"Desigur, preferăm să acţionăm în cooperare (cu comunitatea) internaţională, dar dacă este nevoie, vom acţiona singuri. Ne vom apăra singuri", a declarat Lapid în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe şi Apărare din Knesset (parlamentul israelian).
Israelul s-a opus reluării discuţiilor pentru reactivarea Planului de Acţiune Integrală Comună (cunoscut după sigla sa în engleză, JCPOA), pe care Iranul l-a semnat în 2015 cu aşa-numitul Grup 5+1 (SUA, Rusia, China, Franţa, Regatul Unit şi Germania) şi din care Washingtonul s-a retras în 2018 la decizia preşedintelui american de la acea vreme, republicanul Donald Trump, care a impus noi sancţiuni împotriva Teheranului.
Actualul preşedinte al SUA, democratul Joe Biden, s-a luptat pentru reluarea negocierilor în vederea ajungerii la un nou acord, în pofida intenţiilor Israelului de a bloca acest dialog, deoarece consideră că reprezintă doar un pretext al Iranului pentru a cere ridicarea tuturor sancţiunilor fără să pună capăt programului său de înarmare nucleară, notează EFE.
"Le-am prezentat aliaţilor noştri câteva informaţii secrete concrete care demonstrează că Iranul înşală lumea întreagă în mod sistematic", a declarat Lapid care, în 2023, va prelua şefia prin rotaţie a guvernului de coaliţie israelian. "Unicul lucru de care îi pasă Iranului este să fie ridicate sancţiunile şi să se investească miliarde de dolari în programul său nuclear, pentru ca aceste fonduri să fie canalizate către Hezbollah (miliţia şiită care controlează sudul Libanului - n.r.), Siria, Irak şi reţeaua teroristă pe care a extins-o în întreaga lume", a adăugat el.
Iranul continuă să facă progrese în ceea ce priveşte îmbogăţirea uraniului care poate fi folosit pentru fabricarea de bombe nucleare cu scuza că acordul nuclear este paralizat din 2018, motiv pentru care Biden a încercat să-l reactiveze, iar Uniunea Europeană negociază şi ea la Viena, unde au avut loc deja şapte runde de negocieri indirecte, însă fără mari rezultate, notează EFE.
Israelul nu va permite ca Iranul să se transforme într-un stat nuclear, a insistat Lapid, care a apreciat că "principala provocare de politică externă pentru Israel o reprezintă stoparea programului nuclear iranian". Lapid a menţionat că, în ultimele luni, Israelul a menţinut "un dialog intens" cu toate ţările implicate în negocieri, cărora le-a transmis fără echivoc că "Israelul nu se opune unui acord bun", dar că nu va accepta un acord care "să nu permită o supraveghere reală a programului nuclear iranian, a banilor iranieni sau a reţelei teroriste iraniene".
Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, s-a aflat săptămâna trecută în Israel pentru a aborda dosarul iranian cu premierul israelian Naftali Bennett şi cu Lapid, care a călătorit în ultima lună la Moscova, Paris şi Londra în acelaşi scop.
În acelaşi timp, premierul Bennett a declarat marţi că Israelul nu se va opune automat unui acord nuclear cu Iranul, dar a cerut ca puterile lumii să adopte o poziţie mai fermă, transmite Reuters.
"Nu suntem fetiţa care l-a luat pe 'nu' în braţe", dar Israelul preferă o abordare axată mai degrabă pe obţinerea de rezultate, a declarat Bennett într-un interviu la postul de radio al armatei.
"Fără îndoială că poate fi un acord bun. Fără îndoială. Ştim care sunt parametrii. Este posibil să se întâmple acest lucru acum, cu actuala dinamică? Nu. Pentru că este nevoie de o poziţie mult mai fermă. (...) Iranul negociază de pe o poziţie foarte slabă. Dar din nefericire lumea se comportă ca şi cum Iranul s-ar afla într-o poziţie puternică", a deplâns premierul israelian.
Bennett a refuzat să comenteze cu privire la capacităţile armatei israeliene de a lovi Iranul, afirmând că preferă o abordare de tipul "vorbim puţin şi facem multe".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Rușii încep să folosească nave militare pentru a escorta petrolierele “flotei din umbră” care traversează Canalul Mânecii, cu ajutorul cărora sunt eludate sancțiunile internaționale.
Statele membre NATO au convenit, înaintea unui summit care începe marți, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Spania, însă, este singura țară care spune că nu trebuie să respecte acest angajament.
Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.
Preşedintele american Donald Trump a adus în discuţie duminică ideea unei "schimbări de regim" în Iran, în timp ce mai mulţi oficiali de rang înalt din administraţia sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează agențiile Agerpres și AFP.
