Forțele Întrunite ale Flotei de Nord au executat, în Marea Barents, o operație navală de desant, în cadrul desfășurării episoadelor tactice ale exercițiilor de control efectuate în cadrul verificării inopinate asupra nivelului de pregătire pentru luptă al trupelor și forțelor.
Astfel, un detașament de desant al Flotei de Nord a efectuat, cu sprijinul forțelor întrunite și aviației, debarcarea desantului maritim pe o porțiune de litoral neamenajat, în Peninsula Sredny, dinspre Golful Motovsky din Marea Barents.
Din compunerea detașamentului de desant au făcut parte două grupe tactice, formate din nava mare de desant Kondopoga și trei vedete de desant: Nikolay Rubtsov, DKA-148 și DKA-182.
Apărarea antisubmarin a detașamentului de desant a fost asigurată de două grupe navale de căutare și asalt, în care s-au aflat distrugătorul Severomorsk și navele mici antisubmarin Snezhnogorsk și Yunga.
O grupare navală de asalt, formată din navele mici purtătoare de rachete Aisberg și Rassvet, a asigurat protecția detașamentului de desant împotriva grupărilor navale ale adversarului convențional, precum și sprijinirea cu foc a debarcării desantului maritim.
Sprijinul de aviație și al Forțelor Întrunite ale Flotei de Nord a fost asigurat de Aviația de Vânătoare și Aviația de Asalt a Armatei de Forțe Aeriene și de Apărare Antiaeriană.
Asigurarea antimină a forțelor flotei în etapa ieșirii din punctele de dislocare permanentă și înaintea executării operației de debarcare a desantului maritim a fost efectuată de două grupări navale de dragoare ale Flotilei Kola a Forțelor Întrunite.
La această etapă a verificării inopinate au participat peste 20 de nave de luptă, submarine și nave auxiliare ale Flotei de Nord, incluse în șase grupări navale tactice, aproximativ 10 aparate de zbor de diverse tipuri, peste 250 de unități de armamente, tehnică militară și specială, precum și peste 3.000 de militari din cadrul Flotei de Nord.
Subunități aparținând brigăzii de infanterie marină a Trupelor și Forțelor din Nord-Estul Federației Ruse au desfășurat lupta pentru debarcarea desantului maritim pe o porțiune de litoral neamenajat, în Kamchatka.
Anterior, infanteriștii marini ai Flotei din Oceanul Pacific au îmbarcat echipamentele militare și personalul pe navele mari de desant, care s-au mutat în zona de așteptare din Golful Avachinskaya.
Pentru o apropiere în siguranță a detașamentului de desant de zona de coastă, dragoarele maritime au efectuat escorta navelor, iar o grupare de nave mici purtătoare de rachete și nave mici antisubmarin au executat atacuri cu artileria pentru a suprima punctele de tragere fortificate ale adversarului convențional situate în zona de coastă.
Un batalion de infanterie marină și tehnica din dotarea acestuia, cu sprijinul elicopterelor de transport și luptă Ka-29, a fost debarcat pe o porțiune de litoral neamenajat din navele mari de desant.
Dezvoltând ofensiva, infanteriștii marini au executat trageri de luptă cu armamentul individual, aruncătoare de foc, aruncătoare de mine și cu transportoarele blindate BTR-82A asupra unor ținte care au imitate forța vie, tehnica de luptă și fortificațiile adversarului. Sprijinul aerian al desantului a fost asigurat de avioane de vânătoare-interceptare de tip MiG-31 aparținând Aviației navale a flotei.
În total, la debarcarea desantului maritim au participat 10 nave de luptă, peste 500 de infanteriști marini și aproape 70 de unități de tehnică militară.
La activitățile desfășurate în cadrul verificării inopinate, din partea Flotei din Oceanul Pacific au participat, în total, aproape 4.000 de infanteriști marini, peste 500 de unități de tehnică de luptă și specială, nave, marea unitate de rachete de coastă, precum și Aviația navală.
În etapa finală a activităților practice, infanteriștii marini ai Flotei din Oceanul Pacific vor executa un exercițiu tactic cu dublă partidă la nivel batalion, la care vor participa, simultan, militari din cadrul marilor unități de infanterie marină din Kamchatka și Primorie.
În cadrul verificării inopinate asupra nivelului de pregătire pentru luptă, care se desfășoară în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, în Regiunea Kaliningrad, în poligonul Khmelevka, a fost executat un exercițiu de debarcare a desantului maritim pe o porțiune de litoral neamenajat.
În total, la exercițiu au participat 10 nave de luptă de suprafață, vedete și nave auxiliare ale Flotei din Marea Baltică, peste 40 de unități de tehnică militară din dotarea marii unități de infanterie marină și subunităților de geniu ale flotei, precum și aproximativ 500 de militari.
Pentru sprijinirea desantului maritim și înfrângerea apărării de coastă, din elicoptere Ka-27PS, au fost debarcate grupe de deminare ale subunităților de geniu ale Infanteriei Marine, care au realizat culoare antimină, pentru deplasarea în siguranță a tehnicii de luptă dinspre mare. De asemenea, elicoptere Mi-8 au efectuat desantarea unor grupe de asalt ale infanteriștilor marini, care au intrat în luptă cu adversarul pe litoral, înaintea sosirii forțelor principale ale desantului maritim.
