În noaptea de 5 septembrie, rușii au atacat o întreprindere pe râul Dnipro în timpul unui atac masiv asupra regiunii Dnipropetrovsk.
Expansiunile de populație din centrul și sudul Asiei deja se fac simțite în Rusia și, pe termen lung, vor urma și cele din China, țara cu cea mai mare populație a lumii și, de asemenea, cu o densitate foarte ridicată pentru o țară atât de mare. În aceste condiții, războiul pe care Moscova l-a lansat în Ucraina, este unul strict populațional pentru Rusia.
Problema numărului mare de copii ucraineni din teritoriile ocupate de Rusia, despre care nu se mai știe nimic, și faptul că Moscova este dispusă să ofere SUA – adversarul său tradițional - anumite drepturi de exploatare a minereurilor și pământurilor sale rare, extrem de valoroase în competiția mondială, întărește ipoteza că pe Rusia o interesează în primul rând populația Ucrainei pentru că teritoriu și bogății naturale are din belșug, putând să dea chiar și adversarilor săi, desigur cu condiția să primească la schimb ceea ce o interesează.
În scenariul în care, Rusia va controla estul Europei, problema populațională a Rusiei se ameliorează iar dacă va reuși să scoată SUA din Europa și să ia sub control și vestul continentului, atunci problema populațională a Rusiei dispare definitiv și poate discuta de la egal la egal cu SUA și China.
Desigur, Rusia are la dispoziție opțiunea de a deveni o țară democratică într-o lume interconectată în care nimeni nu este privit ca inamic și fiecare țară și individ beneficiază de protecția conferită de tratatele internaționale și de regulile internaționale privind drepturile omului. Lumea are nevoie de Rusia și Rusia are nevoie de toată lumea dar, Rusia, prin comportamentul ei actual, afectează natura umană și perturbă progresul omenirii.
Pentru cei ce nu știu ce înseamnă verticala de putere și control a Rusiei moderne, să studieze atent URSS, regimurile comuniste din Europa de Est, asasinatele politice din regimul Putin și tot ceea ce a făcut Rusia lui Putin în Ucraina.
Directoarea inițiativei ”Bring Kids Back” (”Aduceți copii înapoi”), Daria Zarivna, a acordat postului tv ucrainean Espresso un interviu despre situația copiilor ucraineni răpiți de forțele ruse de ocupație.
În continuare redăm integral interviul publicat, pe 18 aprilie, de Espresso.
* * *
Unul dintre elementele crude ale războiului ales de Rusia a fost răpirea și influențarea minții copiilor ucraineni. Căutarea și salvarea acestor copii din ocupația și teritoriul rusesc se realizează, printre altele, prin inițiativa Bring Kids Back UA.
Espresso a vorbit cu directoarea inițiativei, Daria Zarivna, despre modul în care rușii răpesc copiii și a întrebat-o cum părinții copiilor ucraineni îi pot proteja de răpiri și cum să-i salveze dacă deportarea nu poate fi evitată.
Când vorbim despre răpirea copiilor ucraineni, care este amploarea tragediei?
Înainte de invazia la scară largă, Ucraina avea 7 milioane de copii pe teritoriul său. Conform estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului, aproximativ 1,6 milioane de copii rămân în teritoriile ocupate temporar. Rusia, pe de altă parte, a declarat că a luat pe teritoriul său cel puțin 744.000 de copii ucraineni, majoritatea împreună cu părinții lor. Totuși, nu putem nici confirma, nici infirma aceste informații, deoarece Federația Rusă nu furnizează informații Ucrainei sau organizațiilor internaționale. Și după ce CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Putin și Lvova-Belova, Federația Rusă a oprit complet orice informare publică despre copiii ucraineni deportați.
Prin urmare, este dificil de spus câți copii au murit sau au fost separați de părinții lor după februarie 2022. Și există, de asemenea, copii născuți după februarie 2022.
Având în vedere amploarea crimei, nu este aceasta o sarcină imposibilă? Poate Ucraina să facă față acestei situații?
Recent am avut o discuție despre copiii dispăruți și experiența Argentinei - vorbim despre copiii răpiți în timpul dictaturii din perioada 1976-1983. Este vorba despre aproximativ 500 de cazuri, cu ajutorul testelor ADN fiind identificați 132 de copii. Și în Ucraina vorbim despre sute de mii de copii a căror soartă trebuie să o aflăm.