După cum se poate observa în imaginea din satelit, craterele nu sunt deloc mari și nu există daune majore vizibile la suprafață.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Statele Unite au atacat trei instalații nucleare iraniene, a anunțat președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social duminică seară. Iranienii au confirmat atacurile. Potrivit lui Trump, instalațiile au fost complet distruse.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, s-a întâlnit sâmbătă la Minsk cu președintele belarus Alexander Lukașenko, a relatat agenția de știri de stat belarusă Belta. Reuters reamintește că trimisul președintelui Donald Trump este cel mai înalt oficial american care l-a vizitat pe liderul autoritar belarus în ultimii ani.
Nordul Europei pare că a înțeles cât de gravă este amenințarea militară rusească. Din Finlanda până în Polonia, statele din regiune se pregătesc pentru o eventuală agresiune venită dinspre Moscova.
Trump afirmă că pragul de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare nu ar trebui să se aplice SUA.
În cadrul unui discurs rostit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 20.06.2025, că Rusia nu cere capitularea Ucrainei, dar Moscova are nevoie ca Kievul să recunoască situația de pe teren, precum și alte realități.
Armata germană (Bundeswehr) consideră Rusia un 'risc existențial' pentru Germania și pentru Europa, conform unui raport publicat în revista Der Spiegel care citează un nou document strategic al Bundeswehr-ului, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
NATO a finalizat testarea sistemelor care permit interceptarea bombelor aeriene ghidate rusești. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2025 Ucraina să primească o nouă tehnologie care îi va permite să combată principalul instrument al Rusiei pentru lovirea apărării ucrainene.
Partidul de opoziție Tisza, fondat acum doar un an de fostul membru al guvernului și actualul europarlamentar Péter Magyar, conduce sondajele partidelor politice ungare cu o diferență semnificativă, cu zece luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria. Fidesz-ul premierului Viktor Orbán se află la zece puncte procentuale în spate.
Taiwanul a detectat 74 de avioane militare chineze în 30 de ore în jurul teritoriului său.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Într-o declarație publicată pe portalul său oficial, Ministerul de Externe rus a informat, pe 19.06.2025, că Rusia pune capăt cooperării tehnico-militare cu Germania. Acest lucru se întâmplă din cauza politicii deschis ostile a Berlinului față de Moscova.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a inițiat o reorganizare majoră a Alianței, care include reducerea a zeci de posturi la sediul central din Bruxelles. De asemenea, Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, „va fi scurt și concis” pentru a menține atenția președintelui american, spun surse NATO.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.
Avionul care îl avea la bord pe președintele Poloniei, Andrzej Duda, era programat să decoleze de pe aeroportul din Singapore vineri, între orele 17:00 și 18:00 - ora locală (între orele 11:00 și 12:00, ora Poloniei). Însă, datorită schimbului de rachete și drone de luptă dintre Israel și Iran, plecarea înaltului oficial a fost amânată.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, 18 iunie 2025, un mesaj cu ocazia aniversării a cinci ani de la înființarea pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East, indicativ HQ MNC-SE).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunţat marţi că Alianţa a îndeplinit ţinta de cheltuieli stabilită în urmă cu 11 ani, de 2% din PIB cheltuieli pentru apărare, în contextul în care liderii statelor membre se pregătesc să participe la suumitul de la Haga săptămâna viitoare, relatează Agerpres.
Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.
Dacă mai era nevoie de vreo dovadă că Rusia resimte în profunzime efectele războiului cu Ucraina, ea vine sub forma unei recunoașteri pe cât de publică, pe atât de indirect și speculativ făcută, singura modalitate sub care Kremlinul poate accepta să lase să transpară o astfel de realitate.
DefenseRomania difuzează marți, 8 iulie 2025, începând cu ora 12:00, o ediție specială a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic” moderată de Tudor Curtifan, avându-l ca invitat pe Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România.
După 10 ani de „secetă” în care a înregistrat „înfrângeri” pe linie în competiția cu F-16 sau Rafale, avioanele Gripen par azi de neoprit. Pe val, suedezii au câștigat un contract major de 3.5 miliarde de dolari, chiar într-o piață dominată istoric de SUA.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că UE, la inițiativa Franței și în coordonare cu senatorii americani, pregătește un nou pachet cu cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Statele Unite își schimbă discursul privind livrarea de arme către Ucraina,la doar o săptămână după ce Pentagonul anunța că va opri livrările.
Rebelii Houthi din Yemen au declarat luni că nava de marfă Magic Seas pe care au atacat-o duminică s-a scufundat în Marea Roșie, a relatat Reuters. În plus, o a doua navă a fost atacată în Marea Roşie, făcând doi răniţi şi doi dispăruţi.
