Norvegia intenționează să aloce 4 miliarde NOK (peste 378 milioane USD) inițiativei cehe de a furniza Ucrainei muniție de artilerie.
Norvegia alocă încă 378 de milioane de dolari pentru obuzele furnizate Ucrainei
Pentagonul studiază opţiunea interceptării rachetelor nord-coreene cu avioane F 35, dar topirea rachetelor interceptoare este doar una din problemele posibile, cauzată de limite fizice, arată experţi consultaţi de Reuters. Ideea inclusă într-un studiu efectuat timp de şase luni, început în ianuarie de Departamentul Apărării al SUA, sugerează că din cauza vitezelor foarte mari ale rachetelor interceptoare acestea s-ar putea topi. Singura variantă sigură presupune zboruri ale aeronavelor americane într-un spaţiu aerian ostil, susţin experţii.
Studiul indică preocuparea militarilor americani de a găsi modalităţi de neutralizare a rachetelor lansate din Coreea de Nord, chiar în timp ce preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, se întâlneşte la Hanoi cu liderul de la Phenian, Kim Jong Un. Acum doi ani, nord-coreenii au efectuat mai multe teste cu rachete, inclusiv cu lansări simultane cu o rachetă balistică intercontinentală care ar putea lovi teritoriul continental al SUA. Folosirea avioanelor F-35 implică misiuni continue de zbor ale aeronavelor 'invizibile' la o distanţă care să le permită lovirea bazelor de rachete cunoscute din Coreea de Nord.
După eventuala lansare a unei rachete către Statele Unite, senzorii avansaţi de pe F-35 ar detecta atacul şi ar putea folosi o rachetă specială aer-aer pentru a lovi arma nord-coreeană înainte ca aceasta să iasă din atmosferă, prevede cea mai recentă strategie antirachetă şi conducerea Pentagonului. Oficialităţi militare au declarat că opţiunea F-35 trebuie testată prima, deoarece foloseşte echipamente deja existente şi ar putea fi operaţională înaintea altor strategii, la un cost relativ redus. Potrivit conducerii Departamentului Apărării, testele ar putea dovedi şi că este nevoie de o nouă rachetă interceptoare sau că avioanele pot juca un rol doar la detectarea lansărilor, nu neapărat şi la lovirea rachetelor nord-coreene.
După ce revizuirea strategiei americane a fost publicată luna trecută, subsecretarul pentru cercetare şi tehnologie Michael Griffin din Departamentul Apărării a declarat: 'credem că ar putea fi şi rentabilă şi (...) în limitele matematicii şi fizicii'. Mai sunt luate în considerare şi lasere montate pe drone, care ar putea opri rachetele balistice imediat după lansare, în faza de propulsie, când sunt cel mai vulnerabile deoarece zboară cu viteza cea mai mică, pot fi detectate uşor pe baza căldurii motoarelor şi nu pot scăpa de rachetele interceptoare în timp ce accelerează pentru a ieşi din atmosferă.
Tom Karako, expert în apărarea antirachetă la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale din Washington arată că avioanele în aşteptare ar trebui teoretic să respecte spaţiul aerian al Coreei de Nord, însă la o astfel de distanţă ar fi prea departe de punctele de lansare pentru a fi eficiente. Theodor Postol, expert în acelaşi domeniu de la Massachusetts Institute of Technology, este de părere că chiar şi o rachetă aer-aer modificată ar fi prea lentă pentru a elimina o rachetă intercontinentală înainte de ieşirea din atmosferă.
Rachetele aer-aer cum sunt cele produse de Raytheon ar avea la dispoziţie doar 200 de secunde pentru a lovi ţinta înainte ca aceasta să ajungă la o altitudine prea mare, unde manevrele devin imposibile din cauză că aerul este prea rarefiat. Cum un F-35 ar avea nevoie de circa 50-60 de secunde pentru a detecta şi a fixa ţinta şi pentru a lansa racheta interceptoare, avionul ar trebui să fie foarte aproape de racheta balistică. 'Dacă eşti chiar deasupra ei, o poţi doborî, dar şansele să fii chiar deasupra ei vor fi foarte mici', susţine expertul, acum retras din activitate.
Chiar şi o versiune mult mai rapidă şi mai uşoară a rachetei aer-aer, montată pe un F-35, ar trebui - în funcţie de distanţa până la racheta-ţintă - să zboare atât de repede, încât ar începe să se topească, mai explică Postol. În ciuda obstacolelor, faptul că Pentagonul ia în calcul această opţiune este semnificativ, apreciază Karako. 'Arată o reorientare culturală mai largă', adică - în loc de un program gigantic - 'o misiune integrată într-o reţea mai extinsă de programe tactice la care poate apela Departamentul Apărării'. Punerea în practică rămâne o problemă.
