Kievul pare că a pus ochii pe radarele de avertizare timpurie ”Voronej M”, instalația de la Orsk, de lângă Kazahstan, fiind lovită cu o dronă care a parcurs peste 1.800 de km.
E clar că acțiunile forțelor ucrainene au ca scop slăbirea capacității sistemului antiaerian rus. Dar ceea ce surprinde mai mult este vulnerabilitatea sistemului care ar trebui să protejeze astfel de echipamente strategice.
Pe hârtie și în declarațiile oficiale, radarul Voronej ”este capabil să detecteze chiar și cea mai discretă țintă”, așa cum îl lăuda acum câțiva ani chiar Vladimir Putin. Totuși, se pare că Voronej nu este infailibil, de vreme ce două astfel de instalații au fost lovite cu drone venite de la distanțe mari.
Așa cum remarca ieri și DefenseRomania, lovirea radarului Voronej-DM de la Armavir (la o distanță de 450 kilometri de granița Rusiei cu Ucraina) ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește capacitatea atât de lăudatei apărări antiaeriene rusești de a proteja instalațiile de importanță strategică.
Iată că Ucraina a lovit pentru a doua oară în ultimele zile un radar strategic al Rusiei. După ce, în dimineața zilei de 23 mai, dronele ucraineneau atacat instalația radar Voronezh-DM de la Armavir, aflată la o distanță de peste 450 de kilometri de granița ucraineană, oficialii de la Kiev au confirmat că o lovitură similară.
Pe 26 mai, o dronă a Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei - HUR (ucr.) / GUR (rus.) - a atacat stația radar de detectare a țintei cu rază lungă de acțiune „Voronezh M”, situată în orașul Orsk.
„O dronă ucraineană a parcurs o distanță de peste 1.800 de kilometri până la un obiect inamic, stabilind un nou record pentru raza de acțiune a dronelor kamikaze”, a spus sursa din HUR, citată de UPravda.
Agenția rusă RIA Novosti, citată de Meduza, a raportat impactul unei drone în regiunea Orenburg. „Incidentul a avut loc în apropiere de Orsk, clădirile civile nu au fost avariate, nu a existat nicio amenințare pentru locuitori”, a scris ea, citând propriile surse. Potrivit rapoartelor anterioare de pe rețelele de socializare, ținta era o instalație militară.
Familia Voronej de stații radar staționare cu rază lungă de acțiune peste orizont este proiectată pentru a detecta obiecte spațiale și aerodinamice. Mai vorbim de rachete balistice sau de croazieră.
Radarele Voronej au fost dezvoltate de la începutul anilor 2000. Stațiile Voronej-M și Voronej-DM au început să intre în funcțiune în perioada 2009–2016.
Radarul Voronej din Armavir, lovit de ucraineni zilele trecute, a fost pus în serviciu de luptă în 2013.
Președintele rus Vladimir Putin a fost prezent la deschiderea stației. „Radarul este capabil să detecteze chiar și cea mai discretă țintă și, într-o fracțiune de secundă, să detecteze lansări de diferite tipuri de rachete la sute și chiar mii de kilometri de granițele noastre”, spunea atunci Putin, potrivit publicației ruse RBC.
„Voronej-M”, care a fost lovit ieri de o dronă ucraineană, este capabil să detecteze ținte la o distanță de până la 6 mii de kilometri, în timp ce ”Voronej-DM”, lovit acum câteva zile, are o rază de acțiune de până la 6 mii de km pe orizontală și până la 8 mii de km pe verticală (în apropierea spațiului) și este capabil să monitorizeze simultan până la 500 de obiecte.
Totuși, așa cum scrie The Telegraph, analiștii și experții ezită să evalueze eficacitatea și importanța strategică a unei astfel de decizii de a lovi radare care pot urmări rachete nucleare.
Mauro Gilli, cercetător senior la Centrul de Studii de Securitate de la ETH Zurich, a declarat că lovitura cu drone a fost un succes tactic, deoarece ar forța Rusia să-și redistribuie sistemele de apărare aeriană și, de asemenea, va stabili un semn că instalațiile militare rusești nu sunt invulnerabile.
