În cadrul unui dialog cu ambasadorul Ovidiu Dranga, fost ambasador al României la Tokio, jurnalistul Val Vâlcu a evidențiat la DC News prezența investițiilor asiatice în România, inclusiv automobile sud-coreene și sprijin japonez pentru metroul din București. Ovidiu Dranga, fost ambasador al României în Japonia, a subliniat importanța relațiilor cu Asia de Sud-Est și a menționat cooperarea militară cu Coreea de Sud și dialogul strategic cu Japonia. De asemenea, a remarcat participarea unei delegații japoneze la Forumul bilateral al Energiei România-Japonia, cu efecte practice viitoare.
„Orice legătură cu Asia de Sud-Est e foarte importantă pentru că are două componente de natură strategică. În primul rând, cooperarea pe linie militară. România a semnat niște acorduri foarte importante cu Coreea de Sud în domeniul înzestrării și dialogul politic și strategic cu Japonia se dezvoltă în ritm accelerat. Sunt foarte mulțumit să constat că acest dialog politic a îmbrăcat forme noi și mai ales salut faptul că, în urmă cu doar câteva luni, o delegație numeroasă japoneză a participat la Forumul bilateral al Energiei România-Japonia, o idee pe care am lansat-o când eram încă acolo și care va avea consecințe practice foarte importante în curând.”, a spus Ovidiu Dranga.
Japonia este implicată în discuțiile privind reactorul modular mic de la Doicești și explorează oportunități de colaborare în domeniul hidrogenului. Ovidiu Dranga a subliniat interesul companiilor japoneze pentru investiții în România și relansarea relațiilor economice cu Europa Centrală și de Est. De asemenea, a menționat un seminar organizat la sfârșitul lunii despre monitorizarea și reabilitarea seismică a podurilor din România, cu asistență japoneză.
„Japonia este implicată în discuțiile privind proiectul din România, de la Doicești. Japonia are o contribuție la acest proiect, discuțiile sunt destul de avansate, dar nu e singurul subiect pe agenda bilaterală în ce privește energia. Cred că se va dezvolta o colaborare foarte avantajoasă în domeniul hidrogenului. Am asistat la discuțiile prilejuite de Forumul Energiei și am fost bucuros să văd că există interes din partea mai multor companii japoneze pentru investiții în România, în zona hidrogenului și nu numai.
Constat că după ani de eforturi, Japonia redescoperă nu doar România, ci întreaga Europă Centrală și de Est, ceea ce e foarte îmbucurător. Zilele trecute am primit o invitație la un seminar care va avea loc la sfârșitul lunii pe tema monitorizării și reabilitării seismice a podurilor din România, cu asistență japoneză.”, a spus Ovidiu Dranga la Interviurile DC News.
Reactorele modulare de mici dimensiuni (SMR) utilizează tehnologia NuScale și avansează spre implementare în 2029. Ele vor fi plasate la Doicești.
Anul trecut Fluor Corporation și RoPower au semnat un acord pentru cea de-a doua fază a studiului FEED (Front-End Engineering and Design), care va permite proiectului să treacă la o faza finală în ceea ce privește investiția și construcția. Prima fază a studiului FEED a fost finalizată la sfârșitul anului 2023, cu finanțare de la Agenția pentru Comerț și Dezvoltare a SUA, Departamentul de Stat al SUA, Guvernul României și NuScale Power.
Bazându-se pe experiența României de peste un sfert de secol în ceea ce privește exploatarea în condiții de siguranță și securitate a centralelor nucleare, acest proiect SMR cu tehnologie de vârf va înlocui o fostă centrală pe cărbune din Doicești, cu energie curată, fără emisii de carbon, va crea locuri de muncă, va stimula creșterea economică și va contribui la poziționarea României ca lider regional în domeniul energiei curate.
Statele Unite se angajează să sprijine utilizarea tehnologiilor nucleare avansate pentru a contribui la eforturile globale de decarbonizare și pentru a oferi securitate energetică partenerilor din întreaga lume.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat, pe 05.03.2025, că Guvernul Republicii Cehe a hotărât să crească treptat cheltuielile pentru apărare cu 0,2% din produsul intern brut (PIB) pe an, până în 2030.
Procurorii DIICOT au reţinut şase inculpaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trădare, fiind acuzaţi că au format o organizaţie de tip militar şi ar fi negociat cu agenţi ai Rusiei ieşirea României din NATO.
