Sub aplauzele furtunoase ale celor prezenți, în sala de bal a Casei Albe, martori fiind atât Netanyahu cât și Gantz, premierul israelian ân funcție și viitorul prim-ministru în așteptare, Trump a prezentat propunerile sale pentru rescrierea hărții politice a relațiilor dintre Israel si palestinieni.
La baza noului plan, administrația Trump a pus existența unui stat independent, suveran al Palestinei, cu capitala în Ierusalimul de Est. Este o schimbare de politică americană fundamentală, dar un pas logic pentru Trump, după mutarea ambasadei SUA la Ierusalim în 2018 și recunoașterea controlului israelian asupra înălțimilor Golan. Atât Netanyahu, cât și Gantz și-au exprimat susținerea pentru recunoașterea unui stat independent palestinian. La conferința sa de presă, Trump a subliniat de câteva ori faptul că planul său de pace răspunde comandamentului impus de existența a două state suverane, așezate alături printr-un mecanism de securitate și de relații economice care practic fac din vechea Palestină un spațiu comun inseparabil.
Ortodoxismul acestei soluții, neviabile atât timp cât una din părți refuză efectiv recunoașterea noilor frontiere ale Israelului și locului capitalei sale, pare a reveni, sub formă nouă, atât în discursul american cât și cel israelian. Faptul ca Benny Gantz a fost și el de față confirmă intenția clară a administrației americane de a asigura un dialog care să permită și viitorului prim-ministru israelian să fie informat și să cunoască în detaliu propunerea de pace. Mai mult, prin acest gest Trump a dorit să își menițină neutralitatea în același timp asigurând o tranziție politică ușoară pentru Israel, stat blocat de aproape un an în mijlocul unor alegerile generale succesive care nu au dat câștigător clar, provocând punerea de mai multe ori în expectativă a lansării planului de pace. De data aceasta, incluzându-l pe Gantz în cadrul procesului de pace, așteptarea a luat sfârșit.
Planul, care are 181 de pagini, prezintă și o premieră absolută. După ce planul va fi pus în aplicare în mod oficial de către guvernul israelian, Israelul este obligat să înghețe construcția sau extinderea coloniilor evreiești în zone care ar deveni părți integrante ale viitorului stat al Palestinei, timp de până la patru ani. Perioada de patru ani este dată pentru a fi create mecanismele de securitate solicitate de Israel pentru a se asigura că diversele organizații teroriste implantate în Gaza nu vor ataca coloniile evreiesti. Mai mult, planul statuează corect că nu va exista niciun fel de schimbare de populații fără acordul părților, astfel încât să nu se mai repete dramele umane pe care le-a cunoscut regiunea după 1947.
Important de subliniat este că pentru prima dată într-un document oficial american se vorbește nu numai de refugiații palestinieni ci și de refugiații evrei. Pentru publicul românesc nefamiliarizt cu existența unei astfel de masive mutări de populație evreiască din multe țări ale Orientului Mijlociu, trebuie spus că odată cu ridicarea naționalismului arab, comunitățile evreiești, istorice și trăind în Turcia, Egypt, Irak, Iran au fost forțate să se refugieze în Israel. Propaganda marxistă, continuată și astăzi, a făcut ca această dramă a poporului evreu să nu fie niciodată recunoscută, nimeni din cadrul Națiunile Unite sau Europa apărând dreptul evreilor din țările arabe de a locui acolo unde s-au născut.
Planul Trump prevede ca statul Israel să primească despăgubiri pentru pierderile suferite de dislocările violente și metodice ale unora dintre cele mai vechi comunități ale sale din lume, punând pe picior egal drama refugiaților palestinieni cu cea a refugiaților evrei. Israel a considerat că nerecunoașterea acestei drame care a lovit sute de mii de familii și a provocat daune uriașe materiale și financiare reprezintă unul din elementele politice cele mai sensibile (datorită încărcăturii antisemite instituționale) și cel mai greu de rezolvat, manipularea imagologică și permanentă de peste 50 de ani, refuzând să recunoască politicile de stat arabe cu privire la expulzarea comunităților evreiești de pe teritoriul lor. Așa se face că astăzi țări care istoric aveau comunități evreiești masive (vorbim de sute de mii de persoane) și perfect integrate prin continuitatea lor milenară, cum ar fi Irakul sau Egiptul, nu mai au decât mici insulițe iudaice supraviețuind cu greu.
Cine citește planul de pace cu onestitate, nu cu ideologia anti-trumpistă sau cu vederile neo-marxiste de la Bruxelles, realizează că punctului de vedere al echipei Trump este acela al asumării unei mai mari onestități geopolitice, ceea ce ar putea schimba jocul regional. Guvernele SUA anterioare s-au prezentat ca arbitri neutri între israelieni și palestinieni, deși cel puțin partea palestiniană a jucat întotdeauna cartea anti sionistă și anti americană, atunci când nu a încurajat un terorism de masă pentru care mii de israelieni au plătit cu viața. Administrația Trump nu și-a ascuns niciodată viziunile sale pro-Israel și, așa cum era de așteptat, planul său de pace este cea mai pro-israeliană propunere care a fost prezentată vreodată de Washington. Acesta își propune să conțină și să nu retragă așezările israeliene, oferind palestinienilor un nou spațiu pentru statul lor, aproximativ 70% din Cisiordania. De asemenea, respinge cererea palestiniană de lungă durată de a controla Muntele Templului / Haram al-Sharif care va rămâne sub custodia iordaniană, deja fapt istoric de netăgăduit.