Ucrainenii spun că stațiile radar sunt capabile să urmărească rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune livrate de SUA Ucrainei la începutul acestui an.
Totuși, alți analiști occidentali au spus că Ucraina ar trebui să evite lovirea infrastructurii nucleare a Rusiei.
Analistul militar norvegian Tord Are Iversen a spus că lovitura unei părți a sistemului de avertizare nucleară al Rusiei „nu este o idee foarte bună... mai ales în perioadele de tensiune”.
„Este o decizie prostească din partea Ucrainei”, a spus Hans Christensen, expert în arsenalul nuclear al Federației Ruse.
„Ucraina și aliații săi din NATO trebuie în continuare să fie atenți, deoarece unii oficiali americani și unii dintre aliații europeni ai Ucrainei ar considera o lovitură asupra radarului drept imprudentă”, a declarat Fabian Hoffmann, doctorand în tehnologie de rachete la Universitatea din Oslo.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ucraina a lansat o investigație în cazurile raportate de dezertare care au implicat Brigada 155 Mecanizată, ai cărei membri au fost parțial instruiți și echipați de Franța.
Tabloidul britanic The Sun a informat, pe 01.01.2025, că, în zilele trecute, a existat o tentativă de otrăvire a fostului președinte sirian, Bazhar al-Assad, care, începând din 08 decembrie, se află la Moscova, sub protecția liderului rus, Vladimir Putin.
Joi, 2 ianuarie, Forțele de Apărare ale ucrainei au lansat o lovitură de mare precizie asupra postului de comandă al armatei ruse din satul Maryino, regiunea Kursk, transmite Statul Major ucrainean.
Anul trecut a devenit cel mai dificil pentru sistemul energetic al Ucrainei de la începutul războiului pe scară largă. În 2024, „inamicul a început să bombardeze încă din martie”.
Lupte aprige au loc încă de la sfârșitul lunii decembrie în regiunea Donețk, la sud-vest de Pokrovsk, în satul Novovasylivka, unde au continuat până în Anul Nou.
Autoritățile locale din capitala Ucrainei au anunțat, pe 01.01.2025, că patru persoane au fost rănite la Kiev în urma unui atac al dronelor rusești efectuat în primele ore ale noului an.
Șeful serviciilor de informații militare ucrainene, Kyrylo Budanov, este convins că 2025 va fi mai bun pentru țara sa decât 2024. Pe de altă parte, Rusia va trebui să ia decizii foarte dificile, a spus Budanov.
Turcia și Qatar se îndreaptă pe mai mult de un front în Siria pentru a obține câștiguri politice și economice ca preț pentru sprijinul acordat facțiunilor armate care au răsturnat regimul președintelui Bashar al-Assad. Acestea încearcă să blocheze calea oricărei alte părți care ar putea concura cu ele în contractele de reconstrucție și infrastructură pentru facilități de servicii, în special în reabilitarea și exploatarea aeroporturilor siriene și accelerarea delimitării granițelor marine după ani de stagnare în acest dosar din cauza războiului civil și a disputei existente cu Assad.
Serviciul de presă al concernului Uralvagonzavod din Rusia a anunțat, pe 31.12.2024, închierea pe anul în curs a livrărilor de tancuri T-90M Proryv și T-72B3M către Ministerul Apărării. În mod tradițional, tancurile au fost decorate cu drapelul Rusiei și cu un pom de Anul Nou.
Pentru prima dată, ucrainenii au reușit să lovească o țintă aeriană cu o rachetă lansată de pe o navă fără pilot, au anunțat marți de serviciile de informații militare ucrainene HUR.
Ahmad al-Sharaa, liderul grupului Hayat Tahrir al-Sham (HTS) care a răsturnat regimul lui Bashar al-Assad în Siria, i-a promovat pe camarazii săi loiali în rândurile armate, acordându-le grade de general și colonel. În acest fel, Ahmad al-Sharaa își construiește sprijinul puterii pe baza forțelor HTS.