HUR/GUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei) a publicat un ordin rusesc de refacere cu personal a bazei militare rusești din Armenia.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a sosit luni la Casa Albă pentru o întrevedere cu preşedintele american, Donald Trump, căruia i-a adus ceea ce a devenit cadoul suprem pentru președintele Trump: o scrisoare prin care îl nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Desfășurarea avioanelor de generația a cincea în Polonia este un semnal clar al determinării alianței de a proteja flancul estic și fluxul vital de sprijin militar. Într-o mișcare menită să trimită un mesaj tranșant Moscovei, Olanda și Norvegia vor disloca avioane de luptă F-35 în Polonia pentru a patrula spațiul aerian estic al NATO, având ca misiune explicită protejarea livrărilor de ajutor militar către Ucraina.
Pe măsură ce ecourile războiului din Ucraina remodelează prioritățile strategice ale Europei, Polonia face un pariu masiv pe propria sa securitate, injectând 2,4 miliarde de zloți (565,9 milioane de euro) pentru a-și transforma radical capacitatea de producție de muniție. Mișcarea, centrată pe obuzele de artilerie de 155 mm, extrem de căutate, semnalează o dublă urgență: înarmarea propriei armate și reducerea dependenței critice de aliați, în special de Statele Unite.
În timp ce partenerii săi europeni se pregătesc să crească producția, Marea Britanie apasă butonul de pauză pentru linia sa de asamblare a avioanelor de luptă Eurofighter Typhoon, o decizie care alimentează o dezbatere aprinsă despre viitorul industriei aerospațiale britanice, locuri de muncă strategice și loialitatea sa fata de Europa în materie de apărare.
În cursul zilei de 07.07.2025, Roman Starovoitz s-a sinucis după ce președintele rus, Vladimir Putin, l-a demis din funcția de ministru al transporturilor. Acest lucru a fost raportat pentru prima dată de o sursă anonimă a ziarului Izvestia, care a fost citată de alte mass-media rusești. Starovoitz a fost găsit mort în mașina sa în Odintsovo, lângă Moscova, a confirmat ulterior Comitetul de Investigații al Rusiei.
Armata SUA a dat undă verde producției în masă a mult-așteptatei Rachete de Precizie (PrSM), un semnal clar adresat atât Moscovei, cât și Beijingului. Decizia, cunoscută în jargonul Pentagonului drept „Milestone C” și aprobată oficial pe 2 iulie 2025, reprezintă un moment important, permițând trecerea de la prototip la producție pe scară largă și echiparea unităților de lupta cu cea mai avansată armă de artilerie cu rază lungă de acțiune din arsenalul american.
SBU a reținut un agent al FSB care dirija bombardamentele rusești asupra Hersonului.
O confruntare militară la granița indo-pakistaneză a deschis un nou front, de data aceasta diplomatic și informațional, între Franța și China. Oficiali militari și din serviciile de informații franceze acuză Beijingul că a orchestrat o campanie concertată de dezinformare pentru a discredita avionul de luptă francez Rafale, nava amiral a industriei de apărare galeze.
Cooperarea dintre România și Coreea de Sud intră într-o nouă etapă, marcată de seriozitate, investiții și parteneriate pe termen lung. De la obuziere K9 Thunder, la posibile mașini de luptă și tancuri de ultimă generație K2 Panther, Armata României are șansa unui proces major de modernizare care să implice activ și elementul de cooperare industrială și revitalizarea industriei de apărare din România.
Agenția rusă de statistică Rosstat nu a publicat date demografice, inclusiv date despre decesele din ianuarie până în mai, în raportul său privind situația socio-economică din Rusia, a relatat site-ul opoziției Meduza. Aceasta ar putea fi o încercare de a mușamaliza numărul deceselor de pe front, pe care nici Rusia, nici Ucraina nu îl publică.
Industria de apărare în creștere a Rusiei, susținută de extinderea fabricii de rachete Votkinsk și a lanțului de aprovizionare, va permite în curând țării să lanseze 1.000 de rachete și drone asupra orașelor ucrainene într-o singură noapte.
Armata israeliană spune că gruparea Houthi folosește porturile pentru a transfera arme către regimul iranian.
Operațiunea „Midnight Hammer”, în care nouă bombardiere B-2 Spirit au fost mobilizate pentru a lovi facilități nucleare din Iran afectat dezvoltarea programului nuclear iranian. Săptămâna trecută Pentagonul, prin vocea unui purtător de cuvânt, a oferit câteva date oficiale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un 'schimb bun' de opinii în cursul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump în problema tarifelor vamale, a declarat luni unul dintre purtătorii de cuvânt ai executivului european, citat de Agerpres, AFP și Reuters.
Decizia SUA de a opri livrarea către Ucraina de muniție, inclusiv de rachete Patriot, deschide larg ușa unor scenarii cu adevărat catastrofale pentru populația civilă ucraineană, supusă și așa unei terori neîncetate de mai bine de trei ani, ca urmare a bombardamentelor masive pe care le săvârșesc rușii asupra infrastructurii critice ucrainene.
