Kievul pare că a pus ochii pe radarele de avertizare timpurie ”Voronej M”, instalația de la Orsk, de lângă Kazahstan, fiind lovită cu o dronă care a parcurs peste 1.800 de km.
E clar că acțiunile forțelor ucrainene au ca scop slăbirea capacității sistemului antiaerian rus. Dar ceea ce surprinde mai mult este vulnerabilitatea sistemului care ar trebui să protejeze astfel de echipamente strategice.
Pe hârtie și în declarațiile oficiale, radarul Voronej ”este capabil să detecteze chiar și cea mai discretă țintă”, așa cum îl lăuda acum câțiva ani chiar Vladimir Putin. Totuși, se pare că Voronej nu este infailibil, de vreme ce două astfel de instalații au fost lovite cu drone venite de la distanțe mari.
Așa cum remarca ieri și DefenseRomania, lovirea radarului Voronej-DM de la Armavir (la o distanță de 450 kilometri de granița Rusiei cu Ucraina) ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește capacitatea atât de lăudatei apărări antiaeriene rusești de a proteja instalațiile de importanță strategică.
Iată că Ucraina a lovit pentru a doua oară în ultimele zile un radar strategic al Rusiei. După ce, în dimineața zilei de 23 mai, dronele ucraineneau atacat instalația radar Voronezh-DM de la Armavir, aflată la o distanță de peste 450 de kilometri de granița ucraineană, oficialii de la Kiev au confirmat că o lovitură similară.
Pe 26 mai, o dronă a Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei - HUR (ucr.) / GUR (rus.) - a atacat stația radar de detectare a țintei cu rază lungă de acțiune „Voronezh M”, situată în orașul Orsk.
„O dronă ucraineană a parcurs o distanță de peste 1.800 de kilometri până la un obiect inamic, stabilind un nou record pentru raza de acțiune a dronelor kamikaze”, a spus sursa din HUR, citată de UPravda.
Agenția rusă RIA Novosti, citată de Meduza, a raportat impactul unei drone în regiunea Orenburg. „Incidentul a avut loc în apropiere de Orsk, clădirile civile nu au fost avariate, nu a existat nicio amenințare pentru locuitori”, a scris ea, citând propriile surse. Potrivit rapoartelor anterioare de pe rețelele de socializare, ținta era o instalație militară.
Familia Voronej de stații radar staționare cu rază lungă de acțiune peste orizont este proiectată pentru a detecta obiecte spațiale și aerodinamice. Mai vorbim de rachete balistice sau de croazieră.
Radarele Voronej au fost dezvoltate de la începutul anilor 2000. Stațiile Voronej-M și Voronej-DM au început să intre în funcțiune în perioada 2009–2016.
Radarul Voronej din Armavir, lovit de ucraineni zilele trecute, a fost pus în serviciu de luptă în 2013.
Președintele rus Vladimir Putin a fost prezent la deschiderea stației. „Radarul este capabil să detecteze chiar și cea mai discretă țintă și, într-o fracțiune de secundă, să detecteze lansări de diferite tipuri de rachete la sute și chiar mii de kilometri de granițele noastre”, spunea atunci Putin, potrivit publicației ruse RBC.
„Voronej-M”, care a fost lovit ieri de o dronă ucraineană, este capabil să detecteze ținte la o distanță de până la 6 mii de kilometri, în timp ce ”Voronej-DM”, lovit acum câteva zile, are o rază de acțiune de până la 6 mii de km pe orizontală și până la 8 mii de km pe verticală (în apropierea spațiului) și este capabil să monitorizeze simultan până la 500 de obiecte.
Totuși, așa cum scrie The Telegraph, analiștii și experții ezită să evalueze eficacitatea și importanța strategică a unei astfel de decizii de a lovi radare care pot urmări rachete nucleare.
Mauro Gilli, cercetător senior la Centrul de Studii de Securitate de la ETH Zurich, a declarat că lovitura cu drone a fost un succes tactic, deoarece ar forța Rusia să-și redistribuie sistemele de apărare aeriană și, de asemenea, va stabili un semn că instalațiile militare rusești nu sunt invulnerabile.
