Iran’s Indian-back port of Chabahar, inaugurated months before the United States re-imposed sanctions on the Islamic republic, is where Asia and the Middle East’s multiple political conflicts and commercial rivalries collide.
Chabahar was destined to become a player in geopolitical and economic manoeuvring between China, India, Pakistan, Afghanistan, Saudi Arabia, the United Arab Emirates and Central Asian states even without the re-imposition of sanctions.
The sanctions have, however, significantly enhanced its importance as Iran struggles to offset the likely punishing impact of US efforts to force the Islamic republic to alter its foreign and defense policy and/or achieve a change of regime. Iran sees the port together with the Indian-backed Chabahar Free Trade Zone, that hopes to host a steel mill and a petrochemical complex, as the motor of development of the Iranian section of the Makran coast. Iran’s province of Sistan and Balochistan shares the coast line with the Pakistani province of Balochistan, home to the Chinese-backed rival port of Gwadar. Saudi Arabia sees the Pakistani region as a launching pad of a potential effort by the kingdom and/or the United States to destabilizing the Islamic republic by stirring unrest among its ethnic minorities, including the Baluch. Saudi Arabia has put the
building blocks in place for possible covert action but has to date given no indication that it intends to act on proposals to support irredentist action.
A study written by Mohammed Hassan Husseinbor, an Iranian of Baloch origin, and published by the International Institute for Iranian Studies, formerly known as the Arabian Gulf Centre for Iranian Studies, a Saudi government-backed think tank, argued that Chabahar posed “a direct threat to the Arab Gulf states” that called for “immediate counter measures.”
Mr. Husseinbor said Chabahar would enable Iran to increase market share in India for its oil exports at the expense of Saudi Arabia, raise foreign investment in the Islamic republic, increase Iranian government revenues, and allow Iran to project power in the Gulf and the Indian Ocean.
Saudi Arabia, months before the US re-imposition of sanctions, already sought to thwart development of Chabahar by stopping South Korea’s POSCO Engineering & Construction from moving ahead with a $1.6 billion agreement with Iranian steelmaker Pars Kohan Diar Parsian Steel (PKP) to build a steel mill in Chabahar.
Saudi Arabia’s Public Investment Fund has a 38 percent stake in POSCO. “This project mandatorily requires the decision of the board of directors. However, as relations between Iran and Saudi Arabia rapidly grew worse after a severance of diplomatic ties last year, outside directors in the board meeting are having negative stances on Iran projects, especially those requiring investment and JVC (joint venture company) establishment,” POSCO said in a letter to PKP. POSCO said it had difficulty “convincing and reaching consent on the unfavourable opinion from the outside directors.”
The POSCO letter signalled that Chabahar’s success would depend on the political will of governments with India and Iran in the lead rather than on any hope to attract private sector investment. India was earlier this month forced to drop a demand that the winner of a bid to manage the Chabahar port pay an upfront US$8.52 million premium.
“We were charging a premium from the successful bidder to meet our preliminary expenses. But the shortlisted bidders said that the project is of strategic importance and is not commercially viable,” said an Indian official.
Indian Foreign Minister Sushma Swaraj insisted last month that her country would not bow to US pressure to adhere to the Trump administration’s sanctions. 'India follows only UN sanctions, and not unilateral sanctions by any country' Ms. Swaraj said.
Beyond the port’s economic importance for Iran, it will also likely allow the Islamic republic to increase its influence in Afghanistan at a time that the United States and Saudi Arabia are stepping up economic cooperation with Kabul in a bid to isolate both Iran and the Taliban. For its part, Afghanistan sees the port as a way to reduce its transport dependence on Pakistan with which it has strained relations.
Despite the US cloud hanging over it, Chabahar’s potential significance goes beyond whether it will contribute to the Iranian effort. India hopes that its US$500 million investment in the port will offer it a gateway to Afghanistan and land-locked Central Asia that constitutes an alternative to infrastructure related to China’s Belt and Road initiative, including the $50 billion plus China Pakistan Economic Corridor (CPEC), and an anti-dote to Chinese investment in Indian Ocean ports.