Sesiunea din iulie a Parlamentului European care începe luni va avea drept principale puncte pe agendă dezbaterea și votarea unei moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, pregătirea summitului UE-China și dezbaterea celor mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, iar prim-ministrul danez Mette Frederiksen va prezenta prioritățile președinției daneze a Consiliului UE, care a început săptămâna trecută.
Forțele rusești au reușit să cucerească satele Koptievo și Șevcenko Perșe, la nord-est de Pokrovsk. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, este posibil ca Rusia să dorească să folosească un avantaj tactic - pentru a finaliza încercuirea orașului Pokrovskoe dinspre nord și, în același timp, pentru a ocoli apărarea care protejează Kramatorsk și Sloviansk.
Liderii din BRICS, grupul celor 11 mari ţări emergente, au cerut duminică o "încetare imediată a focului" şi o "retragere completă" a Israelului din Fâşia Gaza, într-o declaraţie comună publicată în timpul unui summit la Rio de Janeiro, relatează AFP.
Berna semnează un acord cheie cu Germania pentru achiziția sistemului IRIS-T SLM, semnalând o schimbare pragmatică în politica sa de securitate, pe fondul realităților dure de pe continent. Printr-o decizie ce subliniază reconfigurarea strategică a apărării pe continent, Elveția, o țară definită prin neutralitatea sa istorică, a făcut un pas decisiv pentru a se alătura efortului european de apărare antiaeriană. Prin semnarea unui acord cu Germania, Berna va achiziționa în comun sisteme de apărare sol-aer cu rază medie de acțiune IRIS-T SLM, integrându-se astfel în Inițiativa Europeană „Cer Senin” (European Sky Shield Initiative - ESSI), proiectul emblematic de securitate lansat de Berlin.
Pe câmpul de luptă din Ucraina, o nouă armă, născută din ingeniozitate britanică, a intrat în scenă cu un succes răsunător. Sistemul de apărare antiaeriană Raven, un hibrid creat în timp record, și-a dovedit valoarea în prima sa misiune de luptă, doborând patru drone de recunoaștere rusești în doar opt ore. Acest succes nu este doar o victorie tactică pentru Kiev, ci o validare a unei noi filozofii de înarmare: rapidă, adaptabilă și letală, concepută special pentru a contracara amenințările războiului modern.
Economia Rusiei, care a sfidat predicțiile inițiale și a fost propulsată de o injecție masivă de cheltuieli militare, dă acum semne clare de epuizare. Iluzia unei fortărețe economice imune la sancțiuni se destramă, iar indicatorii economici de la Moscova clipesc roșu, expunând limitele pariului strategic făcut de Vladimir Putin: acela că poate susține financiar un război de uzură pe termen nelimitat.
Într-o demonstrație de forță ce semnalează o schimbare în doctrina militară americană, piloți de elită ai Forțelor Aeriene ale SUA au preluat controlul simultan asupra a patru drone de luptă semi-autonome XQ-58A. Acest exercițiu nu a fost doar un test tehnic, ci o declarație de intenție a Pentagonului, un pas decisiv în cursa pentru superioritate în era războiului algoritmic și un prim capitol dintr-un viitor în care roiuri de drone loiale, sau „wingmeni robotici”, vor zbura alături de avioanele de vânătoare.
Numărul copiilor ucraineni uciși, în perioada martie – mai, a crescut semnificativ. „Copiii au nevoie de o pace susținută și durabilă pentru a se redresa, o pace în care drepturile și bunăstarea lor să fie protejate și prioritizate”, reamintește UNICEF.
Şeful NATO schițează un scenariu de coșmar, în care un conflict în Indo-Pacific declanșează un război în Europa. Într-un avertisment care zguduie fundamentele securității transatlantice, noul Secretar General al NATO, Mark Rutte, a conturat un scenariu sumbru: dacă Beijingul decide să invadeze Taiwanul, probabil că va activa Rusia ca pe un pion de sacrificiu pentru a ataca teritoriul NATO, forțând Statele Unite să lupte pe două fronturi.
Centru analitic american ISW (Institutul pentru Studiul Războiului) a informat că armata rusă își modernizează terenurile de antrenament pentru a include piste pentru motociclete și se pare că intenționează să achiziționeze până la 200.000 de motociclete fabricate în China.
Șeful diplomației letone nu se mulțumește doar să condamne cel mai mare atac rusesc cu drone din război. Oficialul propune inclusiv inițiative prin care să se reducă capacitatea Rusiei de a lansa astfel de lovituri masive care terorizează și ucid oamenii. Într-un interviu acordat Radio Libertatea, ministrul leton de externe, Baiba Braže, printre altele, a comentat atacul rusesc asupra Ucrainei din noaptea de 4 iulie.