Fizicianul Laura Grego, care studiază apărarea antirachetă la Union of Concerned Scientists, afirmă că 'ar trebui să fii foarte aproape de punctul de lansare, în interiorul Coreei de Nord', şi chiar la o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului, distanţa până la racheta balistică nu va trebui să fie mai mare de 50 de mile, 'probabil şi mai aproape, ca să fim realişti'. Un avantaj pentru F-35 este că nu pot fi detectate, deci se pot apropia mai mult decât aeronavele 'vizibile', care pot fi detectate de radare, spune generalul în retragere David Deptula. Potrivit Reuters, acest fapt sugerează că SUA ar putea folosi avioanele F-35, produse de Lockheed Martin, pentru monitorizarea secretă a lansărilor de rachete balistice, prin zboruri în spaţiul aerian nord-coreean.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Norvegia intenționează să aloce 4 miliarde NOK (peste 378 milioane USD) inițiativei cehe de a furniza Ucrainei muniție de artilerie.
Aliaţii europeni din NATO ar trebui să aibă o "foaie de parcurs clară" care să explice cum ar funcţiona orice retragere a SUA de pe continent, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, pentru Politico.
70% din totalul exporturilor UE către SUA sunt supuse unor tarife de 20% sau mai mult.
Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
Încă de anul trecut, Ucraina s-a concentrat asupra atacurilor asupra infrastructurii petroliere și militare ale Rusiei, situate în spatele liniilor inamice. Au vost vizate în special marile depozite de arme și muniții, precum și facilitățile de petrol și gaze.
NATO rămâne garantul apărării noastre colective, iar angajamentul României de a-şi respecta obligaţiile în cadrul Alianţei este de neclintit, a afirmat, duminică, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, în mesajul transmis cu ocazia Zilei NATO în România şi a aniversării a 21 de ani de la aderarea ţării noastre la Alianţa Transatlantică.
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.
China va impune taxe vamale de 34% asupra tuturor importurilor din SUA începând cu 10 aprilie. Beijingul ripostează imediat și extrem de dur tarifelor impuse de americani.
Consilierul pentru securitate națională și echipa au împărtășit „informații sensibile” în chat-urile de grup din aplicație, spun sursele Politico.
În urma anunțului de noi tarife de către SUA, care vor afecta și țările europene, diplomația ungară a criticat Uniunea Europeană.
Guvernul ungar a anunțat joi că a decis să se retragă din acordul privind Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care CPI a emis un mandat de arestare, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr a participat în zilele de 2 și 3 aprilie, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din țările membre ale Uniunii Europene, care a avut loc la Varșovia, în Polonia.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
Statele Unite trimit un al doilea portavion în Orientul Mijlociu, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, Sean Parnell, invocând protecția fluxurilor comerciale în regiune, relatează Agerpres, AFP și Reuters. E vorba de portavionul USS Carl Vinson.
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Uniunea Europeană va fi pregătită să ia măsuri de represalii împotriva tarifelor comerciale ale SUA, dacă este necesar. Acest lucru este raportat de agenția Reuters.
China și Rusia vor fi „prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi într-o declarație publicată marți în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat, de asemenea, semnele de normalizare a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Ungaria a intrat sub lupa Berlinului, atitudinea aproape frățească față de Rusia - în contextul războiului din Ucraina - i-ar putea aduce lui Orban un răspuns european mai puternic.
Este știut faptul că vecinii ungari ”au pus talpă” la toate sancțiunile UE privind Rusia și au urmărit doar propriul beneficiu economic (cumpărând în continuare gaze) în dauna unității europene.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
Un tribunal francez a găsit-o pe liderul Raliului Național (RN) de extremă dreapta, Marine Le Pen, vinovată de deturnare de 470.000 de euro de la Parlamentul European.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și tarife secundare dacă Teheranul nu ajunge la un acord cu Washingtonul cu privire la programul său nuclear.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
O limuzină Aurus Senat, care face parte din flota oficială a președintelui rus Vladimir Putin, a luat foc pe străzile Moscovei pe 29 martie.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Artileria rămâne regina pe câmpul de luptă, iar britanicii de la BAE sunt printre liderii în domeniul obuzierelor (obuzierul M777), cât și cel al muniției de tip 155 mm.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat indignarea față de atacul rus de joi asupra Kievului, care a ucis nouă persoane și a rănit alte aproximativ 90. El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să oprească atacurile și să încheie un acord de pace.