Ucrainenii spun că stațiile radar sunt capabile să urmărească rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune livrate de SUA Ucrainei la începutul acestui an.
Totuși, alți analiști occidentali au spus că Ucraina ar trebui să evite lovirea infrastructurii nucleare a Rusiei.
Analistul militar norvegian Tord Are Iversen a spus că lovitura unei părți a sistemului de avertizare nucleară al Rusiei „nu este o idee foarte bună... mai ales în perioadele de tensiune”.
„Este o decizie prostească din partea Ucrainei”, a spus Hans Christensen, expert în arsenalul nuclear al Federației Ruse.
„Ucraina și aliații săi din NATO trebuie în continuare să fie atenți, deoarece unii oficiali americani și unii dintre aliații europeni ai Ucrainei ar considera o lovitură asupra radarului drept imprudentă”, a declarat Fabian Hoffmann, doctorand în tehnologie de rachete la Universitatea din Oslo.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Armata israeliană a lansat luni seară lovituri de amploare în Fâșia Gaza pentru a forța mișcarea teroristă palestiniană Hamas să elibereze cei 59 de ostatici rămași, potrivit site-ului The Times of Israel, care citează declarația biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu.
Militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au doborât cu succes o dronă turcă de recunoaștere și atac Akinci în apropierea frontierei dintre Iran și Irak. Imaginile cu momentul interceptării UAV-ului au fost publicate pe reţelele de socializare.
Un interviu recent cu militarii ucraineni, publicat la 14 martie 2025, evidențiază performanța excepțională și eficiența ridicată a sistemului de rachete de apărare aeriană IRIS-T de fabricație germană, care s-a dovedit a fi un atu vital în apărarea continuă a Ucrainei împotriva atacurilor cu rachete rusești. Militarii au oferit informații impresionante despre capacitățile de luptă ale sistemului IRIS-T, subliniind rolul său crucial în apărarea spațiului aerian ucrainean cu o precizie impresionantă.
Președintele american Donald Trump a anunțat că va discuta marți cu președintele rus Vladimir Putin despre o posibilă încheiere a războiului de trei ani din Ucraina, în urma unui rezultat pozitiv al discuțiilor dintre oficialii americani și ruși la Moscova.
Preşedintele american Donald Trump a indicat duminică seara că va discuta marţi cu omologul său rus, Vladimir Putin, ca parte a apropierii dintre SUA şi Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, făcând referire la existenţa unor "schimburi" între Moscova şi Kiev, informează Agerpres, AFP şi EFE.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit duminică pe generalul-maior Andrii Hnatov ca șef al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Șeful serviciului de securitate internă (Shin Bet) al Israelului, Ronen Bar, a afirmat că decizia anunțată duminică de Benjamin Netanyahu de a-l demite 'nu are legătură' cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023, el evocând 'așteptările prim-ministrului de loialitate personală', transmit Agerpres și AFP.
Houthi din Yemen au revendicat duminică un atac împotriva portavionului american USS Harry Truman în Marea Roşie, ca ripostă la loviturile lansate sâmbătă de Statele Unite şi care, potrivit Washingtonului, au ucis mai mulţi lideri ai rebelilor, transmit Agerpres și AFP.
Un pod important, parțial funcțional, situat la trei kilometri sud de marele pod rutier peste Nipru de la Herson, a fost lovit, recent, cu aviația, ducând la secționarea totală a podului.
Loviturile lansate sâmbătă de forțele americane asupra Yemenului au vizat ''mai mulți lideri houthi și i-au eliminat'', a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, duminică la postul ABC, potrivit Agerpres și AFP.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, preconizează că o ipotetică forţă de menţinere a păcii în Ucraina ar fi formată din "câteva mii de oameni pentru fiecare ţară" şi nu ar avea nevoie de aprobarea Rusiei, transmit Agerpres și EFE.