Desigur, Ucraina are nevoie de sprijin. Noi tehnologii de căutare, date de informații, cooperare în domeniul informațiilor între țări, implicarea celor mai bune centre OSINT din lume. Fiecare lucru mic, fiecare mic indiciu poate salva viața unui copil și îi poate oferi un viitor. Pentru că această amploare a criminalității Federației Ruse este ceva ce lumea nu a mai întâlnit până acum.
Câți copii răpiți de Rusia au fost identificați și câți au fost salvați și returnați?
Ucraina a documentat oficial cel puțin 19.546 de cazuri de deportare ilegală sau transfer forțat de copii. Cifra reală este mult mai mare, dar Rusia blochează accesul la informații, ceea ce face imposibilă evaluarea completă a amplorii acestei crime.
Datorită inițiativei „Bring Kids Back UA”, am reușit deja să returnăm 1.269 de copii, 449 în ultimul an și 18 copii în luna martie a acestui an.
Descrieți metodele de transport a copiilor ucraineni pe teritoriul Federației Ruse?
Există multe metode de a lua copiii ucraineni, acțiunile rușilor fiind sistematice, la scară largă și însoțite de violență, constrângere sau înșelăciune a copiilor și a familiilor acestora.
Cele mai grave cazuri sunt atunci când un copil își pierde părinții din cauza bombardamentelor sau a execuțiilor, când părinții sunt persecutați și închiși ilegal sau sunt supuși disparițiilor forțate. După aceea, forțele de ocupație rusești duc copilul în Rusia sau îl transferă cu forța în teritorii controlate.
Mulți copii sunt separați de familiile lor în timpul așa-numitei „filtrări”. Acest lucru se întâmplă atunci când o familie încearcă să părăsească teritoriul ocupat. La punctele de control, adulții și copiii sunt separați: părinții sunt duși la interogatoriu, copiii sunt trimiși mai departe - uneori în lagăre de filtrare, alteori, imediat, adânc în teritoriile ocupate temporar, unde copiii sunt ținuți în grupuri întregi în așa-numitele „lagăre de reeducare”, internate sau unități medicale.
Neloialitatea față de autoritățile de ocupație din cadrul TOT (teritoriile ucrainene ocupate – nota autorului) este, de asemenea, un motiv pentru separarea copiilor de părinții lor. Dacă părinții refuză să coopereze, să obțină documente rusești, să participe la așa-numitele alegeri sau să își trimită copiii în „tabere de recreere”, sunt amenințați cu privarea de drepturile părintești pentru toți copiii. Oamenii sunt forțați să facă această alegere teribilă. Rușii promit că copilul se va întoarce în trei săptămâni, dar există întârzieri, iar unii copii nu au fost încă returnați.
Adesea, autoritățile de ocupație duc copiii departe de rude. Vlad Rudenko, în vârstă de 17 ani, din regiunea Herson, și cei cinci frați ai săi nu au mers la școală în timpul ocupației, deoarece mama lor a încercat să-i ascundă. Totuși, când Vlad era singur acasă, soldații ruși au năvălit cu arme în mâini și i-au ordonat să-și împacheteze repede lucrurile și să plece. El și alți copii au fost urcați cu forța în autobuze și duși pe teritoriul Crimeei - la un colegiu militar. Abia după câteva luni a reușit mama să-și contacteze fiul, să afle unde se află și să-l urmărească. Familia a fost supusă unei filtrări timp de peste o săptămână pentru a se putea întoarce acasă.
De asemenea, sunt luați din casele de copii și din internate. Federația Rusă a răpit 48 de copii numai din orfelinatul din Herson, mulți dintre ei fiind deja adoptați de familii rusești.
Există vreun comportament al rudelor din teritoriile ocupate care să minimizeze riscul de răpire a copiilor?
Din păcate, în teritoriile ocupate temporar, nu există un model de comportament absolut sigur care să garanteze protecția copilului. În același timp, avem câteva sfaturi pentru părinții copiilor.
În primul rând, pentru a proteja copiii, merită să părăsim teritoriile ocupate temporar.
În al doilea rând, este important să nu așteptați până la expirarea perioadei de valabilitate a documentelor ucrainene. La urma urmei, lipsa documentelor îngreunează întoarcerea. Dar asta nu înseamnă că este imposibil - trebuie să contactați Bring Kids Back UA sau partenerii noștri din Rețeaua Ucraineană pentru Drepturile Copilului sau Salvați Ucraina și putem organiza un traseu individual.
Este important să se transmită informația că Ucraina nu urmărește penal părinții cu copii pentru obținerea de documente de tip rusesc. Ucraina nu recunoaște aceste documente și, dacă ar fi fost necesare pentru siguranța vieții în cadrul ocupației, nu există nicio răspundere pentru acest lucru.