De altfel regatul hașemit al Iordaniei pare a ocupa un loc central in planul de pace propus, fiind alături de Egipt, unul dintre pilonii esențiali ai implementării propunerii lui Trump. Se vede cu ochiul liber transferul de autoritate și încredere propus de către SUA de la Autoritatea Palestiniană spre suveranul hașemit. Este evident că actualii leaderi palestinieni nu se bucură de încredere din partea administrației Trump, devenind cît se poate de clar ca soluția hașemită, măcar și temporar oferă un spațiu de tranziție pentru ca palestinienii să își aleagă o nouă conducere.
Șeful Autorității Palestiniene Abu Abbas a refuzat aproape imediat planul de pace propus. Din mica sa capitală, fără resurse decât banii primiți efectiv cadou de la diverși sponsori arabi sau europeni, Autoritatea Palestiniană are probleme fundamentale cu organizații declarate ca fiind teroriste de către SUA sau EU, cum ar fi Hamas sau Jihadul Islamic, adânc implantate în teritoriile palestiniene pe care teoretic această autoritate le-ar guverna. Situația economică este un dezastru, pe lîngă sancțiunile economice, izolarea geografică și încercuirea totală a palestinienilor adăungându-se o izolare ideologică, palestineienii fiind astăzi practic prizonierii influențelor maligne ale Iranului, cele ale Turciei, Qatarului și desigur cele ale diverșilor actori non arabi din regiune.
Problema de imagine care poate rupe orice destin politic al unui leader palestinian este capitala Ierusalim. SUA, prin planul de pace oferă posibilitatea construcției unei capitale palestiniene în Ierusalimul de Est care să se numească Al-Quds (Ierusalim în limba arabă).
Recunoașterea Ierusalimul ca fiind capitala eternă a statului Israel, ca urmare a ideologiei extremiste promovate în lumea arabă și cu falsificarea oricărui adevăr istoric (unele manuale de istorie arabe, publicate cu finanțări europene de exemplu, neagă practic existența Ierusalimului milenar evreiesc) ar însemna pentru Autoritatea Palestiniană prăbușirea autorității sale revoluționar-antisemite promovate de generații. Mai mult ar pune la muncă și ar responsabiliza o formă de guvernare care să accepte regulile civilizației moderne, legile de dezvoltare și dreptul poporului palestinian la o viață mai bună. Din nefericire la Ramallah încă nu există resursa umană sau politică pentru schimbarea de optică iar planul de pace tocmai prezentat reprezintă nu numai un pericol pentru lorzii feudali care au acaparat, în interes personal, cauza palestiniană dar și pentru forțele din spate, în special cele care finanțează terorismul, habotnicia și antisionimul atât de bine cunoscut.
De aceea, planul de pace prezentat de Trump propune o consistentă latură economică. Desigur că cei care au criticat, ab initio, planul de pace, nu au acordat o atenție cuvenită acestei componente, care în sine este și ea o noutate față de planurile eșuate din trecut.
Masivul pachet economic propus de către administrația Trump, incluzând exemple concrete și atât de necesare, nu a fost nici măcar discutat de către palestinieni. Demagogia autorității palestiniene a mers departe, echivalând propunerile economice cu practic o cumparare a populatiei palestiniene. Un obstacol major pentru punerea în aplicare a planului va fi tocmai acceptarea de către conducerea palestiniană a deschiderii economice, a ridicării populației din mizeria cronică în care trăiește de generații. Lipsa electricității, a apei potabile, a resurselor alimentare provoacă, de decenii, o sărăcie care a fost pusă întotdeauna, în spatele Israel și SUA. Acum cînd tocmai această componentă a fost substanțial adresată în planul de pace, leadershipul palestinian refuză orice discușție, promovând ideologia unei economii autarhice, de subzistență. Israel a acceptat să elimine barierele economice și a acceptat să își utilizeze enormele resurse pentru a dezvolta teritoriile palestiniene. Răspunsul a fost dat prin acuzația de colonialism economic și prin refuzul de a oferii populației palestiniene șansa la dezvoltare și progres.
Pentru ca planul de pace să fie unul de succes trebuie ca cele două părti să accepte elementele sale constitutive. Alături de mecanismul de securitate atât de necesar celor două state, planul are meritul de a vorbi celor mulți. Pentru prima dată, prin acest plan de pace administrația Trump vorbește direct palestinienilor, arătându-le că SUA pot fi garantul prosperității lor. Acest dialog direct cu un popor este inedit prin amploarea sa și ne arată că Trump mizează tocmai pe palestienieni pentru succesul propunerii sale. Până la a fi aproape de semnarea păcii, cele două părți sunt încă la distanțe galactice una de cealaltă. Doar dorința reală pentru pace și prosperitate poate reduce distanța și produce succesul de care regiunea are atâta nevoie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