După pierderile record suferite de armata Rusiei în acest an, conducerea de la Moscova a venit cu un nou plan de a atrage populația în rândul forțelor sale armate.
Personalul militar rus și-a exprimat o nemulțumire tot mai mare față de furnizorii chinezi, acuzându-i că vând echipamente prost făcute și componente nefiabile, în pofida încheierii unor contracte mari de achiziții.
Armata ucraineană mută Brigada 155 mecanizată, care este echipată cu tancuri germane Leopard 2 și obuziere franceze Caesar, în orașul strategic Pokrovsk.
Rusia este nemulțumită de propunerile de acord de pace cu Ucraina în forma în care acestea ar fi fost transmise din partea echipei președintelui american ales Donald Trump, după cum a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov pe 29 decembrie, potrivit agenției ruse de stat TASS.
Germania ar putea lua în considerare participarea la o misiune de menținere a păcii în Ucraina numai cu acordul Rusiei, a declarat Friedrich Merz, candidatul la funcția de cancelar al alianței CDU/CSU, pe 28 decembrie, potrivit Die Zeit. Declaraţiile sale au fost făcute în contextul publicării unor informaţii conform cărora Regatul Unit și Franța discută despre trimiterea de trupe pentru a monitoriza o încetare a focului în Ucraina, propuneri similare fiind presupuse a fi incluse în planul de pace al președintelui ales al SUA, Donald Trump.
Marea Britanie oferă Ucrainei 4,5 milioane de lire sterline (aproximativ 5,4 milioane în euro) pentru a ajuta la rezolvarea crimelor de război comise de forțele ruse în timpul invaziei.
Pe 27 decembrie 2024, un material video publicat pe rețelele sociale a arătat că sistemul THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) al armatei SUA a interceptat cu succes o rachetă balistică lansată de forțele Houthi din Yemen, care avea ca țintă Israelul. Acesta este primul caz operațional în care sistemul THAAD a fost utilizat pe teritoriul israelian, subliniind colaborarea în creștere între Statele Unite și Israel în domeniul apărării împotriva rachetelor.
Forțele ucrainene au atacat cu succes depozitul de drone explozive „Shahed” din regiunea ruseacă Oryol. Statul Major General (SMG) ucrainean și canalul ASTRA de Telegram au transmis, pe 28 decembrie, primele informații pe acest subiect.
La 24 decembrie 2024, Ministerul israelian al Apărării a anunțat extinderea programului său de achiziții de interceptoare Arrow 3 printr-un contract cu Israel Aerospace Industries (IAI). Acordul, semnat de generalul-maior (rez.) Eyal Zamir, directorul general al ministerului, vizează abordarea amenințărilor în creștere cu rachete, în special din partea mișcării Houthi din Yemen, prin refacerea și extinderea stocurilor existente de sisteme Arrow 3. Evenimentele recente, cum ar fi lansările de rachete care au vizat Eilat și Gush Dan, au subliniat utilizarea operațională a sistemului.
Ucraina a anunțat în ziua Crăciunului, pe 25 decembrie 2024, că o rachetă rusă ar fi intrat preț de două minute în spațiul aerian al României, trecând totodată aproximativ 140 kilometri deasupra R. Moldova, înainte să lovească în Ucraina infrastructură energetică critică, în Cernăuți.
Sistemul de supraveghere radar al Armatei României a detectat joi, 26 decembrie, la ora 21.04, într-o zonă aflată la aproximativ 15 km est de localitatea Chilia Veche, județul Tulcea, un semnal de țintă aeriană de mici dimensiuni, care se deplasa pe un traseu către spațiul aerian național.
Forțele Aeriene Ucrainene au executat cu succes un atac de precizie asupra unei facilități militar-industriale din Kamensk-Shakhtinski, regiunea Rostov. Această facilitate a jucat un rol esențial în producția de combustibil solid destinat rachetelor balistice rusești. Aceste rachete au fost utilizate în mod constant de către Kremlin pentru a viza infrastructura civilă ucraineană, inclusiv spitale, clădiri rezidențiale și facilități din sectorul energetic.