De asemenea, sfătuim familiile cu copii adolescenți, în special băieți care sunt supuși înregistrării militare și serviciului obligatoriu în armata de ocupație, să plece în avans. În 2025, campania de recrutare se va aplica tuturor persoanelor din teritoriile ocupate. De asemenea, dorim să vă reamintim că în Ucraina mobilizarea nu este prevăzută pentru persoanele sub 25 de ani. Dacă ați auzit altceva, este propagandă rusească.
Ce spun copiii despre condițiile de detenție din Rusia? Știu că sunt „spălați pe creier” la fel ca prizonierii noștri.
Ai dreptate, îndoctrinarea nebunească a copiilor ucraineni de către Federația Rusă este foarte dăunătoare pentru generația noastră viitoare. La urma urmei, copiii, în special cei mici, nu sunt capabili să distingă minciunile de adevăr, nu pot analiza critic informațiile pe care adulții le transmit în mod constant: la școală, la teatru, la televizor și pe TikTok.
Copiii ucraineni au fost expuși propagandei rusești încă din primele zile ale ocupației. Interdicția de a vorbi ucraineană, chiar și în comunicarea privată, are un impact uriaș. Sunt învățați să le fie rușine și să-și ceară scuze pentru că folosesc cuvinte ucrainene. În al doilea rând, standardele educaționale rusești sunt impregnate de narațiuni rusești, istoria Rusiei este predată într-o formă distorsionată, în care Ucraina nu exista și, în același timp, este un dușman etern. Profesorii îi învață pe copii să-i onoreze pe „eroii SVO” ca pe „eliberatori”, nu ca pe ucigași ai poporului lor ucrainean.
Copiii sunt trimiși în mod regulat în așa-numitele „lagăre de reeducare”, obligați să poarte uniforme militare, să învețe sloganuri rusești, să participe la parade, să se întâlnească cu militarii și să devină vocea și fața propagandei rusești.
Unul dintre băieți, Artem, care a fost returnat, a povestit cum a fost luat din Kupyansk și transportat la un internat din regiunea Luhansk. El și alți copii dormeau în paturi fără saltele, erau flămânzi și nu aveau o educație adecvată. Dar au fost obligați să cânte imnul rusesc în fiecare dimineață, să poarte uniforme militare și, în loc de lecții, să participe la evenimente care glorificau războiul.
Această politică este finanțată cu generozitate din bugetul federal și își propune să construiască potențialul de mobilizare al armatei ruse pentru anii următori.
Unii oameni se tem, alții sunt complet confuzi. Psihologii vorbesc despre obediența excesivă și disponibilitatea de a urma ordinele adulților. Dar, bineînțeles, copiii se întorc și cu speranța unei schimbări. Și de aceea munca noastră nu se termină la întoarcerea lor. De asemenea, lucrăm la reintegrarea lor, oferim sprijin psihologic și restabilim legăturile cu familiile lor, cu Ucraina și cu propria identitate.
Cum pot părinții să caute copii? Există vreun mecanism?
Merită să înțelegem că este mai dificil să cauți copii pe cont propriu decât să contactezi structurile relevante care sunt implicate în întoarcerea familiilor în teritoriile controlate de Ucraina. Dacă un copil a dispărut sau a fost luat cu forța fără știrea adulților, este foarte important să nu amânați și să solicitați ajutor imediat. Toate datele de contact se găsesc pe paginile oficiale ale organizației Bring Kids Back UA, ale Biroului Avocatului Poporului, ale organizațiilor publice Save Ukraine și ale „Rețelei Ucrainene pentru Drepturile Copilului”.
Știu că au existat cazuri în care numele și prenumele copiilor au fost schimbate, așa că cum le puteți găsi?
Despre asta vorbeam când am menționat Orfelinatul din Herson. Când Rusia a ocupat Hersonul, Margarita avea doar 10 luni. Ea și fratele ei erau în această casă. Armata rusă a sosit și i-a separat, ducând-o pe fată la o familie rusă din Moscova, fără a informa vreuna dintre rude. Deputata rusă și-a schimbat numele și data nașterii, iar Margarita Prokopenko a devenit Marina Mironova, fiica deputatului Dumei de Stat, Serghei Mironov. Astăzi, nimeni nu știe încă unde se află cu adevărat Margarita. Conform ultimelor informații pe care le deținem, fratele ei a fost transferat în Crimeea ocupată, iar apoi - în necunoscut.