If geopolitics did not already amount to a full plate, Chabahar is likely, together with a host of ports in Saudi Arabia, Abu Dhabi, Oman and Qatar, to challenge the longstanding dominance in the Indian Ocean of Dubai’s Jebel Ali port.
Commercial competition between ports has been reinforced by the Saudi-Iranian battle for regional hegemony as well as the Gulf spat between Qatar and a Saudi- United Arab Emirates-led alliance that a year ago imposed an economic and diplomatic boycott on the Gulf state and the war in Yemen.
As a result, commercial, military and geopolitical drivers for port investment in the region have blurred and expanded the multiples rivalries into the Horn of Africa with the UAE and others, including Saudi Arabia, Turkey and Qatar jockeying for position in Sudan, Somalia, Ethiopia, Yemen and Djibouti.
Said NATO Defence College analyst Eleonora Ardemagni: “The political rift in the GCC (Gulf Cooperation Council) weakens economic integration prospects and as a consequence cooperation among commercial ports. The Qatari crisis opened a new chapter in intra-GCC relations marking the emergence of latent nationalism in the Arab Gulf region: the rising geopolitics of ports is going to further unveil this trend.”
Dr. James M. Dorsey este lector la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, consultant și expert în politica Orientului Mijlociu, Africii de Nord, Asiei de Sud-Est și Centrală
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Sistemele rusești de rachete antiaeriene, în special S-400, se "întâlnesc" din ce în ce mai mult cu armele cu rază lungă de acțiune aflate la dispoziția Forțelor de Apărare Ucrainene, scrie presa ucraineana în mod ironic despre neputința absolută de care dau dovadă ruşii în a se apăra, citând un comunicat al Statul Major General al Ucrainei.
Vineri, 7 iunie, în timpul discursului său de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, dictatorul rus Vladimir Putin și-a prezentat așa-numita teorie a victoriei.
Un număr suficient de piloți pregătiți să piloteze avioanele F-16 în Ucraina va fi gata abia la sfârșitul anului 2025. Această estimare a fost făcută de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, citând un fost oficial al Pentagonului. Editorialistul german Jurgen Nauditt a calificat știrea drept un "eșec al Occidentului" care "devine din ce în ce mai rău".
Nici furnizarea avioanelor F-16 și rachetelor ATACM nu a înfuriat atât de rău Moscova precum decizia SUA de săptămâna trecută, când au acceptat ca Ucraina să utilizeze arme americane pe teritoriul Rusiei. Putin și Medvedev au trecut la noi amenințări.
Fostul Șef al Armatei Naționale a Republicii Moldova generalul Igor Gorgan, acuzat că era informator pentru serviciile de informații rusești - ar trebui să fie știrea săptămânii în Republica Moldova, dar și în România.
Departamentul de Stat al SUA nu consideră că permisiunea acordată Ucrainei de a lovi cu arme americane teritoriul rusesc reprezintă o escaladare a războiului. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, în cadrul unui briefing miercuri, 5 iunie. "Rusia este agresorul, iar Rusia își desfășoară trupele la graniță pentru a ataca ținte civile. Așadar, Statele Unite vor continua să ia măsuri adecvate ca răspuns, astfel încât Ucraina să se poată apăra", a declarat oficialul.
Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că pacea în Ucraina înseamnă o garanție că Rusia nu va putea ocupa niciodată Ucraina, dar nu crede că Ucraina trebuie să devină membră NATO pentru ca acest lucru să se întâmple. Președintele Biden a facut aceasta precizare într-un interviu acordat revistei TIME.
Forțele ucrainene au declarat luni că au reușit să lovească cu succes un sistem de rachete rusești S-300/S-400 pe teritoriul rusesc, folosind arme furnizate de Occident. "Arde bine. Acestea sunt S-300 rusești. Pe teritoriul rusesc", a scris ministrul Irina Vereshchuk pe Telegram. Postând o fotografie a unui camion militar în flăcări, ea a adăugat că Ucraina a primit recent permisiunea de a folosi arme occidentale pentru a ataca teritoriul rusesc aflat în legitimă apărare.