Ilie Bolojan va participa, joi, la primul Consiliu European în calitate de preşedinte interimar al României.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat miercuri seara, într-un discurs televizat, că dorește să 'deschidă dezbaterea strategică' privind protecția Europei de către umbrela nucleară franceză, pe fondul apropierii dintre Moscova și Washington, precizând că decizia de a recurge la aceasta va rămâne 'în mâinile' președintelui francez, relatează Agerpres și AFP.
Pe fondul eșecului negocierilor prin care administrația Trump spera să-l convingă pe Volodimir Zelenski să accepte un plan de pace fără a avea nicio garanție privind securitatea Ucrainei, mai mulți republicani, cărora li s-a alăturat și miliardarul Elon Musk, se străduiesc în ultimele zile să genereze un curent de retragere a SUA din NATO.
România i-a declarat persona non non grata pe atașatul militar aero și naval al Federației Ruse, precum și pe adjunctul acestuia. Acest lucru înseamnă implicit și expulzarea lor. Numele lui Evgheni Ignatiev, adjunct al atașatului militar al Ambasadei Rusiei, apare în dosarele în care Călin Georgescu e acuzat de subminarea ordinii constituționale.
Diplomații europeni se pregătesc pentru posibilitatea ca un „grup de lideri pro-ruși” condus de premierul ungar Viktor Orban să perturbe summit-ul extraordinar al liderilor europeni din 6 martie.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a participat, alături de înalți oficiali guvernamentali și membri ai parlamentului, la un dineu Iftar organizat în București.
Franţa lucrează la restabilirea legăturii între SUA şi Ucraina, astfel încât să se ajunge la o "pace durabilă şi robustă", a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas. Acțiuni similare se încearcă și în alte capitale europene, chiar Trump recunoscând că jumătate de Europă (”patru președinți și cinci premieri”) l-a sunat după cearta sa cu Zelenski din Biroul Oval.
În 1990, Irakul a invadat Kuweitul. Pretextul invocat de conducerea de atunci de la Bagdad a fost că teritoriul kuweitian ar fi aparținut cândva Irakului. Probabil, liderul irakian de atunci s-a gândit că lumea este obosită de atâta confruntare și va trece cu vederea. Dar, după cum deja se știe, comunitatea internațională nu a fost de acord cu pretențiile Bagdadului și, lumea liberă a constituit o forță militară care, în 1991, a eliberat mica țară din Golf.
Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu care a avut vineri o dispută la Casa Albă, ar fi pregătit să negocieze cu Rusia şi să semneze un acord privind minereurile, relatează Agerpres și AFP.
După ce a umflat tehnologic Iranul, Putin îi promite acum omologului său american că îl va ajuta să comunice cu regimul de la Teheran pe dosarul nuclear.
Compania Eutelsat aproape și-a triplat valoarea în ultimele zile, în perspectiva ca Ucraina ar putea fi nevoită să înlocuiască Starlink cu OneWeb.
În aceeași zi cu decizia președintelui Trump de suspenda ajutorul militar pentru Ucraina, Comisia Europeană anunță un plan masiv care va finanța reînarmarea Europei, dar și a Ucrainei.
Vicepreședintele american JD Vance a declarat luni că este încrezător că liderul ucrainean Volodimir Zelenski va accepta în cele din urmă să discute despre pace cu Rusia, după eșecul întâlnirii sale de vineri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Noile tarife de 25% ale președintelui american Donald Trump la importurile din Mexic și Canada au intrat în vigoare marți, împreună cu o dublare a taxelor la mărfurile chinezești la 20%. Acum 5 zile, președintele american promitea și Europei o soartă similară vecinilor săi.
În contrast, singurul actor statal căruia Trump ar putea să-i facă (mari) concesii este Rusia, care ar putea scăpa de o parte din restricții.
Într-o mișcare fără precedent, menită să descurajeze Rusia și să întărească unitatea în Europa, Franța intenționează să permită dislocarea armelor sale nucleare pe teritoriul altor țări aliate.
Cine credea că putem spune „hop” înainte să sărim gardul s-a înșelat. Legile care oferă cadrul legislativ Armatei României pentru a angaja ținte aeriene, inclusiv drone, care violează constant spațiul aerian al țării noastre, au trecut în Parlament, dar au fost contestate la Curtea Constituțională a României (CCR) de trei formațiuni politice.