Există mii de astfel de cazuri. Nu știm în ce regiune a Rusiei sunt copiii noștri, în ce familii, sub ce nume. Federația Rusă a făcut tot posibilul pentru a-și schimba propria legislație și a simplifica procesul de acordare a cetățeniei ruse copiilor răpiți fără consimțământul părinților sau al reprezentanților legali, precum și pentru a permite „adopția” copiilor ucraineni, deși aceasta reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional.
Ce alte dificultăți apar la căutarea copiilor răpiți în Federația Rusă? Care sunt principalele dificultăți întâmpinate în procesul de returnare a copiilor?
Există, de exemplu, o componentă psihologică. Propaganda rusească îi convinge pe copii că Ucraina i-a abandonat, că Rusia este casa lor, că nimeni nu va veni după ei. Când un copil aude asta în fiecare zi, minciuna începe cumva să pară adevăr.
Care sunt următorii pași și perspectivele în munca dumneavoastră? Cum poate fi sporită presiunea internațională asupra Rusiei? Ce mecanisme juridice și diplomatice ar trebui activate?
Comunitatea internațională este o forță extrem de importantă care ne ajută să-i întoarcem acasă pe copiii ucraineni și să punem presiune pe Federația Rusă. Astăzi, 41 de țări s-au alăturat deja Coaliției Internaționale pentru Întoarcerea Copiilor Ucraineni, pe care Ucraina o coprezidează împreună cu Canada. Aceasta este o platformă diplomatică ce ne permite să ne unim forțele, să creștem presiunea asupra Rusiei și să construim noi mecanisme de cooperare. Coaliția este implicată și în sprijinirea proiectelor de reintegrare.
Apropo, unele state joacă un rol cheie în mediere - în special Qatar, Vatican și Africa de Sud. Există, de asemenea, un grup internațional de experți, Bring Kids Back UA.
Separat, este necesar să se utilizeze mijloace precum sancțiuni, izolare internațională și soluții legale - toate acestea ar trebui să oblige Federația Rusă să înceteze practica răpirii copiilor și să înceapă cooperarea în problema returnării acestora.
În prezent se vorbește mult despre condițiile în care s-ar putea încheia un acord de pace între Ucraina și Rusia. Ce se va întâmpla cu problema copiilor deportați în această situație?
Poziția Ucrainei este absolut clară: problema copiilor deportați și strămutați forțat nu poate face obiectul unor negocieri politice. Aceasta este o prioritate umanitară care ar trebui abordată separat și numai în acest fel. Nu putem vorbi despre niciun acord de pace just sau durabil atâta timp cât copiii ucraineni rămân sub controlul Rusiei.
În timpul negocierilor internaționale recente, în special în Arabia Saudită din martie 2025, delegația ucraineană a identificat în mod clar această problemă ca fiind una dintre condițiile cheie chiar și pentru un posibil armistițiu. Acest lucru a fost afirmat și în conversația dintre președinții Zelenski și Trump - nu vom permite ca problema copiilor să dispară de pe ordinea de zi. Pentru că copiii nu sunt un subiect de compromis.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În noaptea de 5 septembrie, rușii au atacat o întreprindere pe râul Dnipro în timpul unui atac masiv asupra regiunii Dnipropetrovsk.
Șeful Comandamentului operațional al Forțelor Armate poloneze, Maciej Klisz, a declarat, pe 04.09.2025, că două drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez în noaptea de 03 septembrie. Acestea nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau un pericol pentru partea poloneză.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că aliații Ucrainei au finalizat pregătirea garanțiilor de securitate militară pentru a sprijini Kievul în contracararea agresiunii rusești.
Rusia crește presiunea asupra orașului Kupiansk, din regiunea Harkiv. Miercuri, au publicat mai multe imagini care trebuiau să le dovedească prezența, o tactică folosită des în ultimele luni.
Rusia nu are nicio intenție de a discuta despre o posibilă desfășurare a unităților militare străine în Ucraina, deoarece consideră acest lucru inacceptabil.
Atacurile asupra rafinăriilor au declanșat o criză a combustibililor și au oprit exporturile lucrative de gaze ale Moscovei - pe măsură ce presiunea asupra președintelui rus de a începe negocierile crește.
Ucraina a început să utilizeze inteligența artificială în drone, lansând „roiuri” întregi de drone pentru a ataca pozițiile rusești, o tehnologie inovatoare care a marcat viitorul războiului, potrivit WSJ.
Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei în cursul nopţii de marţi spre miercuri, rănind cel puţin patru lucrători feroviari şi determinând Polonia să ridice de la sol avioane de luptă, au declarat miercuri autorităţile ucrainene şi poloneze.