Cotidianul italian Corriere della sera a informat, în ediția de vineri, 14.03.2025, că cele două baterii de rachete antiaeriene Samp-T, pe care Franța și Italia le-au livrat armatei ucrainene, și-au epuizat practic stocurile de rachete. Prin urmare, în curând, acestea vor deveni inutilizabile.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
Într-o postare devenită virală, președintele SUA, Donald Trump, anunța vineri că „mii de soldaţi ucraineni sunt complet încercuiţi de armata rusă şi sunt într-o situaţie foarte rea şi vulnerabilă"”, în regiunea rusă Kursk.
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Kremlinul a confirmat astăzi (14.03.2025) că trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steven Witkoff, a vizitat reședința președintelui rus cu o seară înainte, unde a primit informații de la Putin pentru liderul american. Acest lucru a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri că există "o şansă foarte bună" ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Rusia nu vrea încetarea focului de 30 de zile propusă pentru că ar ajuta armata ucraineană, pentru care ar fi un „moment de respiro”, a declarat de Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin.
Rusia a revendicat joi eliberarea orașului Sudja (Sudzha), principala cucerire a Kievului în regiunea rusă Kursk, ceea ce constituie o lovitură grea dată ofensivei trupelor ucrainene, informează Agerpres, AFP și Xinhua.
Ucraina a acuzat joi Rusia că a executat cinci soldaţi ucraineni capturaţi de armata rusă şi a denunţat înmulţirea unor asemenea incidente, informează Agerpres și AFP.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Maxar a reluat furnizarea către Ucraina a imaginilor comerciale obținute prin mijloace satelitare.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA solicită Rusiei să înceteze acțiunile sale ostile împotriva Ucrainei, potrivit The Guardian.
Experții militari de la National Interest analizează o posibilă informație care dacă se va confirma ar fi îngrijorătoare și ar afecta mult prestigiul Americii: Șase bombe ghidate JDAM - printre cele mai avansate sisteme de armament trimise Ucrainei - ar fi fost interceptate de sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir-S1.
Șefii armatelor din peste 30 de țări s-au reunit marți la Paris pentru discuții privind crearea unei forțe internaționale care să descurajeze viitoarea agresiune rusă, odată ce încetarea focului este stabilită.
Statele Unite și Ucraina au ajuns la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile, conform unui anunț oficial al Departamentului de Stat american.
Oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului american al Apărării evaluează un plan de retragere a până la 10.000 de militari din Europa de Est, stârnind îngrijorări pe ambele continente cu privire la posibilitatea ca această decizie să îl încurajeze pe președintele rus Vladimir Putin, după cum au raportat șase oficiali americani și europeni cunoscători ai subiectului. Forțele discutate fac parte din cei 20 000 de soldați pe care administrația Biden i-a trimis în 2022 pentru a consolida apărarea națiunilor învecinate Ucrainei în urma invaziei ruse. În timp ce discuțiile sunt în curs de desfășurare, propunerea poate implica retragerea a până la jumătate din forțele trimise de Biden.
U.S. Air Force a decis să monteze kitul Scorpion pe toate căștile piloților americani de F-16 Block 40 și 50. Scorpion va înlocui sistemul actual și va oferi o soluție comună Scorpion HMD pentru toate avioanele F-16 aparținând US Air Force, Air National Guard și USAF Reserve.
Anunțul surpriză vine în timp ce Departamentul Apărării se pregătește să concedieze zeci de mii de civili. Președintele Donald Trump și Secretarul Apărării, Pete Hegseth, au promis, luni, o primă propunere de buget pentru apărare de 1 trilion de dolari, o sumă record pentru forțele armate ale SUA.
Un cartier general din Wiesbaden, Germania, a servit drept „armă secretă” pentru Ucraina și aliații săi, prin orchestrarea operațiunilor Forțelor Armate și pregătirea ajutorului militar necesar respingerii invaziei Rusiei, a declarat fostul comandant-șef ucrainean Valerii Zaluzhnîi într-o postare pe Facebook la 8 aprilie.
Dronele de atac au distrus un depozit cu rachete Kh-22/32 și o facilitate tehnică pentru mentenanța acestora în timpul unui atac asupra bazei aeriene Shaykovka. Acest imagini sunt confirmate pe baza imaginilor din satelit publicate de comunitatea de analisti cyber CyberBoroshno.