Congresmanul democrat Ted Lieu și-a exprimat speranța că toate restricțiile privind utilizarea armelor de către Ucraina pentru a contracara acțiunile militare ale Rusiei vor fi ridicate. Liderul democraților din Camera Reprezentanților, Pete Aguilar, a adăugat că administrația americană acționează pentru a oferi Ucrainei instrumentele de care are nevoie "pentru a lupta și a câștiga un război".
Ucraina a fost autorizată să doboare avioane inamice aflate în spațiul aerian rusesc încă de la începutul războiului. Acest lucru a fost declarat de John Kirby, consilierul pentru comunicare în domeniul securității naționale de la Casa Albă, în timpul unei conferințe de presă la Washington, marți, 4 iunie.
India își reduce dependența de vânzările de arme rusești. Îndepărtarea de la Moscova vine pe măsură ce capacitatea Rusiei de export de arme a fost văduvită de războiul ruso-ucrainean.
Totuși, India va fi nevoită să mențină relații cordiale cu Rusia, pentru a nu împinge Kremlinul spre cel mai mare rival al Indiei, China.
Scenariul unui conflict de mare intensitate în viitorul apropiat, între Federația Rusă și NATO, a fost avansat inclusiv de oficiali politici și militari aliați.
NATO mai are la dispoziție doar doi-trei ani pentru a se pregăti înainte ca Rusia să își recapete capacitatea de a lansa un atac convențional împotriva alianței, a relatat Bloomberg pe 3 iunie, citându-l pe generalul Eirik Kristoffersen, generalul de rang înalt al Norvegiei.
Casa Albă și-a clarificat poziția cu privire la permisiunea acordată Ucrainei de a lovi ținte aflate în Rusia cu arme americane și nu a exclus că această permisiune ar putea fi prelungită. În timpul unui briefing susținut luni, 3 iunie, de consilierul pentru comunicare în domeniul securității naționale al Casei Albe, John Kirby, jurnaliștilor li s-a reamintit că președintele american Joe Biden a permis Kievului să folosească arme americane "pe un teritoriu foarte limitat din Rusia".
Ucraina nu poate aștepta până la sfârșitul războiului pentru a-și construi economia, așa că Statele Unite investesc acum în dezvoltarea economiei ucrainene. Acest lucru a fost declarat de consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, în cadrul Forumului Global Impact, care a avut loc la 3 iunie, la Washington, DC.
Armata ucraineană a efectuat un atac precis asupra poziției sistemului rusesc de rachete antiaeriene S-400 din regiunea Belgorod. Imagini cu urmările acestui nou atac au fost postate pe canalul de Telegram ''Dosarul Spionilor'', potrivit Militarnyi.
Crimeea e un punct central în războiul provocat de Rusia împotriva Ucrainei, război care a început de fapt în martie 2014, odată cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și care a escaladat la o scară fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial, după invadarea la scară largă a Ucrainei de către forțele ruse de ocupație pe 24 februarie 2022.
Înlăturarea de către Kremlin a unor importanți comandanți îi va înspăimânta pe cei mai mulți militari ruși. Aceștia vor considera obediența față de regim și de superiori mai importantă decât competența. Este principala concluzie care rezultă din evaluarea Ministerului Britanic al Apărării privind evoluțiile războiului ruso-ucrainean postată, la 2 iunie, pe Twitter (X).
Schimbarea politicii americane în ceea ce privește permisiunea acordată Ucrainei de a lovi teritoriul rusesc cu arme americane are deja un impact asupra situației de pe câmpul de luptă, în special, ruinează planurile Rusiei de a ataca Harkovul, spun mai mulţi experţi militari.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat la o reuniune a unor înalți oficiali din domeniul securității că nu vede războiul cu China ca fiind iminent și nici inevitabil, în ciuda escaladării rapide a tensiunilor în regiunea Asia-Pacific.
Pregătirea Rusiei pentru discuții de pace, așa cum a relatat Reuters, citând surse rusești, nu este nimic mai mult decât "teatru", potrivit expertului militar George Barros de la Institute for the Study of War (ISW).