Ministrul Apărării a anunțat că Armata României monitorizează zonele de la Dunăre unde agresorul rus atacă constant infrastructura portuară a Ucrainei, precizând că Forțele Navale patrulează constant, dar a explicat și de ce România nu doboară dronele ruse, în ciuda faptului că ele sunt identificate și nu de puține ori sunt ridicate inclusiv avioane militare de luptă românești sau aliate, în timpul acestor atacuri.
În noaptea de 02.09.2025, drone rusești au lovit facilitățile din partea portuară a orașului Izmail din Odesa, care se află pe malul Dunării. Surse ucrainene susțin că Forțele Armate ruse au efectuat în zonă cel mai masiv atac cu drone aeriene de la începutul războiului.
Chiar și după summitul din august dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump din Alaska, Moscova pare să nu fie mai aproape de a pune capăt invaziei sale în Ucraina.
În noaptea de 1 spre 2 septembrie, în jurul orei 23.00, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un atac aerian al Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina, la nord de Brațul Chilia al Dunării, județul Tulcea.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat declarația președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia aliații ar putea desfășura trupe pe teritoriul Ucrainei, dupăîncheierea conflictului.
Peste doi ani de la livrarea lor, cele 14 tancuri Challenger 2, trimise de Marea Britanie, rămân o forță de elită în serviciul armatei ucrainene. Unice prin tunul lor ghintuit și prin caracteristicile de design, aceste vehicule de luptă s-au dovedit a fi „lunetiști” formidabili pe front. O echipă de la Army TV a stat de vorbă cu unul dintre echipajele care le operează, pentru a afla cum se comportă aceste tancuri pe câmpul de luptă, dominat de drone.
Forțele speciale ucrainene au reușit o operațiune spectaculoasă în care au distrus două elicoptere rusești Mi-8. Însă mai interesant decât acest lucru e că dronele ucrainene au reușit să lovească baza militară Hvardiiske, chiar în inima Crimeei, considerată de ruși impenetrabilă, aceasta fiind unul din obiectivele militare cele mai protejate de ocupant în Crimeea anexată ilegal în martie 2014. Totul a fost surprins video.
Coreea de Nord a glorificat la televiziunea de stat tacticile sinucigaşe ale trupelor sale trimise să lupte împotriva Ucrainei, cu câteva zile înainte ca liderul nord-coreean Kim Jong-un să călătorească la Beijing pentru a participa la o paradă militară unde se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce Moscova ia în considerare posibilitatea unui summit bilateral, informează Agerpres și EFE.
Planul SUA pentru Fâşia Gaza după război prevede strămutarea întregii populaţii a acestui teritoriu palestinian, care ar urma să fie plasat sub administraţie americană timp de zece ani pentru a fi transformat într-un centru turistic şi tehnologic, a relatat duminică Washington Post, citat de Agerpres și AFP.
Gruparea teroristă Hamas a confirmat duminică moartea unuia dintre liderii săi, Mohammed Sinwar, la trei luni după ce armata israeliană a anunţat că l-a ucis într-un atac la Khan Yunis, în sudul Fâşiei Gaza, informează Agerpres și AFP. Sinwar
Armata ucraineană a înconjurat forțele ruse de ocupație în apropierea orașului Dobropillya din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Acest lucru a fost declarat sâmbătă (30.08.2025) de purtătorul de cuvânt militar al armatei ucrainene, Viktor Trehubov, pentru Radio NV.
Rusia a anunțat săptămâna aceasta cu surle și trâmbițe că a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. La „câțiva centimetri” în termeni geografici, de apele teritoriale ale României.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat sâmbătă că se aşteaptă ca Rusia să oprească războiul împotriva Ucrainei atunci când nu va mai putea să-l poarte din motive economice şi militare, având în vedere că eforturile diplomatice au eşuat în ultimele săptămâni, relatează Agerpres și Reuters.
Şeful statului major general al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a declarat sâmbătă că forţele ruse sunt angrenate într-o ofensivă permanentă de-a lungul întregii linii a frontului din Ucraina şi au "iniţiativa strategică", relatează Agerpres și Reuters.
Crucea Roşie a avertizat sâmbătă împotriva unei evacuări masive a populaţiei din oraşul Gaza, într-un moment în care Israelul înăspreşte asediul asupra aglomerării urbane în vederea unei ofensive majore împotriva grupării palestiniene teroriste Hamas, relatează Agerpres și AFP.
