedintele american Donald Trump a aprobat planurile ce i-au fost propuse pentru o operaţiune militară în care SUA să se alăture Israelului în campania de bombardamente împotriva Iranului, dar nu a luat încă o decizie finală, potrivit agențiilor Agerpres și EFE care citează mai multe mass-media americane, printre care CBS News şi The Wall Street Journal.
Rușii au reluat atacurile mecanizate pe scară largă în direcția Torețk, ceea ce ar putea indica faptul că au ales această zonă ca prioritate pentru ofensiva lor, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în etapele finale ale negocierilor.
Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.
Vorbind la summitul G7, Zelenski a subliniat că Rusia ignoră toate propunerile diplomatice venite din partea comunității internaționale.
Sistemele antiaeriene franceze Mistral 3, sisteme de tip MANPAD (portabile), sunt printre cele mai performante din lume. România face parte dintr-un grup format din mai multe state europene care achiziționează astfel de sisteme. Doar că în jurul acestui proces de achiziție care urmează să fie parafat au apărut numeroase dezinformări și fake news-uri. Mistral 3 a devenit un subiect de război politic intern și sunt obligatorii câteva precizări în acest sens, lucru pe care l-a făcut și Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania.
Timp de două săptămâni, spațiul aeriana al Finlandei, cel mai nou stat membru al NATO, a răsunat de zgomotul avioanelor de luptă americane, britanice, franceze și finlandeze. Oficial, evenimentul s-a numit Atlantic Trident 25, un exercițiu multinațional de interoperabilitate. Neoficial, însă, a fost o demonstrație de forță calculată și un semnal politic fără echivoc adresat direct Rusiei: Flancul Nordic al Alianței este acum mai puternic, mai integrat și pregătit pentru un conflict de mare intensitate.
Rotterdam a început să rezerve spațiu pentru navele de aprovizionare NATO, în timp ce cel mai mare port din Europa se pregătește pentru un potențial război cu Rusia, relatează Financial Times.
DefenseRomania difuzează marți, 8 iulie 2025, începând cu ora 12:00, o ediție specială a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic” moderată de Tudor Curtifan, avându-l ca invitat pe Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România.
După 10 ani de „secetă” în care a înregistrat „înfrângeri” pe linie în competiția cu F-16 sau Rafale, avioanele Gripen par azi de neoprit. Pe val, suedezii au câștigat un contract major de 3.5 miliarde de dolari, chiar într-o piață dominată istoric de SUA.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că UE, la inițiativa Franței și în coordonare cu senatorii americani, pregătește un nou pachet cu cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Statele Unite își schimbă discursul privind livrarea de arme către Ucraina,la doar o săptămână după ce Pentagonul anunța că va opri livrările.
Rebelii Houthi din Yemen au declarat luni că nava de marfă Magic Seas pe care au atacat-o duminică s-a scufundat în Marea Roșie, a relatat Reuters. În plus, o a doua navă a fost atacată în Marea Roşie, făcând doi răniţi şi doi dispăruţi.
HUR/GUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei) a publicat un ordin rusesc de refacere cu personal a bazei militare rusești din Armenia.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a sosit luni la Casa Albă pentru o întrevedere cu preşedintele american, Donald Trump, căruia i-a adus ceea ce a devenit cadoul suprem pentru președintele Trump: o scrisoare prin care îl nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Desfășurarea avioanelor de generația a cincea în Polonia este un semnal clar al determinării alianței de a proteja flancul estic și fluxul vital de sprijin militar. Într-o mișcare menită să trimită un mesaj tranșant Moscovei, Olanda și Norvegia vor disloca avioane de luptă F-35 în Polonia pentru a patrula spațiul aerian estic al NATO, având ca misiune explicită protejarea livrărilor de ajutor militar către Ucraina.
