Proiectul de buget pe care guvernul german este de așteptat să îl adopte miercuri, după lungi dispute din coaliție, include doar jumătate din suma alocată în 2024 pentru sprijinirea Ucrainei.
Președintele României s-a adresat șefilor misiunilor diplomatice acreditați la București. Acesta a fost primul discurs de politică externă al președintelui Iohannis în 2023.
Șeful statului român „a subliniat că anul 2022 a fost şi un an al curajului în faţa invaziei ruse, un an al apărării democraţiei şi a principiilor suverane, un an al unităţii de acţiune şi al solidarităţii. Valorile noastre democratice au fost atacate direct şi am reacţionat fără ezitare”.
Potrivit uni comunicat emis de Administrația Prezidențială către DefenseRomania, președintele Iohannis a transmis că „încă din prima zi a războiului, România s-a implicat activ în reacţia comunităţii internaţionale democratice şi în procesul de adaptare strategică impus de noua realitate de securitate. A fost un an edificator pentru identitatea noastră ca ţară, pe plan extern România acţionând imediat, ferm şi decisiv”.
„Am gestionat exemplar, aş spune, printr-un răspuns multidimensional, o situaţie fără precedent la frontiera Uniunii Europene şi a NATO, iar profilul României a crescut exponenţial la nivel regional, european şi global. Împreună, cetăţeni şi autorităţi, am oferit sprijin de urgenţă refugiaţilor din Ucraina şi populaţiei ucrainene, inclusiv prin hubul umanitar organizat cu succes la Suceava. Peste 3,3 milioane de cetăţeni ucraineni au trecut graniţele noastre până în prezent. Am asigurat rapid un pachet cuprinzător de măsuri pentru primirea şi protecţia acestora. Societatea românească a impresionat.
„Societatea românească a impresionat o lume întreagă prin solidaritatea şi empatia dovedite. Pentru evitarea unei crize alimentare globale majore, România a facilitat tranzitul cerealelor ucrainene spre statele vulnerabile: peste 11 milioane de tone de produse agricole au trecut până acum prin ţara noastră, adică aproximativ jumătate din volumul total tranzitat prin iniţiativa europeană a coridoarelor de solidaritate. În tot acest timp, am discutat constant cu preşedintele Zelenski, iar în iunie 2022, la Kiev, alături de liderii Franţei, Germaniei şi Italiei, am arătat concret solidaritatea şi susţinerea României pentru Ucraina, inclusiv pentru parcursul său european.
Am depus eforturi susţinute care au contribuit la decizia istorică luată de Consiliul European în iunie 2022, prin care a fost acordat statutul de candidat Ucrainei şi Republicii Moldova şi a fost recunoscută perspectiva europeană a Georgiei. Acţiunile şi iniţiativele diplomatice ale României au fost ferme pentru tragerea la răspundere şi izolarea Rusiei. Astfel, am susţinut activ sancţiunile adoptate în plan european şi folosirea instrumentelor Dreptului internaţional. La nivelul Uniunii Europene, ne-am implicat ferm în gestionarea crizelor generate de acest război. Rusia a utilizat energia ca armă de şantaj.
Împreună cu partenerii noştri am găsit însă soluţii pentru reducerea semnificativă a dependenţei energetice de Rusia, pentru asigurarea securităţii aprovizionării şi a unor preţuri accesibile pentru populaţie. 2022 a fost un an edificator şi pentru NATO. Utilitatea şi relevanţa Alianţei, ca garant al securităţii noastre, au devenit mai clare ca niciodată. Astfel, am obţinut consolidarea decisivă a posturii NATO de descurajare şi apărare pe termen lung pe flancul estic, prin sporirea prezenţei aliate în cadrul unor structuri noi, întărite, inclusiv în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre. Crearea şi operaţionalizarea grupului de luptă din România este un succes al acţiunii noastre politico-diplomatice”.