Piloții Forțelor Aeriene Ucrainene operează avioane de luptă F-16 „în fiecare zi”, interceptand rachetele rusesti și lovind regiunea estică a Rusiei, a declarat recent cel mai înalt general american din Europa.
La 7 aprilie 2025, a apărut pe internet un nou material video care prezintă ''misteriosul''avion de vânătoare stealth J-36 al Chinei în timpul unuia dintre ultimele sale zboruri de testare. Filmarea scurtă, de doar 6 secunde, realizată dintr-o mașină, oferă pasionaților de aviație și analiștilor din domeniul apărării o imagine detaliată a designului aeronavei. Misteriosul avion de vânătoare J-36 poate fi văzut zburând la joasă înălțime deasupra unei autostrăzi urbane din China, în timpul apropierii finale pentru aterizare.
După cum reiese dintr-o serie de imagini publicate pe reţelele de socializare, pe 3 aprilie 2025, Rusia continuă construcția celei mai mari nave de război pe care a construit-o de la Războiul Rece până în prezent, nava de asalt Ivan Rogov din clasa Proiect 23900. Potrivit imaginilor, nave se afla la șantierul naval Zaliv situat în orașul Kerch din Crimeea, aflat în prezent sub control rusesc. Destinată să devină noua navă amiral a Flotei Mării Negre, Ivan Rogov depășește semnificativ dimensiunea crucișătorului cu rachete Moskva din clasa Slava, scufundat în 2022 după un puternic atac ucrainean.
Sursele de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare au semnalat faptul că, pe 07.04.2025, cerul european a fost martorul unei intense activități de cercetare aeriană desfășurate de forțele NATO, cu mai multe aeronave angajate în misiuni de cercetare strategică și monitorizare.
Cu ocazia expoziției franceze SOFINS, dedicată Forțelor pentru Operații Speciale, Direcția Generală pentru Înzestrare (DGA) și compania Airbus Helicopters France au prezentat, pentru prima dată publicului, prototipul elicopterului NH90 Caïman. Acesta este dedicat forțelor speciale franceze.
Acțiunile celor mai mari companii europene din domeniul industriei de apărare au înregistrat scăderi semnificative după anunțul președintelui Trump, din 2 aprilie.
Statul Major al Forțelor Aeriene lansează, în perioada 7-11 aprilie 2025, o amplă campanie de promovare a carierei militare sub forma unei caravane care va traversa cinci orașe din sud-estul țării: Galați, Brăila, Tulcea, Constanța și Medgidia.
Într-o eră a competiției tehnologice și militare atât de intensă, investițiile în capabilitățile aeriene au devenit prioritare pentru marile puteri ale lumii.
Norvegia intenționează să aloce 4 miliarde NOK (peste 378 milioane USD) inițiativei cehe de a furniza Ucrainei muniție de artilerie.
Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
70% din totalul exporturilor UE către SUA sunt supuse unor tarife de 20% sau mai mult.
Citând un raport al Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) din SUA, agenția de presă AP a informat, pe 07.04.2025, că ritmul ofensivei Rusiei în Ucraina a scăzut constant în ultimele patru luni, parțial datorită contraatacurilor ucrainene de succes în estul țării.
Obiectivul de referință al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de a aloca cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) al unui stat membru pentru cheltuielile de apărare, deși este un angajament luat pentru a asigura securitatea colectivă, pare din ce în ce mai insuficient pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, pentru a contracara o potențială agresiune militară la scară largă din partea Rusiei. O multitudine de factori, de la creșterea rapidă a cheltuielilor militare ale Rusiei și evoluția doctrinelor de război până la lacunele specifice în materie de capacități ale membrilor europeni ai NATO, sugerează că obiectivul actual de cheltuieli oferă un sentiment fals de securitate.