E.S. Alfredo Durante Mangoni, ambasadorul Italiei în România, a acordat un interviu televiziunii naționale, mai multe publicații preluând fragmente din discuția difuzată pe canalul TVR Info.
„Este greu de crezut că aceasta nu este o ambuscadă deliberată”, notează The Telegraph despre discuția Trump - Zelenski.
Parlamentarii republicani americani sunt de obicei ferm în spatele președintelui lor Donald Trump, dar în această săptămână mulți dintre ei au criticat neobișnuit de deschis modul în care administrația actuală gestionează războiul din Ucraina. Republicanii din Senat, în special, au început să-și exprime dezacordul după ce Statele Unite s-au alăturat minorității țărilor care au votat împotriva unei rezoluții la ONU care desemnează luni Rusia drept agresor. Deloc surprinzător, criticile din SUA vin și din partea democraților de opoziție.
Momente cu adevărat uluitoare la Casa Albă.
Trump a evaluat pozitiv pașii Rusiei în rezolvarea războiului din Ucraina și a remarcat progresele în realizarea acestuia.
În cursul zilei de joi, 27 februarie, în spațiul aerian al României și în zona Mării Negre au fost desfășurate o serie de activități ale unor mijloace aeriene din state membre NATO, fără precedent în ultima perioadă, care confirmă rolul deosebit de important jucat de țara noastră în această zonă de interes maxim pentru aliați.
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă majoră de apărare. Va fi cel mai mare proiect în domeniul militar de la Războiul Rece încoace, iar UE intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a consolida securitatea.
Partidul Popular Austriac (ÖVP), social-democrații (SPÖ) și liberalii din partidul NEOS au convenit să formeze un guvern pentru a doua oară, a anunțat liderul interimar al Partidului Popular, Christian Stocker. Politicianul a descris negocierile privind cabinetul politicienilor, care, potrivit agenției APA, ar trebui să fie conduse chiar de Stocker, drept cele mai dificile din istoria Austriei.
Pe 24 februarie, Vladimir Putin a anunțat că este gata să coopereze cu parteneri străini pentru dezvoltarea zăcămintelor de metale rare ale Rusiei, inclusiv în regiunile din estul Ucrainei anexate de Moscova.
Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, la prima sa întâlnire a cabinetului de la Casa Albă, că a decis să impună un tarif de 25% la importurile din Uniunea Europeană.
Donald Trump a susținut o conferință de presă în care a răspuns unor întrebări referitoare la discuțiile pe care le-a avut cu Putin și la viitorul pe care îl întrevede în Ucraina.
Presa slovacă a informat că, în dimineața zilei de 25.02.2025, un tun autopropulsat de tip Zuzana 2, produs în Slovacia pentru Forțele Armate ale Ucrainei, a explodat în timpul testelor efectuate la Institutul Militar Tehnic din Zagorie. Doi angajați ai companiei Konstrukta-Defense au fost răniți în timpul incidentului.
În timp ce lumea așteaptă să afle ce vor discuta președinții Trump și Putin cu privire la Ucraina, operațiunile militare la sol și în aer continuă neabătute. Astfel, astăzi, pe 18.03.2025, teatrul de operațiuni de la Marea Neagră a fost deosebit de interesant, deoarece două aeronave americane cu echipaj uman au operat în zonă. Este vorba despre un avion de cercetare radioelectronică Boeing RC-135V Rivet Joint și un avion de patrulare antisubmarin Boeing P-8A Poseidon.
Donald Trump și Vladimir Putin au vorbit astăzi timp de cel puțin 90 de minute. Ca urmare, Rusia a fost de acord cu o încetare parțială a focului privind atacarea infrastructurii energetice ucrainene, pentru o perioadă de 30 de zile.
Franța va desfășura avioane de luptă Rafale echipate cu focoase nucleare supersonice de-a lungul graniței sale cu Germania în 2035, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron la 18 martie la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur, potrivit BFMTV.