Președintele Comisiei de apărare a parlamentului german, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, a cerut Forțelor Armate ale țării să activeze nu mai puțin de 900.000 de rezerviști germani ca urmare a politicilor amenințătoare ale Rusiei, după cum a informat agenția de presă DPA pe 1 iunie.
Reacțiile pozitive au continuat după anunțul surprinzător al președintelui american Joe Biden privind propunerea care vizează un parcurs în trei etape de încetare durabilă a focului și eliberare a ostaticilor deținuți de mișcarea Hamas.
La Ministerul polonez al Apărării a fost încheiat un acord privind achiziționarea de aerostate de recunoaștere în cadrul programului cu numele de cod "Barbara". Acestea vor permite utilizatorului să detecteze amenințările, inclusiv pe cele care zboară la joasă înălțime, la o distanță de peste 300 de kilometri.
Federația Rusă a început să construiască hangare de protecție pe aerodromul Marinovka din regiunea Volgograd, la aproximativ 300 de kilometri de granița cu Ucraina. Această acțiune are ca scop protejarea avioanelor rusești de eventualele atacuri cu drone și rachete. Imagini realizate recent din satelit, distribuite pe rețeaua de socializare X de către pagina MilitaryAviationInUa, indică apariția unor noi hangare proiectate pentru a proteja bombardierele Su-24 și avioanele de vânătoare-bombardament Su-34.
Analiştii consideră că permisiunea acordată de președintele american Joe Biden pentru ca Ucraina să atace Rusia cu arme fabricate în SUA reprezintă o "schimbare majoră de politică" și "depășirea unor linii roșii personale". Deși permisiunea se aplică doar pentru "autoapărare" și nu acoperă utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune, acest pas, potrivit analiştilor politici, "ar putea fi un nou capitol al războiului pe care Rusia în poarta împotriva Ucrainei".
În timpul summitului NATO din iulie de la Washington D.C., aliații vor lua măsuri clare pentru a aduce Ucraina mai aproape de aderarea la Alianță, a declarat vineri secretarul de stat american Anthony Blinken în timpul unei conferințe de presă susținute la Praga.
Franța este foarte aproape să trimită instructorii militari în Ucraina pentru a participa la pregătirea personalul militar ucrainean, după cum a informat Reuters citând surse diplomatice. Parisul speră să formeze și să conducă o coaliție de țări care își vor trimite specialiștii în Ucraina, în pofida temerilor unor aliați că o astfel de mișcare ar putea duce la un conflict direct cu Rusia.
Odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, aliații au oferit în fiecare an sprijin militar Ucrainei in valoare aproximativ 40 de miliarde de euro și "ar trebui să mențină cel puțin acest nivel de sprijin în fiecare an atât timp cât va fi nevoie". Această propunere a fost făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă susținute în timpul unei reuniuni a miniștrilor de externe din cadrul statelor membre NATO.
Miercuri, Suedia a anunțat un ajutor militar de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina, care vine în contextul în care Kievul se confruntă cu întârzieri în livrările din țările occidentale.
Într-o nouă clasificare publicată de site-ul insidermonkey, Marocul a reușit să ajungă pe locul douăzeci în lume printre țările care dețin cele mai puternice arme de artilerie. Această realizare evidențiază angajamentul Regatului de a-și consolida capacitățile de apărare și de a-și menține securitatea și stabilitatea. Armata marocană a primit un rating de 0,393.
În timp ce NATO și-a sărbătorit recent cea de-a 75-a aniversare, au apărut tot mai multe speculații cu privire la viitorul Alianței, în special odată cu temerile legate de revenirea lui Trump la Casa Albă. Acest lucru a stârnit multe discuții despre cum ar putea arăta NATO fără Statele Unite, se arata într-o analiză a publicaţiei britanice UK Defence Journal care începe cu întrebare: Se poate descurca Europa pe cont propriu?
Un grup de țări europene au stabilit să își unească forțele pentru a dezvolta rachete capabile să lovească ținte la distanțe de peste 1.000 de kilometri, în cadrul programului ELSA (European Long Strike Approach).