Premierul ungar Viktor Orbán susține că i-a explicat președintelui american Donald Trump că nu e încă timpul ca Ungaria să părăsească Uniunea Europeană.
Ucraina se află la o răscruce de drumuri cu privire la lupta sa împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, cu posibilitatea de a fi forțată să respingă un acord de pace nefavorabil impus de SUA. Linia roșie pentru Kiev ar putea fi o propunere a Casei Albe care recunoaște de jure Crimeea ca teritoriu rusesc, ceea ce ar rupe un consens bipartizan de peste un deceniu cu privire la anexare, bazat pe norme internaționale durabile.
EDIP, un proiect de sprijinire a industriei de apărare europene, blocat de mult timp şi susţinut în special de Franţa, a trecut joi de o etapă-cheie, cea din Parlamentul European, relatează France Presse și Agerpres.
Potrivit The New York Times, Israelul se pregătea să lanseze o operațiune militară de amploare ca viza instalațiile nucleare iraniene încă din mai 2025. Cu toate acestea, planul a fost amânat în urma unei decizii a președintelui american Donald Trump.
În cursul nopții de 24.04.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, armele rusești au atacat facilitățile industriei militare din Kiev și din regiune. Coloane de fum negru formate după sosirile de drone și rachete au fost observate de locuitorii Kievului în diferite zone. Printre altele, incendiile au provocat daune unei întreprinderi implicate în producția de componente pentru vehiculele blindate ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Portugalia a făcut un pas decisiv către modernizarea forțelor sale aeriene, afirmându-și intenția de a achiziționa avionul de luptă F-35 Lightning II, construit în SUA, ca succesor al flotei sale învechite de F-16 Fighting Falcon. Anunțul, făcut de generalul Jooo Cartaxo Alves, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene (CEMFA), în cadrul Conferinței portugheze pentru Apărare Națională din 22 aprilie 2025, indică o schimbare importantă adusă strategiei de apărare a Portugaliei.
În timp ce dronele și rachetele rusești au țintit capitala Ucrainei, președintele american Donald Trump a declarat încă o dată că un acord de pace cu Rusia este practic încheiat - declarație făcută la conferința de presă din Biroul Oval din 24 aprilie.
Guvernul chinez a interzis Coreei de Sud să exporte produse din domeniul apărării în Statele Unite dacă acestea sunt fabricate din minereuri de pământuri rare din China, potrivit Korea Economic Daily. Companiile sud-coreene se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Chinei, care a instruit guvernul și întreprinderile sud-coreene să verifice produsele exportate către Statele Unite pentru a se asigura că acestea nu conțin materiale chinezești din pământuri rare.
Compania Northrop Grumman a dezvăluit recent ca a înregistrat o nouă pierdere de 477 de milioane de dolari în cadrul programului B-21 Raider, în contextul în care se confruntă cu creșterea costurilor de producție pentru construirea noului bombardier stealth al Forțelor Aeriene ale SUA.
Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.
Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, compania rusă de stat Rosoboronexport a prezentat o gamă de echipamente militare, inclusiv avionul multirol MiG-35, dar și un tanc principal de luptă T-90MS, un obuzier autopropulsat 2S40 Floks, precum și un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1M . Acestea au fost anunțate în contextul expoziției SITDEF 2025, care va avea loc săptămâna viitoare la Lima, în Peru pe continentul sud-american. O regiune considerată ca fiind de fapt „curtea din spate” a SUA, unde americanii exercită o influență majoră, influență contestată și de chinezi.
Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, informează Agerpres și EFE.
Potrivit surselor media britanice, șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Regatul Unit și Ucraina și-au suspendat planurile de a participa astăzi, 23 aprilie, la discuțiile de la Londra cu privire la identificarea modalităților de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În 2024, Ucraina a distrus arsenalele de rachete 23, 67 și 107 ale Direcției Principale Rachete și Artilerie (GRU) a Ministerului Apărării al Federației Ruse, fără a pune la socoteală alte mari depozite de muniție rusești, iar „al doilea sezon” de atacuri care a vizat stocurile de rachete rusesti a început cu distrugerea Arsenalului 51 de lângă Moscova.
Compania Lockheed Martin intenționează să integreze tehnologiile pe care le-a dezvoltat ca parte a ofertei sale respinse pentru platforma Next Generation Air Dominance a Air Force în F-35 și F-22 Raptor pentru a crea un avion de luptă “supercharged” de generația a cincea, au declarat directorii companiei.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc miercuri, 30 aprilie 2025, ora 14:00, la Palatul Cotroceni.