O rachetă rusească a survolat în această dimineață spațiul aerian al Republicii Moldova. Informația a fost confirmată de Poliția de Frontieră din Moldova, dar și de Maia Sandu, președinta Republicii.
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României, potrivit datelor oferite de partea ucraineană. Pe de altă parte MApN spune că sistemele de monitorizare ale României și ale aliaților din NATO nu au confirmat incidentul.
În cursul nopții și al dimineții de 25.12.2024, trupele ruse au executat un atac combinat cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Au fost vizate, în principal, instalații de depozitare a echipamentelor militare și combustibilului, dar și obiective ale complexului energetic ucrainean.
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a recunoscut luni că ţara sa l-a ucis pe liderul mişcării islamiste palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, în iulie, la Teheran, într-o declaraţie în care a ameninţat că va decapita conducerea rebelilor yemeniţi, scrie Agerpres și AFP.
Ucraina a primit un nou pachet extins de arme din Germania, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Kiev, informează Agerpres și DPA. Printre altele pachetul include tancuri Leopard 1A5, sisteme antiaeriene Gepard sau obuziere PzH 2000.
Pierderile înregistrate în rândul militarilor nord-coreeni care participă de partea Federației Ruse la operațiile militare împotriva Ucrainei sunt estimate la aproximativ 1.100 de persoane, după cum a informat luni, 23 decembrie, agenția Renhap, citând surse sud-coreene.
Pierderile înregistrate în rândul militarilor nord-coreeni care participă de partea Federației Ruse la operațiile militare împotriva Ucrainei sunt estimate la aproximativ 1.100 de persoane, după cum a informat luni, 23 decembrie, agenția Renhap, citând surse sud-coreene.
Rusia nu are în prezent potențialul militar pentru o ofensivă rapidă în Ucraina, deoarece se confruntă cu probleme privind personalul. „Nu este o viziune politică, ci militară”, potrivit celui mai înalt militar al NATO din Europa.
Organizația europeană pentru cooperare în domeniul armamentului (OCCAR) a salutat alăturarea Indiei în programul multinațional de aeronave Eurodrone, aceasta devenind a doua țară din Asia-Pacific, după Japonia, care primește statutul de observator.
Mali intenționează să aibă propria sa industrie de apărare până la sfârșitul anului 2025, construind fabrici pentru asamblarea de arme și vehicule și fabricarea de muniții și explozibili, a anunțat generalul Assimi Goita, președinte de tranziție și șeful juntei militare care a ajuns la putere odată cu lovitura de stat din 2021, cu ocazia sărbătoririi a 64 de ani de existență a Forțelor Armate Maliene (Fama).
Grupului de Luptă al NATO în România a avut ceremonia de schimbare a comenzii în cursul zilei de marți, 21 ianuarie.
Kallas spune că președintele american Trump are dreptate când spune că statele membre ale UE nu cheltuiesc suficient pentru apărare.
Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a vrut să-l înlocuiască pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu fostul deputat, pro-rusul Viktor Medvedciuk, ulterior răscumpărat de Moscova contra a 100 de militari ucrianeni care au apărat Mariupolul.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Publicațiile rusești susțin că un avion american de cercetare a fost observat în zonele conductelor Turkish Stream și Blue Stream.
Ceangăii sunt una dintre cele mai enigmatice minorități din Europa. În România, aceștia aparțin unui grup etnic localizat în apropierea versanților estici ai Carpaților, în special județele Neamț, Bacău, Iași și Suceava. Majoritatea acestora se află în satele din jurul orașelor Bacău și Roman, de-a lungul râurilor Siret, Bistrița, Trotuș și Tuzlău.
Noul președinte american Donald Trump a declarat că Danemarca nu este capabilă să păstreze Groenlanda, în jurul căreia navighează nave rusești și chineze.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