Comandamentul European al SUA din Stuttgart a emis duminică 30 iunie o alertă pentru ridicarea nivelului de protecție a forței în rândul mai multor baze din Europa în care activează militari americani, inclusiv pentru cei din România.
Nu e niciun secret că Rusia a pierdut mii de tancuri în Ucraina, lucru admis și de canalele de propagandă pro-război ruse. La fel de adevărat e însă că Rusia a trecut pe economie de război iar industria de armament produce pe bandă rulantă, de la avioane, blindate, tancuri sau muniție. Dar e suficient?
Poate că nu e corect ca istoriografia să și-l amintească pe președintele Joe Biden ca acel octogenar reprezentat al gerontocrației americane, care s-a trezit - și apoi a adormit - la o dezbatere prezidențială. Iar pe 5 noiembrie a pierdut alegerile. Căci spre un asemenea scenariu ne îndreptăm.
Marina Armatei de Eliberare a Poporului sau, pe scurt, Armata chineză, a reușit să captureze un sonar american în stare funcțională lansat de un avion de patrulare antisubmarin american de tip P-8 Poseidon.
Forțele aeriene israeliene au anunțat că au atacat din nou poziții ale miliției pro-iraniene șiite Hezbollah în sudul Libanului în cursul unui raid desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică, în care au fost implicate avioane de vânătoare, informează Agerpres, DPA și postul de televiziune israelian i24News.
Pe data de 1 iulie 2024 E.S. Adrian Zuckerman este invitatul unui interviu special la DC Media Group.
Adjunctul Centrului rus pentru reconcilierea părților aflate în conflict din Siria, general maior Yuri Popov, a declarat că, pe 29.06.2024, deasupra provinciei Homs, a avut loc un nou incident aerian, în timpul căruia o dronă americană de cercetare strategică MQ-9 Reaper s-ar fi apropiat în mod periculos de un avion de vânătoare rusesc. E vorba de un Su-35 al cărui pilot a trebuit să efectueze o manevră de evitare a coliziunii.
Regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei a decretat o zi de doliu duminică, la o zi după un atac rusesc care a făcut şapte morţi şi aproape 40 de răniţi, relatează Agerpres, care citează AFP.
Participarea activă a României în cadrul Iniţiativei Celor Trei Mări (I3M) a fost evidenţiată de secretarul de stat în MAE, Luca Niculescu, la Forumul Dubrovnik 2024, cu tema "Dire Straits and Safe Passages", a informat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe.
Un expert militar a efectuat un top interesant cu cele mai bune avioane americane pe care SUA le pot ridica azi în cazul unui ipotetic conflict.
Birourile de vot s-au deschis sâmbătă în unele teritorii de peste mări pentru primul tur al celor mai urmărite alegeri legislative din Franţa în care extrema dreaptă este marea favorită, în faţa stângii şi mult înaintea taberei prezidenţiale, relatează Agerpres, care citează o analiză a AFP.
Când vine vorba de aviația militară a Ucrainei se vorbește foarte rar de Su-27, avioane pe care ucrainenii le utilizează și despre care există totuși câteva detalii importante.
Next Generation Air Dominance (NGAD), care ar trebui să înlocuiască avioanele F-22 Raptor prin dezvoltarea unui nou tip de avion de luptă de generația a 6-a, divizează militar SUA.
În cadrul unei consfătuiri operative cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al Federației Ruse, președintele Vladimir Putin a declarat, pe 28.06.2024, că Rusia trebuie să reia producerea și dislocarea de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, pe baza intereselor de securitate ale țării, ca răspuns la acțiunile similare ale Statelor Unite.
Forțele de ocupație ruse continuă să distrugă Chasiv Yar în regiunea Donețk.
Ministerul rus al Apărării a avertizat, pe 28.06.2024, că dronele de cercetare americane îndeplinesc misiuni deasupra Mării Negre, în interesul Ucrainei. Potrivit oficialilor militari ruși, intensificarea zborurilor acestora crește riscul apariției unor incidente aeriene și, implicit, al unei confruntări directe între NATO și Rusia.
