,,În arhitectura constituţională, Armata României are rolul esenţial de a garanta independenţa, suveranitatea, unitatea statului şi integritatea teritorială a ţării. Cu devotament şi profesionalism, militarii noştri continuă să facă din armată un autentic ambasador al ţării noastre pe plan internaţional, contribuind din plin la consolidarea relevanţei strategice şi a profilului României la nivel global", a arătat şeful statului.
El a arătat că, în prezent, Europa se confruntă cu "o criză fără precedent".
,,Pacea şi întregul climat de securitate la nivel global sunt ameninţate de conflicte regionale, cu potenţial de agravare. Europa se confruntă cu o criză fără precedent, după cel de-Al Doilea Război Mondial, ca urmare ca urmare a agresiunii militare brutale şi ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, în timp ce atacul terorist şocant şi reprobabil din 7 octombrie împotriva Statului Israel riscă să destabilizeze complet Orientul Mijlociu pe termen lung", a punctat Iohannis.
Preşedintele a subliniat că, în acest context dificil, "este cu atât mai relevant rolul Armatei României în asigurarea securităţii naţionale şi a apărării colective pe Flancul Estic al NATO".
"Militarii români, alături de aliaţii prezenţi pe teritoriul ţării noastre, cărora le mulţumesc şi cu acest prilej, sunt elemente-cheie în menţinerea posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiunea Mării Negre, o zonă de importanţă strategică pentru spaţiul euroatlantic", a arătat Iohannis.
Mai mult, şeful statului a subliniat că, în prezent, prin apartenenţa la NATO şi la Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, "România beneficiază de cele mai solide garanţii de securitate din istorie".
,,La rândul nostru, suntem hotărâţi să apărăm valorile democraţiei şi suntem pe deplin angajaţi în eforturile de consolidare a securităţii şi a stabilităţii regionale, europene şi euroatlantice. Vom continua să fim un partener credibil şi predictibil în cadrul NATO şi al Uniunii Europene, un pilon de stabilitate în Estul Europei şi un important furnizor de securitate în regiunea Mării Negre", a precizat Klaus Iohannis.
El a punctat că România va continua să acorde "o atenţie deosebită" şi înzestrării armatei cu echipamente de luptă şi de protecţie moderne.
,,Începând cu acest an, alocăm 2,5% din PIB Apărării, iar cel puţin 20% din acest buget va fi destinat în continuare înzestrării forţelor armate. Această bază solidă ne va permite să derulăm o serie de programe de modernizare a echipamentelor existente şi de înzestrare cu altele moderne, printre care: avioane multirol, sisteme şi echipamente moderne defensive, sisteme radar, precum şi echipamente de protecţie individuală şi colectivă", a spus Iohannis.
În cadrul ceremoniei care a avut loc în Parcul "Carol I" din Capitală, preşedintele a decorat drapelul de luptă al Statului Major al Apărării.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Imagini recente confirmă o evoluție tactică majoră pentru forțele aeriene ale Ucrainei: avioanele F-16 primite de la aliații occidentali au fost observate fiind echipate cu sisteme pentru combaterea dronelor, o modernizare care promite să neutralizeze roiurile de „Shahed” rusești fără a epuiza stocurile de rachete prețioase.
Germania analizează posibilitatea de a se alătura programului Global Combat Air Program (GCAP), condus de Marea Britanie, Italia și Japonia, o decizie care ar putea semnala o ruptură majoră de partenerul său tradițional, Franța, în cursa pentru dezvoltarea avioanelor de luptă de generația a șasea.
Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.
Franța se confruntă cu un val fără precedent de dezinformare digitală, orchestrat de o rețea rusă sofisticată, care a creat peste 200 de site-uri de știri false în ultimele luni. Potrivit unui raport al Centrului pentru Combaterea Dezinformării (CCD) din Ucraina, această ofensivă informațională are un obiectiv precis: destabilizarea climatului politic și discreditarea președintelui Emmanuel Macron înainte de alegerile municipale din 2026 (pentru a alege primarul Parisului și Consiliul Local).
Dilema strategică „S-400 versus F-35”, care a blocat accesul Turciei la avioanele de luptă invizibile („stealth”) și a tensionat relațiile din cadrul NATO timp de mai bine de jumătate de deceniu, pare să se apropie de un deznodământ. Semnalele diplomatice indică o schimbare majoră de direcție: Turcia este pregătită să renunțe la sistemele de apărare rusești pentru a-și reocupa locul în arhitectura de securitate occidentală.
NATO face cea mai importantă repoziționare strategică din ultimii ani în zona nordică. Supreme Headquarters Allied Powers Europe (SHAPE) a anunțat că, începând din 5 decembrie structura de responsabilitate operațională a Alianței va fi actualizată, iar cele trei state nordice - Danemarca, Suedia și Finlanda - vor trece oficial de la Joint Force Command (JFC) Brunssum (Olanda) la JFC Norfolk (Statele Unite).