„Vreau să mulţumesc şi cu acest prilej aliaţilor care au demonstrat solidaritate şi au decis să trimită trupe pe teritoriul României. În prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliaţi. Mulţumesc partenerilor noştri strategici, Statelor Unite ale Americii, pentru contribuţia importantă la securitatea României şi, respectiv, Franţei, care şi-a asumat rolul de naţiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO din România şi a desfăşurat trupe şi echipamente militare. De asemenea, mulţumesc Poloniei, Portugaliei, Olandei, Belgiei, Italiei, Spaniei, Canadei, Marii Britanii, Germaniei, Luxemburgului şi Macedoniei de Nord pentru trupele trimise sau care urmează a fi trimise. Importanţa strategică a Mării Negre a fost consacrată la nivel internaţional, fiind inclus pentru prima dată, la iniţiativa României, în noul concept strategic al NATO, la Summitul de la Madrid şi reconfirmată la reuniunea miniştrilor de externe aliaţi de la Bucureşti, organizată cu succes de România.
Reuniunile Formatului B9 şi-au dovedit din nou relevanţa în contextul geostrategic regional şi în ceea ce priveşte coordonarea transatlantică. De altfel, am atins în 2022 un nivel excelent în relaţia transatlantică, demonstrând că unitatea transatlantică rămâne crucială pentru a face faţă provocărilor globale multiple. În 2022 am marcat 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Extinderea şi aprofundarea în continuare a acestuia reprezintă un obiectiv comun al României şi al Statelor Unite, după cum am constatat şi cu ocazia vizitelor efectuate anul trecut, la Bucureşti, de vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, în martie, precum şi de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, în noiembrie.
Și în 2022, România a fost alături de cetăţenii Republicii Moldova. Am susţinut Republica Moldova prin acţiuni concrete în plan bilateral, prin asistenţa pe multiple planuri prin asistenţa pe multiple planuri. Amintesc aici că asigurăm peste 80% din necesarul de energie electrică prin crearea platformei de sprijin pentru Republica Moldova, alături de Germania şi Franţa, precum şi în plan european. Acordarea statutului de candidat a fost un succes la care am contribuit substanţial şi decisiv.
La nivel european, am încredere că anul 2023 va fi un reper pentru Uniunea Europeană, mai puternică şi mai rezilientă, o uniune a valorilor, capabilă să proiecteze stabilitate şi pregătită să facă faţă provocărilor viitorului. Urăm succes preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene şi salutăm angajamentul acesteia de a se implica în protejarea valorilor democratice şi a statului de drept, faţă de care România însăşi este profund ataşată.
Succesul finalizării mecanismului de cooperare şi verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen, pentru că România este pregătită din toate punctele de vedere. Locul României şi al cetăţenilor săi este în Schengen.
Mulţumesc tuturor statelor care ne-au sprijinit şi contăm pe sprijinul dumneavoastră şi în continuare. Reafirm şi în acest cadru că vom face toate demersurile care ţin de noi, pe toate palierele şi la toate nivelurile, astfel încât România să obţină o decizie favorabilă pentru aderarea la spaţiul Schengen. România este cu siguranţă o parte importantă a soluţiei la provocările de securitate cu care ne confruntăm la nivel european. Am contribuit şi contribuim consistent la întărirea securităţii uniunii.
Pe lângă consolidarea dimensiunii securitare, uniunea are nevoie în continuare de soluţii pentru a asigura competitivitatea, o bază industrială solidă, tranziţia verde şi tranziţia digitală. Securitatea energetică rămâne prioritară. Pentru 2023, România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat şi tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetăţenilor. Există un interes crescut al statelor din regiunea Mării Negre de a consolida conectivitatea, cu efecte benefice atât în plan regional, cât şi în plan european.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Proiectul de buget pe care guvernul german este de așteptat să îl adopte miercuri, după lungi dispute din coaliție, include doar jumătate din suma alocată în 2024 pentru sprijinirea Ucrainei.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sosit marți la New York pentru a participa la sesiunile Consiliului de Securitate al ONU din 16 și 17 iulie în timpul președinției Rusiei, care a început la 1 iulie.
La Centrul F-16 de la Baza Aeriană Fetești vor ajunge viitorii piloți de F-16 din statele NATO, dar și piloți ucraineni. Avioanele de aici nu vor merge în Ucraina, așa cum susține propaganda Moscovei.
Atacatorul care a tras în Donald Trump a tras de pe acoperișul clădirii în care se afla secția de poliție locală, scrie The New York Post. Eșecul total al măsurilor de securitate ajunge la poliție, adaugă ziarul.
Eurodeputaţii români Victor Negrescu (S&D), candidat pe lista PSD şi Nicolae Ştefănuţă (Verzi), candidat independent au fost aleşi marţi în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European.