Liderii Uniunii Europene constată că Rusia și China folosesc „arsenale digitale masive” pentru a interveni în democrațiile occidentale, în timp ce mesajele acestora despre războiul din Ucraina au devenit din ce în ce mai aliniate.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Kremlinul dorește ca toate livrările de arme occidentale către Ucraina să înceteze în timpul unui armistițiu propus, dar prioritizează o pauză a armamentului american ca „obiectiv de bază”, a relatat Bloomberg pe 18 martie, citând două surse confidențiale din Moscova. Președintele rus Vladimir Putin a declarat la 13 martie că Moscova este deschisă la o încetare a focului de 30 de zile, convenită de SUA și Ucraina, dar numai dacă Kievul încetează să primească arme străine și să recruteze și să antreneze forțele sale.
La 14 martie 2025, Hans Tino Hansen, fondator și CEO al Risk Intelligence, a informat că Danemarca și-a limitat oficial opțiunile pentru un sistem de apărare antiaeriană terestră cu rază lungă de acțiune (GBAD) la Patriot și SAMP/T. În plus, țara evaluează NASAMS, IRIS-T SLM, VL-MICA și IFPC pentru programul său de apărare aeriană cu rază scurtă până la medie. Evaluările actuale sugerează că SAMP/T NG și NASAMS sunt principalele sistemele luate în calcul în cadrul programului GBAD cu rază lungă și, respectiv, cu rază scurtă de acțiune ale Danemarcei.
România capătă în aceste săptămâni aspectul unui laborator geopolitic. Pe de o parte, există interferența rusă și războiul hibrid care încearcă să se infiltreze în procesele electorale democratice din Europa. Pe de altă parte, există rezistența europenilor. Cazul cel mai frapant este cel al lui Călin Georgescu, candidat la președinție în România. Un om necunoscut, total insignifiant, care a candidat toamna trecută și a triumfat în primul tur datorită unui flux uriaș de bani proveniți din surse neclare, scrie jurnalistul Goffredo Buccini intr-un editorial publicat in ziarul italian Corriere della Sera.
După ce Rusia a lansat total neprovocat o operație de invadare a Ucrainei, punând în pericol securitatea în Europa dar și în întreaga lume, liderii politici și militari europeni împreună cu industria de apărare de pe bătrânul continent și-au intensificat eforturile de a realiza cât mai rapid posibil o rachetă de atac la sol/antinavă cu rază lungă de acțiune și cu grad mare de supraviețuire.
Analizând răspunsul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, la propunerea de încetare a focului convenită de Statele Unite cu Ucraina în cadrul discuțiilor de la Jeddah, Arabia Saudită, experții iau în considerare diferite opțiuni privind comportamentul Moscovei și ce ar însemna acestea pentru procesul de pace. Aceștia discută, de asemenea, despre ceea ce poate oferi Ucrainei încrederea că Moscova nu va ataca din nou.
Președintele american Donald Trump nu are de fapt un plan de pace pentru Ucraina, ci doar face presiune pe Kiev să se predea, potrivit fostului comandant american în Europa, generalul (r.) Ben Hodges.
Ministerele apărării din Estonia, Lituania, Letonia și Polonia au anunțat împreună că recomandă retragerea din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal, din cauza deteriorării situației de securitate cauzată de Rusia.
E o naivitate să crezi că Europa se poate decupla peste noapte de SUA. Criza din Ucraina a demonstrat că Europa e încă profund dependentă de America din punct de vedere al securității iar industriile de apărare europene încă nu sunt capabile să țină singure o situație de criză majoră. E o realitate pe care întâi trebuie să o admitem dacă vrem să o schimbăm.
Administrația Trump ia în considerare recunoașterea Peninsulei Crimeea a Ucrainei ca teritoriu rusesc. New York Times (NYT) a relatat că Trump ar putea lua în considerare și Odesa, care nu este controlată de Rusia, iar frontul se află la zeci de kilometri distanță.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Armata israeliană a lansat luni seară lovituri de amploare în Fâșia Gaza pentru a forța mișcarea teroristă palestiniană Hamas să elibereze cei 59 de ostatici rămași, potrivit site-ului The Times of Israel, care citează declarația biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu.
Casa Albă l-a criticat luni pe europarlamentarul francez Raphaël Glucksmann, care le-a cerut americanilor să "dea înapoi Statuia Libertăţii", afirmând că "datorită Statelor Unite francezii nu vorbesc germană", eseistul răspunzând printr-o declaraţie adresată poporului american, scrie Agerpres și AFP.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să organizeze o întâlnire cu omologul său american Donald Trump la Casa Albă, posibil până la sfârșitul lunii aprilie, a anunțat marți Bloomberg News, citând oficiali turci familiarizați cu această chestiune, relatează Agerpres și Reuters.