Pe măsură ce ecourile războiului din Ucraina remodelează prioritățile strategice ale Europei, Polonia face un pariu masiv pe propria sa securitate, injectând 2,4 miliarde de zloți (565,9 milioane de euro) pentru a-și transforma radical capacitatea de producție de muniție. Mișcarea, centrată pe obuzele de artilerie de 155 mm, extrem de căutate, semnalează o dublă urgență: înarmarea propriei armate și reducerea dependenței critice de aliați, în special de Statele Unite.
În timp ce partenerii săi europeni se pregătesc să crească producția, Marea Britanie apasă butonul de pauză pentru linia sa de asamblare a avioanelor de luptă Eurofighter Typhoon, o decizie care alimentează o dezbatere aprinsă despre viitorul industriei aerospațiale britanice, locuri de muncă strategice și loialitatea sa fata de Europa în materie de apărare.
În cursul zilei de 07.07.2025, Roman Starovoitz s-a sinucis după ce președintele rus, Vladimir Putin, l-a demis din funcția de ministru al transporturilor. Acest lucru a fost raportat pentru prima dată de o sursă anonimă a ziarului Izvestia, care a fost citată de alte mass-media rusești. Starovoitz a fost găsit mort în mașina sa în Odintsovo, lângă Moscova, a confirmat ulterior Comitetul de Investigații al Rusiei.
Armata SUA a dat undă verde producției în masă a mult-așteptatei Rachete de Precizie (PrSM), un semnal clar adresat atât Moscovei, cât și Beijingului. Decizia, cunoscută în jargonul Pentagonului drept „Milestone C” și aprobată oficial pe 2 iulie 2025, reprezintă un moment important, permițând trecerea de la prototip la producție pe scară largă și echiparea unităților de lupta cu cea mai avansată armă de artilerie cu rază lungă de acțiune din arsenalul american.
SBU a reținut un agent al FSB care dirija bombardamentele rusești asupra Hersonului.
O confruntare militară la granița indo-pakistaneză a deschis un nou front, de data aceasta diplomatic și informațional, între Franța și China. Oficiali militari și din serviciile de informații franceze acuză Beijingul că a orchestrat o campanie concertată de dezinformare pentru a discredita avionul de luptă francez Rafale, nava amiral a industriei de apărare galeze.
Cooperarea dintre România și Coreea de Sud intră într-o nouă etapă, marcată de seriozitate, investiții și parteneriate pe termen lung. De la obuziere K9 Thunder, la posibile mașini de luptă și tancuri de ultimă generație K2 Panther, Armata României are șansa unui proces major de modernizare care să implice activ și elementul de cooperare industrială și revitalizarea industriei de apărare din România.
Agenția rusă de statistică Rosstat nu a publicat date demografice, inclusiv date despre decesele din ianuarie până în mai, în raportul său privind situația socio-economică din Rusia, a relatat site-ul opoziției Meduza. Aceasta ar putea fi o încercare de a mușamaliza numărul deceselor de pe front, pe care nici Rusia, nici Ucraina nu îl publică.
Industria de apărare în creștere a Rusiei, susținută de extinderea fabricii de rachete Votkinsk și a lanțului de aprovizionare, va permite în curând țării să lanseze 1.000 de rachete și drone asupra orașelor ucrainene într-o singură noapte.
Armata israeliană spune că gruparea Houthi folosește porturile pentru a transfera arme către regimul iranian.
Operațiunea „Midnight Hammer”, în care nouă bombardiere B-2 Spirit au fost mobilizate pentru a lovi facilități nucleare din Iran afectat dezvoltarea programului nuclear iranian. Săptămâna trecută Pentagonul, prin vocea unui purtător de cuvânt, a oferit câteva date oficiale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un 'schimb bun' de opinii în cursul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump în problema tarifelor vamale, a declarat luni unul dintre purtătorii de cuvânt ai executivului european, citat de Agerpres, AFP și Reuters.