O comisie bipartizană a Congresului SUA a cerut luni Casei Albe să dezvăluie detalii despre dacă Rusia împărtășește informații cu China despre cum să învingă armele americane folosite pe câmpul de luptă din Ucraina, arată Reuters.
Eurodeputata malteză Roberta Metsola, membră a Partidului Popular European, a fost aleasă marți președinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani și jumătate.
Alegerea lui Donald Trump pentru funcția de vicepreședinte în cazul în care va câștiga alegerile din 5 noiembrie îngrijorează Europa și mai ales Uacraina.
Profesorul Iulian Chifu, expert în securitate și relații internaționale, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate și fost consilier de stat al premierului Nicolae Ciucă, în cadrul unui interviu, a vorbit despre înzestrarea Armatei României, precum a atras atenția și despre importanța resetării industriei de apărare și atractivitatea - inclusiv financiară - a funcției militare.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer, recent întors de la summitul NATO, a anunțat marți o reexaminare a forțelor armate britanice, având ca obiectiv creșterea cheltuielilor de apărare la 2,5% din PIB, relatează Agerpres, care citează AFP.
Preşedintele american Joe Biden a declarat luni, într-un interviu pentru NBC, că a făcut o "greşeală" cerând "ţintirea" lui Donald Trump, cu câteva zile înainte de tentativa de asasinat asupra rivalului său republican, relatează Agerpres, care citează AFP.
Donald Trump și-a ales vicepreședintele cu care va candida la alegerile din 5 noiembrie din SUA.
Prim-ministrul eston Kaja Kallas a demisionat luni, 15 iulie, pentru a ocupa postul de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.
"Ar fi trebuit să fiu mort", a declarat fostul președinte american Donald Trump, după ce a supraviețuit unei tentative de asasinat pe care a descris-o drept "o experiență foarte suprarealistă", într-un interviu difuzat duminică de New York Post (NYT), informează Agerpres și AFP.
Slovenia a decis să achiziționeze noi sisteme de artilerie, sisteme de apărare antiaeriană și vehicule blindate, companiile militare franceze și finlandeze fiind așteptate să joace un rol major în planurile de achiziții ale țării, a anunțat Ministerul Apărării sloven.
Potrivit jurnaliştilor de la Politico, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE Josep Borrell urmează să programeze o altă întâlnire la aceleaşi dată, astfel încât miniştrii nu vor merge la evenimentul din Ungaria.
Președintele american Joe Biden a ordonat agenției responsabile cu protejarea președinților și foștilor președinți americani să reexamineze măsurile de securitate înainte de convenția preelectorală a Partidului Republican. De asemenea, el a cerut autorităților să investigheze amănunțit tentativa de asasinare a rivalului său Donald Trump și a îndemnat publicul să nu tragă concluzii pripite.
Focurile de armă trase in timpul unui miting de campanie electorala din SUA - parte a unei tentative de asasinare a fostului președinte american Donald Trump - pun un nou accent pe un peisaj deja tensionat al amenințărilor de securitate care i-a ținut în alertă pe oficialii de securitate națională din SUA timp de mai bine de trei ani. Primarul New York-ului, Eric Adams, a anunțat sâmbătă seara că va trimite poliția în anumite zone "din prudență", ca urmare a tendativei de asasinat a lui Trump.
Biroul Federal de Investigații, FBI, l-a identificat pe presupusul autor al împușcării fostului președinte american Donald Trump ca fiind Thomas Matthew Crooks, în vârstă de 20 de ani, care a fost împușcat mortal la locul atacului eșuat. Potrivit CNN, Crooks locuia în Bethel Park, o suburbie a orașului Pittsburgh, la aproximativ 70 de kilometri de Butler, orașul în care a avut loc împușcătura, din care Trump a fost rănit ușor. Crooks a absolvit liceul Bethel Park în 2022, potrivit unui raport al presei locale.
Congresmanii republicani au declarat că vor demara investigații rapide cu privire la modul în care un lunetist a reușit aparent să evite agenții Secret Service și să urce pe acoperișul unei clădiri din apropierea locului în care Donald Trump vorbea la un miting electoral și să tragă mai multe focuri înainte de a fi ucis. Deși informațiile cu privire la incident sunt încă puține, primele rapoarte media au afirmat că trăgătorul se afla în afara perimetrului de securitate al locului de desfășurare a mitingului din Butler, Pennsylvania.