Polonia se pregătește să preia o flotă de aproximativ 250 de transportoare blindate Stryker de la armata americană, plătind prețul simbolic de un singur dolar. Acordul, confirmat de oficialii de la Varșovia, reprezintă un calcul pragmatic menit să securizeze rapid Flancul Estic al NATO, ocolind procedurile standard de achiziție care ar fi durat ani de zile.
Forțele ucrainene au lovit și avariat sâmbătă noaptea una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, la Riazan, situată la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova, a anunțat Statul Major General ucrainean. Acesta este cel puțin al nouălea atac al dronelor ucrainene asupra rafinăriei din Riazan de la începutul acestui an, a menționat canalul de știri Astra, care operează pe rețeaua de socializare Telegram.
Într-un interviu rar, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, avertizează că Rusia folosește negocierile de pace intermediate de SUA drept „acoperire” pentru a încerca să pună mâna pe cât mai mult teritoriu, prin forță, pe câmpul de luptă.
Ar fi „inacceptabil” ca Ucraina „să renunțe pur și simplu la teritoriu” în orice acord de pace cu Rusia, a spus declarat generalul.
În timp ce Putin se afla la summitul din India, Moscova a declarat că guvernul rus așteaptă un răspuns din partea Washingtonului după discuțiile de cinci ore ale părții ruse cu Steve Witkoff , trimisul american, și Jared Kushner , ginerele președintelui american, care au avut loc marți la Kremlin. „Așteptăm reacția colegilor noștri americani”, a declarat consilierul lui Putin, Iuri Ușakov , afirmând că s-au făcut progrese, deși există puncte asupra cărora Rusia nu poate fi de acord. Printre acestea se numără garanțiile de securitate pentru Ucraina și dorința Kievului ca Ucraina să adere la NATO.
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra majorității regiunilor Ucrainei în noaptea de vineri spre sâmbătă. Cel puțin trei persoane au fost rănite în regiunea Kiev, a relatat administrația militară regională.
Pe 5 decembrie 2025, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că inspecția recentă efectuată la structura metalică de protecție de la Cernobîl, cunoscută drept „Noul înveliș de protecție”, a confirmat că aceasta „și-a pierdut funcțiile principale de siguranță, inclusiv capacitatea de izolare a radiațiilor.”
Pentru a reduce riscul unor atacuri cibernetice asupra telefoanelor ofițerilor militari superiori din Armata Israeliană li se va permite să utilizeze doar iPhone-uri pentru comunicări oficiale.
Mai mult, conform noii directive, utilizarea dispozitivelor Android la militarii de rang inferior va fi limitată.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Reprezentanții Statelor Unite și Ucrainei au convenit, în timpul celei de-a doua zile de discuții din Florida, vineri, că progresul către pace depinde de disponibilitatea Rusiei de a demonstra un interes real pentru pace și de a lua măsuri pentru a pune capăt crimelor.
În noaptea și dimineața zilei de sâmbătă, 06 decembrie, armata rusă a executat un atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele de atac, militarii ruși au întrebuințat întreaga gamă de rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, maritimă și aeriană.
O flotilă norvegiano-britanică de 13 fregate va activa în în apele dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) reprezintă structura de forță de elită din cadrul Armatei României, atât din punct de vedere al pregătirii, precum și din perspectiva înzestrării cu tehnică de ultimă generație.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
În perioada următoare, Europa va putea integra pe aeronavele F-35 și rachete Meteor produse de MBDA. Testele sunt în plină desfășurare.
Puşcaşi marini de la baza navală franceză din insula (Ile) Longue, în apropiere de portul Brest (nord-est), unde se află submarine nucleare capabile să lanseze rachete cu încărcătură atomică, au deschis focul joi seara asupra a cinci drone suspecte care survolau obiectivul strategic într-un mod haotic, relatează vineri EFE.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Sniper ATP, aflat în serviciu de peste două decenii, a devenit un reper pentru aviația militară în materie de poduri avansate de țintire. Noua generație, Sniper NTP, va duce această capabilitate la un nivel superior, valorificând inclusiv date provenite de la platforme de ultimă generație precum F-35.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
Gigantul american din industria apărării, Northrop Grumman, a prezentat oficial „Proiectul Talon”, un prototip de aeronavă autonomă dezvoltat în secret, care promite să redefinească modul în care sunt construite dronele de luptă de ultimă generație.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
Armata poloneză a marcat un moment semnificativ în procesul său de modernizare, recepționând joi primele exemplare de serie ale vehiculului de luptă pentru infanterie Borsuk. Această livrare face parte dintr-un contract strategic semnat în luna martie, în valoare de aproximativ 6,57 miliarde de zloți (1,64 miliarde de dolari).