În noaptea de 30.08.2025, trupele ruse au executat un nou atac combinat cu drone și rachete balistice și de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Din cauza activităților militare rusești din “zonele vulnerabile”, armata poloneză a pus în stare de alertă avioane proprii și aliate staționate pe teritoriul Poloniei.
În urma atacurilor aeriene israeliene de joi, 28 august, prim-ministrul mișcării Houthi, Ahmed al-Rahavi și alți lideri ai mișcării susținute de Iran au fost uciși în Sanaa, după cum au informat surse yemenite și israeliene.
În dimineața zilei de 28 august, Rusia a lansat asupra Ucrainei unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete din ultimii trei ani și jumătate de război. Capitala și regiunea Kiev au fost printre principalele vizate.
Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri (28.08.2025) că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, la gura de vărsare a Dunării.
Pe 28 august 2025, Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei a informat că forțele sale pentru operații speciale au efectuat un atac coordonat cu drone împotriva unei nave rusești purtătoare de rachete Proiect 21631 Buyan-M.
Azi-diminează, rachetele și dronele rusești au lovit în toată Ucraina, dar în special în zona capitalei Kiev, lovind în special zone rezidențiale. Până la ora 14:40, sunt 18 morți (inclusiv patru copii) și 38 de răniți, a scris șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkachenko.
SUA au aprobat transferul a mii de rachete Extended Range Attack Munitions (ERAM) către Ucraina, oferind acesteia o nouă capacitate de lovire la distanță, relativ ieftină, dar în același timp puternică. Totuși, nu este clar dacă Kievul va putea folosi armele împotriva țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, oficiali americani sub protecția anonimatului afirmând pentru Wall Street Journal că astfel de atacuri sunt interzise, cel puțin în cazul sistemelor donate de tip ATACMS.
Statele Unite ale Americii, sub administrația Trump, iau în considerare o escaladare militară majoră în lupta împotriva traficului de droguri, evaluând opțiunea de a lansa atacuri aeriene de precizie împotriva cartelurilor de pe teritoriul Venezuelei. Aceste informații, dezvăluite de surse citate de NBC News, indică o nouă tip de presiune pe care Statele Unite sunt dispuse sa-l exercite asupra regimului lui Nicolás Maduro, deși decizia finală a președintelui Trump încă nu a fost aprobată.
O premieră absolută în acest război și un nou semnal de alarmă pentru aviația rusă: Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei (USF) au reușit, cu ajutorul unei drone FPV obișnuite, să distrugă în zbor un elicopter rusesc de transport Mi-8. Succesul, confirmat de Batalionul 1 SBS "Prădătorii Înălțimilor", arată o nouă dimensiune la care a ajuns războiului tehnologic de pe frontul din Ucraina.
Rusia reactivează un nou front de confruntare în Europa și anunță că dorește să își folosească președinția Consiliului de Securitate al ONU pentru a „reevalua” Acordurile de la Dayton, care au pus capăt sângeroaselor războaie balcanice din 1995, după destrămarea Iugoslaviei, când sârbii, croații și bosniacii s-au luptat între ei.
În războiul de uzură declanșat de Rusia, unde spaţiul aerian este inundat zilnic de roiuri de drone de atac ieftine, Ucraina a găsit o soluție pe cât de ingenioasă, pe atât de disperată: a scos de la naftalină vechile avioane de antrenament sovietice și le-a înarmat cu simple puști de asalt. Această tactică subliniază ambiţia ucrainenilor de a găsii soluţii cu resursele limitate, dar și natura inovatoare a conflictului modern.
În baza unui decret semnat de președintele rus, Vladimir Putin, în timpul campaniei de încorporări de toamnă, care va începe pe 01 octombrie, 135.000 de recruți vor fi încorporați pentru satisfacerea stagiului militar obligatoriu.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) are majoritate parlamentară, o majoritate pro-europeană, în urma alegerilor parlamentare de duminică, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, liderul acestei formaţiuni politice, Igor Grosu.
Moscova a respins toate propunerile autentice de pace. Decizii cheie sunt așteptate din Europa în această săptămână, în principal adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni.
De asemenea, NATO analizează un nou plan de doborâre a avioanelor rusești, notează The Times.
Atacurile aeriene rusești executate în noaptea de 28 septembrie asupra Kievului au avariat clădirea secției consulare a Ambasadei poloneze din capitala ucraineană, a confirmat duminică un purtător de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Decclarațiile acestuia au fost preluate de agenția de presă slovacă TASR de la agenția PAP.