Agenţia guvernamentală a SUA Secret Service investighează modul în care un bărbat înarmat cu o pușcă de tip AR a reușit să se apropie suficient pentru a-l împușca și răni pe fostul președinte Donald Trump la un miting desfășurat sâmbătă în Pennsylvania, un eșec monumental al uneia dintre sarcinile principale ale agenției, spune presa americană. Atacatorul, care a fost ucis de personalul Secret Service, a tras mai multe focuri spre scenă dintr-o "poziție aflată la înălţime în afara locului de desfășurare a mitingului", a declarat agenția.
Un presupus atacator care a deschis focul în timpul unui miting al fostului preşedinte al SUA, Donald Trump, organizat sâmbătă în Butler, Pennsylvania, a fost împușcat mortal de un lunetist al Secret Service, au declarat autoritățile. Un participant la miting a fost ucis, iar alți doi au fost grav răniți, a precizat Secret Service într-o declarație făcută sâmbătă seara.
Fostul președinte american Donald Trump a fost împușcat în ureche la un miting de campanie în Butler, Pennsylvania, astăzi, în ceea ce Serviciul Secret confirmă că este o tentativă de asasinat.
Fostul preşedinte american Donald Trump a fost rănit sâmbătă la ureche într-o aparentă tentativă de asasinat prin împuşcare în timpul unui miting, ceea ce dă peste cap o campanie prezidenţială deja tensionată, relatează AFP.
În seara zilei de 11.07.2024, alertele de raid aerian au fost declanșate pe întreg teritoriul Ucrainei, anunțând un nou atac al trupelor ruse asupra unor ținte din spatele frontului. În primul rând, loviturile aeriene au vizat aerodromul Starokonstantinov din regiunea Hmelnițki.
China construiește o bază militară secretă în Tadjikistan, arată imaginile din satelit. De aproape un deceniu, Beijingul își construiește o bază într-unul dintre cele mai puțin călcate locuri din lume.
Împreună cu șefii agențiilor americane de apărare și securitate, coordonez zilnic acțiunile cu privire la Ucraina și nu văd nevoia de a lovi adânc în Rusia cu arme americane cu rază lungă de acțiune, a declarat președintele american Joe Biden la o conferință de presă în Washington.
Armata din Coreea de Sud va desfășura arme laser pentru a doborî dronele nord-coreene în acest an, ca parte a „Proiectului Războiul Stelelor”, arată Reuters. Potrivit armatei, Coreea de Sud va deveni prima țară care va folosi aceste arme.
SUA își ține respirația de fiecare dată când Joe Biden participă la un eveniment sau, și mai complicat pentru președinte, atunci când trebuie să vorbească în public.
Franţa, Germania, Italia şi Polonia au semnat joi, în timpul summitului aniversar al NATO, o scrisoare de intenţie privind dezvoltarea în comun a unui nou tip de rachetă de croazieră cu lansare terestră şi cu o rază de acţiune de peste 500 de kilometri, iniţiativă menită să acopere o lacună în arsenalul militar european evidenţiată de războiul din Ucraina, transmite Reuters.
Forțele Armate Ucrainene au lansat un atac asupra bazei aeriene Saky din Crimeea ocupată temporar, pe care rușii au folosit-o pentru a lansa atacuri aeriene asupra teritoriului Ucrainei, în noaptea de 25-26 iulie. Recentul atac asupra aerodromului Saky din Crimeea a dat o lovitură semnificativă atât facilității, cât și aviației militare staționate acolo. Acest impact este evidențiat într-o postare publicată de Fighterbomber, pseudonimul unui blogger militar rus, care a făcut o radiografie detaliată a evenimentelor din noaptea de 26 iulie.
Londra i-a spus clar Berlinului că dorește să colaboreze la crearea unei arme cu o rază de acțiune de aproximativ 2.000 de mile (aproximativ 3.200 km). Această rachetă ar putea fi folosită pentru a lovi ținte la Moscova dacă președintele rus Vladimir Putin decide să folosească arme nucleare tactice a precizat publicația The Times, pe 25 iulie. Informația vine în urma recentei vizite la Berlin a Secretarului britanic al Apărării, John Healey.