Michael Waltz, consilier pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump, a declarat că un acord pentru Ucraina este posibil, în cadrul căruia această țară ar putea primi garanții de securitate, însă ar putea de asemenea să suporte pierderi teritoriale. Într-un interviu pentru ABC News, Waltz a subliniat că un astfel de acord ar putea determina statutul viitor al Ucrainei, dar nu a specificat ce formă ar putea avea aceste garanții de securitate, conform Ukrainskaia Pravda.
La 15 martie 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat printr-o postare pe Telegram că industria de apărare ucraineană a testat cu succes o nouă versiune a rachetei anti-navă Neptune, modificată acum pentru a lovi cu precizie ținte terestre. Această versiune modificata marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile de rachete ale Ucrainei, racheta Neptune nou adaptată fiind capabilă să lovească ținte aflate la o distanță de până la 1 000 km.
Militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au doborât cu succes o dronă turcă de recunoaștere și atac Akinci în apropierea frontierei dintre Iran și Irak. Imaginile cu momentul interceptării UAV-ului au fost publicate pe reţelele de socializare.
Pe fundalul retragerii trupelor ucrainene din regiunea Kursk, surse occidentale au informat despre apariția avioanelor rusești A-50U în direcția Sumy. Este posibil ca, în perioada următoare, aceste aeronave să fie folosite pentru a lansa lovituri precise împotriva Forțelor Armate ale Ucrainei.
Un interviu recent cu militarii ucraineni, publicat la 14 martie 2025, evidențiază performanța excepțională și eficiența ridicată a sistemului de rachete de apărare aeriană IRIS-T de fabricație germană, care s-a dovedit a fi un atu vital în apărarea continuă a Ucrainei împotriva atacurilor cu rachete rusești. Militarii au oferit informații impresionante despre capacitățile de luptă ale sistemului IRIS-T, subliniind rolul său crucial în apărarea spațiului aerian ucrainean cu o precizie impresionantă.
Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat angajamentul Franței de a furniza Ucrainei avioane de luptă Mirage 2000, o promisiune care s-a concretizat prin livrarea către aceasta, la 6 februarie 2025, a primului lot de astfel de aparate, pilotate de ucraineni instruiți în Franța.
Procuratura lituaniană a informat că responsabilii pentru incendierea magazinului IKEA din Vilnius sunt, de asemenea, responsabili și pentru incendierea unor spații comerciale din Polonia.
Încetarea focului pentru 30 de zile convenită de Ucraina în urma discuțiilor cu SUA la Jeddah a fost subiectul multor discuții în rândul politicienilor și experților. Cum poate fi garantat și este oare posibil încetarea focului în Ucraina? Vineri, 14 martie, ministrul de externe al Ucrainei, Andri Sîbiga, a anunțat pregătirea unei echipe pentru a monitoriza încetarea focului convenită anterior cu Rusia.
Implementarea submarinelor din clasa Virginia în Marina australiană, prin parteneriatul AUKUS, reprezintă un pas strategic major atât pentru Australia, cât și pentru aliații săi, Statele Unite și Marea Britanie.
Industria europeană de apărare pune ochii pe fabricile auto. Eric Béranger, Chief Executive Officer al MBDA, a trecut în revistă realizările grupului european din industria de apărare și a punctat cum ar trebui să se dezvolte industria europeană de armament.
Ministerul Apărării din Franța a admis că urmează o strategie pentru a „recupera” tehnică militară rivală, uneori și clandestin. O practică pe care americanii, dar și sovieticii au implementat-o în perioada Războiului Rece.
Forțele Aeriene ale Algeriei au început să opereze avioane de vânătoare rusești de tip Su-35SE iar primele aeronave primite de algerieni au fost desfășurate a baza aeriană Um al-Buahi, de unde zboară împreună cu avioanele Su-30MKA staționate aici de mult timp. Un material video care confirmă acest lucru a fost postat pe rețelele de socializare de surse locale algeriene.
Ambasada Ucrainei în România a emis o declarație fermă în care condamnă poziția senatoarei Diana Șoșoacă, care, printr-o recentă scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin, pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și sugerează revendicarea unor teritorii.
