Pe 12 ianuarie, Maia Sandu întreprinde prima sa vizită peste hotare, răspunzând invitației președintelui ucrainean Volodymyr Zelenski. După vizita lui Klaus Iohannis la Chișinău, la câteva zile după inaugurare, izolarea Republicii Moldova de dragul Rusiei pare că ia sfârșit.
Potrivit publicației Deschide.md, vizita la Kiev este, pentru ambele părți, un gest cu încărcătură simbolică, o revenire la relații cordiale după ce fostul președinte, Dodon, a fost în mod ignorat de toți politicienii ucraineni pentru declarațiile sale lipsite de viziune referitoare la Crimeea.
Pe lângă latura simbolică, întâlnirea Maiei Sandu cu președintele Zelenski va avea și o latură practică. Potrivit Administrației Presidențiale a Ucrainei, programul Maiei Sandu la Kiev va cuprinde și semnarea unor acorduri bilaterale între cele două state.
Rămâne de văzut dacă vor fi abordate în cadrul vizitei și chestiuni mai puțin comode în relația bilaterală moldo-ucraineană, cum ar fi cele ecologice, legate de cursul Nistrului, pe care Ucraina planifica să construiască mai multe hidrocentrale, problema complexului hidroenergetic de la Dnestrovsk sau delimitarea frontierei între cele două state.
Un capitol aparte îl constituie necesitatea cooperării în privința retragerii trupelor, a evacuării depozitului de muniții și armament de la Cobasna. O altă problemă spinoasă este controlul comun al frontierei pe segmentul transnistrean, proces început, dar sistat din inițiativa Chișinăului (la presiunile Moscovei). În opinia publicației citate, Chișinăul și Kievul trebuie să-și coordoneze acțiunile și, dacă e nevoie, să elaboreze o concepție sau, cel puțin, o abordare comună pentru o pace durabilă pe Nistru și în Donbas.
De asemenea, se arată în publicația Deschide.md, ar trebui discutate și modificările legislative din Ucraina care pun în pericol viitorul limbii române, în sudul și nordul Basarabiei, precum și în nordul Bucovinei fiind zone în care satele cu populație românească sunt supuse unei presiuni de ucrainizare și de divizare a populației românești pe criterii lingvistice artificiale, în vorbitori de limbă română și „limbă moldovenească”.
China și Japonia au o dispută care nu de puține ori a fost pe punctul de a escalada militar în Marea Chinei de Est, în ceea ce privește controversatele insule Senkaku.
Jurnaliștii militari ruși se plâng de faptul că țara lor este amenințată tocmai de Republica Moldova, în baza unei ipotetice alianțe militare cu Ucraina și Georgia, cu scopul de a contracara influența Federației Ruse în Marea Neagră.
Au fost momente provocatoare pentru mecanicii conductori nou brevetați din cadrul Batalionului 812 Infanterie „Bistrița”.
Grupul de luptă condus de portavionul USS Theodore Roosevelt care se află în Marea Chinei de Sud a executat o misiune pentru asigurarea unei navigații libere într-o zonă intens contestată de China.
România urmează să demareze programul de finanțare pentru modernizarea bazei militare din Tunari, aflată în nordul Bucureștiului.
Guvernul ungar va continua să protejeze graniţele Ungariei şi pe cele ale Europei şi va face toate eforturile posibile pentru a împiedica crearea de coridoare internaţionale ale migraţiei, a declarat joi ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, în reacţie la o opinie a avocatului general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la legislaţia ungară privind migraţia, transmite MTI.
Corpul marinei americane lansează mii de noi puști automate de infanterie M27 pentru a înzestra trupele sale de infanterie.
România revine încet dar sigur în lumea producătorilor de echipamente militare.