Primii piloți F-16 pregătiți pentru misiuni care au absolvit cursurile Centrului European de Instruire F-16 (EFTC) din România au fost sărbătoriți astăzi. Această reușită, materializată prin colaborarea strânsă dintre Lockheed Martin și guvernele Țărilor de Jos și României, subliniază angajamentul nostru de a promova pregătirea pentru misiune și de a consolida eforturile de securitate ale NATO în Europa.
Fostul secretar de stat american Mike Pompeo a vorbit despre cum ar putea arăta "planul de pace" al lui Donald Trump dacă acesta câștigă alegerile prezidențiale. Acesta presupune creșterea ajutorului militar pentru Ucraina și aderarea acesteia la UE și NATO, potrivit The Wall Street Journal.
O dronă navală de tip necunoscut a eșuat pe coasta Turciei din Marea Neagră. S-a întâmplat joi, 25 iulie, în apropiere de Catalca, în provincia Istanbul. Autorităţile turce a raportat acest lucru, iar un material video cu drona a fost publicat în presa locală. Autoritățile locale au declarat că drona a fost observată pe coastă în jurul orei locale 12:00. Paza de coastă și forţele de ordine u sosit imediat la fața locului.
Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Federația Rusă a anunțat, pe 26.07.2024, că fostul adjunct al ministrului apărării, Dmitri Bulgakov, a fost reținut și arestat la Moscova, în cadrul unui dosar penal de corupție.
Publicația poloneză Visegrad 24 a intrat într-un „breaking news” pe Twitter, precizând că dronele ruse de tip Shahed, achiziționate din Iran, ar fi fost doborâte de sisteme antiaeriene românești Gepard. Avem și o reacție promptă a Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Pentagonul și Departamentul de Stat al SUA au comentat interceptarea a două bombardiere rusești TU-95 și a două bombardiere chinezești H-6 de către avioanele de luptă americane și canadiene în zona de recunoaștere a apărării aeriene din Alaska.
În orașul Zalaegerszeg din vestul Ungariei, a avut loc ceremonia de predare pentru primul vehicul de luptă al infanteriei Lynx KF41. Vehiculele vor fi produse în filiala locală a producătorului german de arme Rheinmetall.
Moment istoric pentru România: Avem oficial primul lot de piloți de F-16 Fighting Falcon care au terminat programul de antrenament pe avioanele de generația a 4-a, în țara noastră. Ceea ce era de neconceput acum doi ani, iată că s-a realizat, cu sprijinul partenerilor din NATO, precum și a companiei americane Lockheed Martin.
Rusia nu va putea menține mult timp amploarea atacurilor sale în mai multe sectoare, deoarece "capacitățile sale nu sunt nelimitate", a declarat generalul Oleksandr Pivnenko, comandantul Gărzii Naționale a Ucrainei, într-un interviu cu Ukrinform publicat la 25 iulie.
Surse ale publicației Astra au relatat că în această noapte Forțele Armate ale Ucrainei au lovit cu ATACMS pe teritoriul aerodromului militar Saki din Novofedorivka.
Economia Coreei de Nord și-a revenit după trei ani de scăderi. PIB-ul a crescut cu 3,1% față de anul trecut. Din 2016, acesta este cel mai bun rezultat înregistrat de dictatorul Kim, relatează Bloomberg, care leagă performanțele economice ale nordului de vânzarea de arme către Federația Rusă, care poartă de peste doi ani un război neprovocat împotriva Ucrainei.
Marina rămâne cenușăreasa Forțelor Armate ale României, mai toate achizițiile de tehnică militară ocolind cu obstinație o categorie de forțe care ar trebui să păzească România de pericolele din Marea Neagră. Mai ales acum, în contextul unui război de mare intensitate în Marea Neagră, război generat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Căile ferate din Franța se confruntă cu un atac masiv care paralizează traficul în ziua deschiderii Jocurilor Olimpice.
Un atac coordonat asupra cablurilor de semnalizare a avut loc la ora 04:00.
Mai multe gări din Paris, precum și stații din regiunea Centre-Val de Loire, pe unde circulă trenurile de mare viteză, s-au confruntat, peste noapte, cu atacuri de incendiere țintite, a anunțat operatorul feroviar francez SNCF.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat că, pe 24.07.2024, un detașament de nave din cadrul flotei, condus de fregata Amiral Gorshkov, a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Miniștrii de externe ai Chinei, Wang Yi, și Rusiei, Serghei Lavrov, au discutat despre construirea unei „noi arhitecturi de securitate în Eurasia”, propusă de președintele rus Vladimir Putin ca alternativă la modelul euro-atlantic al NATO.