La ora 21:00 s-au închis urnele în Republica Moldova și în diaspora. Peste 3.3 milioane de cetățeni au fost chemați la vot pe 28.09.2025, într-un scrutin decisiv pentru parcursul pro-european al Moldovei. Nu avem însă exit poll-uri la închiderea urnelor, așa cum suntem obișnuiți în România, astfel că datele oficiale vor apărea treptat.
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Rusia ar fi fost de acord să antreneze și să înarmeze un batalion aeropurtat chinez care se pregătește să invadeze Taiwanul în 2027, conform unei analize făcute de RUSI a documentelor scurse de informații publicate de grupul de hackeri Black Moon.
Zborul BA886 al companiei British Airways a întâmpinat un incident la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, când în momentul aterizării piloții au fost anunțați că o dronă se afla pe pistă.
Ucraina se confruntă cu o dilemă strategică, un echilibru delicat între necesitatea de a se apăra și imperativul de a supraviețui militar și financiar. În timp ce președintele Volodimir Zelenski anunță negocieri pentru achiziții masive de armament american, în valoare de zeci de miliarde de dolari, el dezvăluie, în același timp, o mișcare ce pare contraintuitivă: planul de a exporta arme și sisteme fără pilot (drone) fabricate în Ucraina.
NATO se pregătește să desfășoare în Polonia și România un sistem de recunoaștere de ultimă generație, fabricat în Turcia, pentru a consolida apărarea timpurie împotriva dronelor, dar care consolidează apărarea și împotriva aparatelor de zbor cu echipaj uman. E vorba de sisteme de supraveghere aeriană de tip MEROPS (Multispectral Extended Range Optical Sight) produse de compania turcă Aselsan.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă o informație crucială, dar învăluită în delicatețe diplomatică: un sistem de apărare aeriană Patriot de fabricație americană, provenit din Israel printr-o schemă complexă negociată de Washington, este deja operațional în Ucraina de o lună. Analiștii văd în acest transfer nu doar o consolidare a apărării Kievului, ci și o fisură majoră în neutralitatea Israelului, forțată de alianța tot mai strânsă dintre Rusia și inamicul regional de moarte al Ierusalimului, Iranul.
Un nou proiect de colaborare militară între Marea Britanie și Ucraina, denumit OCTOPUS, nu doar că va sprijini Kievul în lupta împotriva dronelor rusești și iraniene Shahed, dar va deveni pilonul central al unei inițiative de apărare fără precedent a NATO: „Zidul european al dronelor”. Anunțul, făcut de ministrul britanic al Apărării, John Healey, subliniază o schimbare de abordare în fața incursiunilor tot mai dese ale Rusiei în spațiul aerian al aliaților occidentali.
Alegerile din Republica Moldova se desfășoară într-o atmosferă mai tensionată ca niciodată.
În timp ce infrastructura cibernetică a Moldovei e bombardată, elementele pro-ruse acreditează ideea că alegerile din Republica Moldova vor fi anulate.
Astfel, fostul Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, una dintre marionetele Moscovei, cheamă cetăţenii moldoveni în stradă la un protest "pentru a apăra victoria" în alegeri.
Duminica aceasta, Republica Moldova, o mică națiune cu o inimă mare, dar vulnerabilă, se află în fața celui mai important scrutin parlamentar din istoria sa modernă. Alegerile nu sunt o simplă competiție politică internă, ci un veritabil referendum geopolitic, un duel decisiv între Vest și Est, între un viitor european și o regresie în „zona gri” a influenței ruse.
Stephen Kotkin, unul dintre cei mai fini experți ai politicii rusești și europene, nu oferă o simplă analiză geopolitică într-un recent interviul acordat Engelsberg Ideas, ci ne prezintă o imagine care arată decadența morală și paralizia strategică a statelor occidentale. Profesorul Kotkin spune că Europa, un conglomerat de societăți bogate și pacifiste, este, în esență, terorizată de o capcană psihologică pe care singura şi-a întins-o.
Scena războiului aerian de mâine se joacă acum în birourile diplomatice, iar miza este controlul asupra industriei de apărare a Europei. Pe fondul tensiunilor persistente la nivelul programului militar franco-germano-spaniol SCAF (Systeme de Combat Aérien du Futur), Marea Britanie a făcut o mișcare strategică de mare impact: invită Germania să se alăture programului său de avioane de vânătoare de generația a șasea, GCAP (Global Combat Air Programme), cunoscut anterior ca Tempest.