Think-tank-ul britanic de renume RUSI a publicat un nou raport pe tema „mobilizării industriale” a Rusiei într-un război total îndreptat împotriva Ucrainei. Textul acestei lucrări acoperă, de asemenea, activitatea industriei de apărare a Ucrainei și a țărilor occidentale. Una dintre concluziile la care ajunge raportul RUSI este ca Rusia a crescut semnificativ producția de apărare în timpul invaziei Ucrainei, în timp ce statele europene membre ale NATO au avut dificultăți la acest capitol, în ciuda fondurilor disponibile.
Aliaţii europeni din NATO ar trebui să aibă o "foaie de parcurs clară" care să explice cum ar funcţiona orice retragere a SUA de pe continent, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, pentru Politico.
Armata SUA a desfășurat a doua baterie a sistemului de rachete THAAD în Israel, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit The Times of Israel. Potrivit informațiilor publicate, a doua baterie a sistemului de rachete a ajuns în Israel la 5 aprilie 2025 la baza aeriană Nevatim din sudul țării.
Încă de anul trecut, Ucraina s-a concentrat asupra atacurilor asupra infrastructurii petroliere și militare ale Rusiei, situate în spatele liniilor inamice. Au vost vizate în special marile depozite de arme și muniții, precum și facilitățile de petrol și gaze.
Momentul 24 februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei, nu a fost suficient pentru a trezi Europa la realitate deși indiciile, că Rusia are un plan militar de refacere a URSS, erau de multă vreme la vedere. A fost nevoie de o zdruncinătură zdravănă dată de administrația Trump pentru ca națiunile europene să conștientizeze mai bine pericolul mare la care se expun dacă nu se pregătesc temeinic pentru apărare.
Senzori de spionaj ruseşti au fost găsiți în apele teritoriale ale Marii Britanii, poziționați periculos de aproape de submarinele nucleare din clasa Vanguard ale Royal Navy. După cum a relatat The Sunday Times, aceste dispozitive au fost descoperite de forțele navale, unele ajungând pe țărm, iar altele fiind detectate de nave specializate în vânătoare de mine.
Un raport neobişnuit apărut în Rusia la 6 aprilie 2025 pune în lumină un moment rar de auto-reflexie militară al ruşilor. Institutul de Cercetare pentru Vehicule Blindate situat în Kubinka, lângă Moscova, și care funcționează în cadrul Ministerului rus al Apărării, a publicat un studiu detaliat intitulat ,,Rezultatele testelor de cercetare ale IFV Bradley M2A2 ODS SA''.
U.S. Army Contracting Command de la Redstone Arsenal a atribuit companiei Lockheed Martin Missiles and Fire Control, la 28 martie 2025, un contract IDIQ (indefinite-delivery, indefinite-quantity) cu o valoare maximă de 4,9 miliarde de dolari. Acest contract major începe cu un ordin de livrare pentru 400 de sisteme Precision Strike Missile (PrSM) Increment 1, marcând un pas înainte semnificativ în consolidarea capacității de atac de precizie cu rază lungă de acțiune a armatei SUA.
Experți americani din domeniul informațiilor, care au activat în CIA și în alte servicii de informații ale SUA, și-au exprimat, recent, îngrijorarea că modificările aduse de administrația Trump în securitatea națională vor da un avantaj decisiv adversarilor Americii.
Rusia se adaptează. Industria de război învață din mers iar pentru ucraineni devine mai dificil de interceptat rachetele ruse, inclusiv cele hipersonice Kinjal, precum și dronele. Însă Ucraina e în permanent dialog cu partenerii occidentali care dezvoltă sisteme de apărare antiaeriană și îi informează cu privire la modul în care rușii se adaptează.
Într-o intervenție în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, analistul de politică externă Ștefan Popescu a criticat pasivitatea diplomatică a României, acuzând lipsa de reacție a MAE ntr-un context geopolitic tensionat.
României îi vor fi transferate definitiv avioanele F-16 Fighting Falcon pe care Olanda le-a dislocat aici, ca parte a Centrului de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16.
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.
În cursul nopții de 06.04.2025, trupele ruse au efectuat noi atacuri masive cu drone și rachete de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. A fost vizată în special capitala Kiev, dar loviturile mijloacelor rusești de atac aerian au ajuns din nou până în vestul teritoriului ucrainean.