Asaltul forțelor ruse a fost evaluat ca unul dintre cele mai mari de la începutul războiului. Potrivit militarilor ucraineni, grupul rus de asalt a fost format din 57 de blindate, care au atacat simultan pe mai multe direcții.
Ungaria a împrumutat 1 miliard de euro - cel mai mare împrumut contractat vreodată de Budapesta - de la trei bănci chinezești în primăvara acestui an, arată datele de pe site-ul agenției maghiare guvernamentale pentru datorii. Iar cu o datorie publică record de 140 de miliarde de euro (73,5 % din PIB) și un deficit bugetar de 6,7 % din PIB, Budapesta are nevoie disperată de bani.
Statele Unite și aliații săi sunt din ce în ce mai atrași de conflictul din Ucraina și își trimit instructorii acolo, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la Națiunile Unite, Vasili Nebenzya. „Mercenarii și instructorii occidentali sunt o țintă legitimă a forțelor armate ruse”, a adăugat el la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU.
În ultimii 25 de ani, China și-a extins semnificativ participarea la misiunile ONU de menținere a păcii, în special în țările din aria intereselor sale strategice.
Su-75 Checkmate, momentan la stadiul de machetă rusească, ar trebui să fie răspunsul Rusiei pe piața externă în fața F-35 sau Gripen. Și, se pare, Rusia încearcă agresiv să vândă Su-75, avion care nu a ajuns încă nici la stadiul de prototip.
Grecia a aprobat în mod oficial oferta de cumpărare a avioanelor de luptă de generația a 5-a F-35 Lightning II americane. Informația e confirmată și de oficialii producătorului Lockheed Martin.
Candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA, Donald Trump, a exprimat speranța că America va anihila Iranul dacă oficialii iranieni îl vor asasina.
România are un sistem de supraveghere antiaeriană ''foarte bun'', iar rămăşiţele de drone de provenienţă rusească găsite în România sunt, cel mai probabil, rezultatul acţiunilor forţelor armate ucrainene, a declarat, joi, la Constanţa, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad.
Nava pakistaneză HUNAIN, construită la Șantierul Naval DAMEN Galați, a fost livrată astăzi, 25 iulie 2024, în Portul Constanța, România, în cadrul unei ceremonii la care au participat delegați civili și militari de nivel înalt, inclusiv membri ai corpului diplomatic.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut joi țărilor membre să propună fiecare câte doi candidați - un bărbat și o femeie - pentru postul de comisar european în viitorul executiv comunitar până la data de 30 august, informează Agerpres, care citează France Presse.
Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 24 spre 25 iulie, în proximitatea frontierei cu România. Ca urmare a acestei situații, Ministerul Apărării Naționale a intensificat măsurile de monitorizare și supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană. Începând cu ora 01:32, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Finlandeze au decolat din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situației aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 03:25.
Departamentul de Stat a declarat că Ucraina a fost întotdeauna pregătită să negocieze pentru a obține o pace justă și durabilă, în timp ce Rusia nu a arătat nicio dorință de a purta discuții reale. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, în timpul unei ședințe de informare din 24 iulie, când a fost întrebat despre declarațiile Ministerului chinez de Externe cu privire la disponibilitatea Ucrainei de a negocia cu Moscova.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că, pentru a preveni amplasarea de rachete americane cu rază lungă de acțiune în Germania, Rusia trebuie mai întâi să înceteze războiul împotriva Ucrainei. De asemenea, acesta și-a exprimat regretul că Rusia nu respectă acordurile privind controlul armelor, potrivit DW.
Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, cursul acestuia devine din ce în ce mai greu de prezis, însă ucrainenii dispun în prezent de o "mare strategie" în ceea ce privește desfășurarea acestui conflict. Generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, a declarat acest lucru joi, 18 iulie, în timpul unei conferințe organizate la Institutul Aspen.
Un sistem de rachete M142 HIMARS, în coordonare cu o dronă de recunoaștere aeriană Shark, a distrus un sistem rusesc de rachete antiaeriene Pantsîr-S1. Fundația ucraineană ''Come Back Alive'' a publicat această informaţie pe canalul sau de Telegram.