Într-un comunicat venit pe redacția DefenseRomania, general-locotenent (r) Florian Coldea deplânge decesul generalului de brigadă (r) Dumitru Dumbravă, cel care s-a stins din viață pe 26 septembrie 2025, la doar 53 de ani și care a activat în cadrul Serviciului Român de Informații. Redăm integral comunicatul oficial emis de general-locotenent (r) Florian Coldea.
Teheranul își retrage ambasadorii din Germania, Franța și Regatul Unit, într-o mișcare spectaculoasă care escaladează tensiunile pe fondul amenințării cu reimpunerea sancțiunilor internaționale. Televiziunea de stat iraniană a catalogat decizia ca fiind un răspuns direct la "comportamentul iresponsabil" al celor trei puteri europene (G3/UE3) care încearcă să reactualizeze sancțiunile ONU.
În noaptea de 28 septembrie, trupele ruse au efectuat un nou atac masiv combinat asupra unor ținte de pe teritoriile controlate de autoritățile de la Kiev. Acesta a inclus zeci de lovituri asupra țintelor din diferite regiuni ale Ucrainei. Potrivit celor mai recente date, cel mai mare număr de lovituri a fost efectuat asupra țintelor din Kiev și împrejurimile sale.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord intenționează să continue să își sporească vigilența în regiunea Mării Baltice, în urma recentelor incidente cu drone din Danemarca. Alianța va desfășura cel puțin o fregată antiaeriană în zonă și își va consolida, de asemenea, platformele de supraveghere și recunoaștere. Alianța a transmis acest lucru într-o declarație citată de Reuters.
Cu doar o zi înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie, ceața incertitudinii se adâncește deasupra scenei politice de la Chișinău. Acest scrutin nu este doar o confruntare locală, ci reprezintă o miză crucială pentru viitorul pro-european al Republicii Moldova, dar și o amenințare geopolitică directă la adresa Ucrainei, o țintă pe care Kremlinul o vizează acum printr-o campanie hibridă complexă și deosebit de bine finanțată.
Regimul politic rus s-a schimbat fundamental din februarie 2022, când a început invazia Ucrainei, potrivit analiștilor cehi intervievați de agenția CTK. După cum au precizat aceștia, în prezent este mai agresiv, represiv și mai militarizat decât înainte de invadarea Ucrainei, dar în același timp se caracterizează și printr-o anumită fragilitate și dependență de rezultatul războiului.
Sâmbătă, 27 septembrie, Danemarca a raportat un alt zbor ilegal al uneia sau mai multor drone neidentificate deasupra unui aeroport local, de data aceasta deasupra bazei aeriene Karup. Potrivit AFP, este vorba despre cea mai mare bază militară din țară. După cum a informat presa locală, poliția daneză a raportat incidentul încă de vineri seara.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus în discuție, în cadrul unei întâlniri cu Donald Trump la New York, în marja Adunării Generale a ONU, o solicitare crucială: furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Această cerere, confirmată ulterior de Zelenski însuși, marchează o nouă etapă în eforturile Kievului de a obține armament capabil să schimbe radical dinamica războiului și să forțeze Rusia la negocieri.
Poliția Națională a Republicii Moldova, în cooperare cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și cu sprijinul trupelor speciale BPDS „Fulger”, a desfășurat o amplă operațiune, vizând destructurarea unor grupuri implicate în pregătirea dezordinilor în masă și destabilizării situației interne. Potrivit comunicatului oficial, aceste acțiuni erau finanțate din exterior și aveau ramificații politice și criminale, inclusiv conexiuni directe cu Federația Rusă. Amintim în acest sens declarațiile fostului președinte Igor Dodon, liderul Blocului Patriotic - bloc electoral pro-rus - care a anunțat deja proteste în Moldova începând din 29 septembrie, imediat după alegerile parlamentare din acest weekend.
Declarat de către Minsk ca un simplu act de „asigurare a propriei securități”, anunțul oficial al desfășurării sistemului rusesc de rachete balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik (cunoscut și sub numele de Kedr) pe teritoriul Belarusului nu este nimic altceva decât un nou episod, deosebit de îngrijorător, în escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Occident. Prin vocea ministrului său de Externe, Maksim Rîjenkov, Minskul pretinde că nu face decât să răspundă unei presiuni externe, deși această mutare încalcă spiritul tratatelor internaționale și ridică un serios semn de întrebare cu privire la intențiile reale ale celor două state aliate.
În ajunul alegerilor parlamentare cruciale din 28 septembrie, care vor decide parcursul pro-european sau reîntoarcerea în sfera de influență a Moscovei, Republica Moldova a devenit ținta unui val masiv și coordonat de propagandă orchestrată de Rusia și de apropiații săi.