O nouă înregistrare video a confirmat că Rusia utilizează în prezent sisteme nord-coreene de lansatoare multiple de rachete (MLRS) M1991 de 240 mm pe câmpul de luptă din Ucrainei. Imaginile, publicate de jurnalistul ucrainean Iurii Butusov, arată trupele ruse instalând ,,cuști antidrone'' improvizate pe aceste lansatoare de rachete nord-coreene în interiorul unui hangar militar.
La Bruxelles, pe 9 aprilie 2025, Germania, Letonia și Norvegia au încheiat un acord pentru achiziționarea în comun de mine antitanc DM22, după cum informează Bundeswehr. Această inițiativă, prezentată în timpul celei de-a 115-a sesiuni a Conferinței NATO a Directorilor Naționali pentru Armamente (CNAD), semnifică un angajament european din ce în ce mai mare de a eficientiza achizițiile în sectorul apărării, în conformitate cu directivele NATO și ale Uniunii Europene.
La 14 aprilie 2025, Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a interceptat o formațiune de șase aeronave militare rusești care operau în zona de identificare a apărării aeriene (ADIZ) din Alaska, la aproximativ 250 de mile marine (aproximativ 463 de kilometri) de insula Shemya.
Au avut loc explozii la o fabrică de arme din regiunea Vladimir, Rusia, pe 22 aprilie, provocând un incendiu, lucru raportat chiar de Ministerul rus al Apărării pe canalele de Telegram. Teoretic, potrivit rușilor, incendiul masiv a început din cauza ... nerespectării protocoalelor. Martorii spun că au auzit explozii succesive, asemenea unor atacuri țintite.
Institutul japonez iQPS (Q-shu Pioneers of Space) din cadrul Universității Kyushu va furniza Direcției Principale de Informații a Forțelor Armate ale Ucrainei (GUR) imagini satelitare obținute prin tehnica de scanare cu radare cu apertură sintetică (SAR).
Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluționare pașnică a conflictului în Ucraina, relatează Agerpres și EFE.
Pentru a ține pasul cu provocările câmpului de luptă în secolul XXI, în special cu amenințarea pe care o reprezintă Moscova, Ministerul Apărării din Marea Britanie a lansat un program pentru înlocuirea tancului principal de luptă Challenger 2, aflat în serviciu de mult timp. Succesorul său, Challenger 3, este dezvoltat de Rheinmetall BAE Systems Land (RBSL), un parteneriat între BAE Systems din Marea Britanie și gigantul german Rheinmetall. Challenger 3 ar trebui să fie un tanc cum nu s-a mai văzut. Doar că experții americani au dubii mari că proiectul va fi finalizat de britanici.
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres, EFE și Reuters.
La sfârșitul anului trecut, forțele ucrainene au desfășurat prima operațiune ofensivă exclusiv robotizată cu zeci de drone de diferite tipuri și vehicule fără pilot echipate cu mitraliere, răspândind haos și panică în rândul trupelor ruse „luate prin surprindere” în apropierea satului Liptsi, regiunea Harkov, a scris The Telegraph în articolul său din 22 aprilie dedicat armatei de roboți a Ucrainei.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a calificat „încetarea focului de Paște” decretată de Vladimir Putin drept o operațiune de PR menită să îl liniștească pe președintele american Donald Trump, relatează Radio Europa Liberă/Radio Liberty pe 22 aprilie.
Militarii britanici au urmărit și distrus cu succes un roi de drone în timpul testării unei noi arme cu microunde, RF DEW, a comunicat Ministerul britanic al Apărării. Testele, desfășurate la un poligon militar din vestul Țării Galilor, au fost cele mai importante de până acum ale armatei britanice care au implicat roiuri de drone. În timpul unui singur atac, au fost distruse două roiuri. În total, sistemul a urmărit și a dezactivat peste 100 de drone.
Biroul de presă al Serviciului rus de informații externe (SVR) a publicat recent un articol în care sugerează că Rusia și Washingtonul ar trebui să lupte împreună împotriva „eurofascismului”, identificând Franța și Marea Britanie drept principalii ideologi ai acestui curent.
Producătorii americani de drone se confruntă cu o dependență gravă de componentele chinezești în produsele lor, potrivit Forbes. Ca parte a pregătirii forțelor armate ale Statelor Unite pentru o posibilă confruntare în regiunea Pacificului, Pentagonul se confruntă cu noi provocări legate de producția în masă a dronelor.