Decizia SUA de a opri livrarea către Ucraina de muniție, inclusiv de rachete Patriot, deschide larg ușa unor scenarii cu adevărat catastrofale pentru populația civilă ucraineană, supusă și așa unei terori neîncetate de mai bine de trei ani, ca urmare a bombardamentelor masive pe care le săvârșesc rușii asupra infrastructurii critice ucrainene.
Sesiunea din iulie a Parlamentului European care începe luni va avea drept principale puncte pe agendă dezbaterea și votarea unei moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, pregătirea summitului UE-China și dezbaterea celor mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, iar prim-ministrul danez Mette Frederiksen va prezenta prioritățile președinției daneze a Consiliului UE, care a început săptămâna trecută.
Forțele rusești au reușit să cucerească satele Koptievo și Șevcenko Perșe, la nord-est de Pokrovsk. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, este posibil ca Rusia să dorească să folosească un avantaj tactic - pentru a finaliza încercuirea orașului Pokrovskoe dinspre nord și, în același timp, pentru a ocoli apărarea care protejează Kramatorsk și Sloviansk.
Liderii din BRICS, grupul celor 11 mari ţări emergente, au cerut duminică o "încetare imediată a focului" şi o "retragere completă" a Israelului din Fâşia Gaza, într-o declaraţie comună publicată în timpul unui summit la Rio de Janeiro, relatează AFP.
Berna semnează un acord cheie cu Germania pentru achiziția sistemului IRIS-T SLM, semnalând o schimbare pragmatică în politica sa de securitate, pe fondul realităților dure de pe continent. Printr-o decizie ce subliniază reconfigurarea strategică a apărării pe continent, Elveția, o țară definită prin neutralitatea sa istorică, a făcut un pas decisiv pentru a se alătura efortului european de apărare antiaeriană. Prin semnarea unui acord cu Germania, Berna va achiziționa în comun sisteme de apărare sol-aer cu rază medie de acțiune IRIS-T SLM, integrându-se astfel în Inițiativa Europeană „Cer Senin” (European Sky Shield Initiative - ESSI), proiectul emblematic de securitate lansat de Berlin.
Pe câmpul de luptă din Ucraina, o nouă armă, născută din ingeniozitate britanică, a intrat în scenă cu un succes răsunător. Sistemul de apărare antiaeriană Raven, un hibrid creat în timp record, și-a dovedit valoarea în prima sa misiune de luptă, doborând patru drone de recunoaștere rusești în doar opt ore. Acest succes nu este doar o victorie tactică pentru Kiev, ci o validare a unei noi filozofii de înarmare: rapidă, adaptabilă și letală, concepută special pentru a contracara amenințările războiului modern.
Economia Rusiei, care a sfidat predicțiile inițiale și a fost propulsată de o injecție masivă de cheltuieli militare, dă acum semne clare de epuizare. Iluzia unei fortărețe economice imune la sancțiuni se destramă, iar indicatorii economici de la Moscova clipesc roșu, expunând limitele pariului strategic făcut de Vladimir Putin: acela că poate susține financiar un război de uzură pe termen nelimitat.
Într-o demonstrație de forță ce semnalează o schimbare în doctrina militară americană, piloți de elită ai Forțelor Aeriene ale SUA au preluat controlul simultan asupra a patru drone de luptă semi-autonome XQ-58A. Acest exercițiu nu a fost doar un test tehnic, ci o declarație de intenție a Pentagonului, un pas decisiv în cursa pentru superioritate în era războiului algoritmic și un prim capitol dintr-un viitor în care roiuri de drone loiale, sau „wingmeni robotici”, vor zbura alături de avioanele de vânătoare.
Numărul copiilor ucraineni uciși, în perioada martie – mai, a crescut semnificativ. „Copiii au nevoie de o pace susținută și durabilă pentru a se redresa, o pace în care drepturile și bunăstarea lor să fie protejate și prioritizate”, reamintește UNICEF.