Alegerile prezidențiale din Iran se vor decide pe 5 iulie, când în turul doi se vor confrunta un candidat "reformator", Massoud Pezeshkian, susținător al relaxării tensiunilor cu SUA și alte state occidentale, și un "ultraconservator", Saeed Jalili, un anti-occidental de linie dură care refuză orice concesii, relatează Agerpres, citând agențiile AFP și EFE.
La Essen, în vestul Germaniei, au avut loc sâmbătă dimineaţa ciocniri între protestatari şi poliţie înaintea congresului partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă), programat să aibă loc timp de două zile în acest oraş, a relatat dpa.
"Nu vorbesc atât de uşor ca altădată, nu vorbesc cu atâta facilitate ca altădată, nu dezbat atât de bine ca altădată", a recunoscut Joe Biden vineri, după o prestaţie slabă în faţa lui Donald Trump în timpul primei dezbateri între cei doi, cu o zi înainte, informează Agerpres, care citează AFP.
Cinci persoane, printre care doi copii, au murit în urma unui atac ucrainean cu dronă asupra locuinţei lor în regiunea rusă Kursk, de la frontiera cu Ucraina, a indicat sâmbătă guvernatorul regiunii, Aleksei Smirnov, potrivit Agerpres, care citează agențiile EFE şi Reuters și TASS.
Lipsită de suficiente mijloace antiaeriene pentru a se proteja de atacurile rusești, Ucraina își presează aliații să stabilească o zonă de excludere aeriană în vestul teritoriului său, folosind sisteme antiaeriene desfășurate în Polonia și România. Aceasta ar crea un scut aerian care să protejeze industria, infrastructura energetică și populația civilă, relatează Agerpres, care citează o analiză a AFP.
Ucraina pregătește un plan „clar și detaliat” pentru a pune capăt războiului, a declarat vineri președintele Volodimir Zelenski. Potrivit lui, planul ar trebui să fie gata anul acesta. Ucraina a luat inițiativa și a ales calea diplomatică pentru că este o victimă a războiului.
Trei aeronave F-16 Fighting Falcon achiziționate de România de la Regatul Norvegiei au aterizat vineri, 28 iunie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii. Amintim că DefenseRomania a anunțat încă de acum trei sătămâni, citând surse interne, că luna aceasta vor mai ajunge trei F-uri.
Că F-16-urile ajung în Ucraina deja din această vară, este aproape o certitudine. Totuși ce nu e deloc sigur - iar experții încearcă să găsească soluții în acest sens - este impactul pe care aeronavele îl vor avea asupra situației de pe front și, mai ales, cum vor fi protejate F-urile 16 de surprizele pregătite de ruși.
Segmentul cel mai de extremă dreapta din guvernul israelian a făcut joi presiuni asupra premierul Benjamin Netanyahu, în timpul şedinţei Cabinetului de Securitate, să opteze pentru o ofensivă de amploare împotriva Hezbollah, în Liban, unde tensiunea continuă să crească, informează Agerpres, care citează EFE.
Luni, 1 iulie, la Istanbul va avea loc Reuniunea Comitetului pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, urmată de ceremonia de activare a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră – MCM Black Sea (Mine Counter-Measures Task Group Black Sea).
Liderii Uniunii Europene au votat joi seara pentru alegerea noilor președinți ai principalelor instituții ale blocului, la summitul de la Bruxelles. În urma votului, Ursula von der Leyen va rămâne președintele Comisiei Europene, fostul premier portughez António Costa va conduce Consiliul European, iar prim-ministrul estonian Kaja Kallas va conduce politica externă a UE.
Ministrul de Externe iordanian, Ayman Safadi, a subliniat că țara sa "nu va curăța" după premierul israelian Benjamin Netanyahu în Gaza și nu va trimite nicio forță pentru a înlocui forțele israeliene în Fâșia palestiniană devastată.
Rusia recrutează între 25.000 și 30.000 de soldați în armata sa pentru a compensa pierderile ocupanților pe front , relatează The New York Times.