Debarcarea desantului s-a realizat din nava mare de desant Kaliningrad, nava mică de desant pe pernă de aer Evgheni Kocheshkov, precum și dintr-o vedetă pe pernă de aer de tip Diugon.
Cu sprijinul avioanelor și elicopterelor Aviației navale, precum și al unei grupări navale de asalt a Flotei din Marea Baltică, formată din corvete, nave mici antisubmarin și nave mici purtătoare de rachete, pe litoral au fost debarcate 20 de transportoare blindate BTR-82A și efectivele unor companii de desant-asalt ale marii unități de infanterie marină.
În timpul exercițiului, subunitățile de infanterie marină au îndeplinit misiuni de înfrângere a apărării antidesant a adversarului convențional dinspre mare.
În poligonul Opuk din Raionul Feodosia (Republica Crimeea), subunități aparținând marii unități de infanterie marină a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), care au fost deplasate cu navele mari de desant Cezar Kunikov și Novocerkassk, au dus lupta pentru debarcarea desantului maritim pe o porțiune de litoral neamenajat.
La sosirea în raionul de debarcare, navele de luptă, împreună cu bombardiere de front Su-24M din cadrul Aviației Regiunii Militare Sud, au desfășurat activități de suprimare a apărării antidesant a adversarului, cu executarea unor trageri de artilerie și lansări de rachete. Pentru sprijinirea desantului maritim, avioane și elicoptere de transport de tip An-26 și Mi-8 au debarcat în zona litoralului desantul aerian tactic și o grupă de desant-asalt.
Scopurile de bază ale exercițiului au constat în perfecționarea cooperării dintre punctele de conducere ale Statului major al brigăzii și punctele de comandă și observare ale batalioanelor și divizioanelor, în timpul ducerii acțiunilor de luptă reale, precum și întărirea cooperării dintre conducerea Statului major și gruparea navală.
“Exercițiul cu dublă partidă din poligonul interarme Opuk, cu desfășurarea activităților de apărare antidesant și ducerea luptei navale pentru debarcarea desantului, reprezintă punctul culminant al verificării nivelului de pregătire pentru luptă al FRMN”, a declarat locțiitorul șefului Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Federației Ruse, viceamiral Viktor Liina.
Acesta a condus o grupă de control a SMG, care a inspectat modul de desfășurare a verificării inopinate în marile unități și unități militare ale FRMN.
În total, la activitățile desfășurate în cadrul verificării inopinate au participat peste 3.000 de militari și aproximativ 300 de unități de armamente, tehnică militară și specială din cadrul FRMN, inclusiv nave de luptă și auxiliare, precum și aparate de zbor.
În prezența președintelui rus, Vladimir Putin, pe 20.07.2020, în cadrul Șantierului Naval Zaliv din Kerci, s-a desfășurat festivitatea consacrată începerii construirii primelor două nave universale de desant (portelicoptere) Proiect 23900.
Deși inițial reprezentanții ruși au stabilit să păstreze pentru cele două nave denumirile allocate inițial pentru portelicopterele Mistral comandate în Franța, respective Sevastopol și Vladivostok, până la urmă s-a decis ca acestea să se numească Ivan Rogov și Mitrofan Moskalenko.
Se estimează că cele două nave vor fi lansate la apă în 2025 și 2026, fiind destinate Flotei din Marea Neagră și Flotei din Oceanul Pacific.
Navele din clasa Priboy vor avea un deplasament de 25.000 de tone și o lungime de aproximativ 220 de metri. Un astfel de gabarit, le va permite portelicopterelor să aibă la bord până la 20 de elicoptere și două batalioane întărite de infanterie marină.
Comentariul autorului: Este pentru prima dată în istoria modernă a Federației Ruse când toate cele patru flote desfășoară un exercițiu simultan de debarcare a desantului maritim pe o porțiune de litoral neamenajat.
Începerea, în aceeași zi, a construirii primelor două nave universale de desant nu este deloc întâmplătoare. Prin prezența președintelui Vladimir Putin la această ceremonie s-a intenționat sublinierea importanței evenimentului.
Cu siguranță, partea rusă a vizat demonstrarea forței militare, în special în Regiunea Mării Negre, unde, în aceeași zi a început exercițiul naval multinațional Sea Breeze-2020.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
SUA s-au confruntat recent cu mai multe incidente care au scos la iveală probleme grave cu tehnologia navelor fără pilot, erori de software și erori umane punând la îndoială planul ambițios al SUA de a construi o flotă de drone, la care lucrează de mai bine de un deceniu.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Marina Rusă a repus pe linia de plutire crucișătorul cu propulsie nucleară din clasa Kirov, Admiral Nakhimov, după o renovare profundă care a durat peste un sfert de secol.
La manifestările dedicate Zilei Marinei Române 2025 au luat parte peste 3.500 de militari, majoritatea români, dar și din state partenere. Turcia a fost prezentă cu două nave – o fregată și o corvetă, iar Bulgaria a participat cu o fregată.
Ziua Marinei Române, ajunsă la cea de-a 123-a ediție, a fost marcată printr-o serie de evenimente desfășurate în principalele porturi ale țării, însă declarațiile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, au fost cele care au punctat cel mai clar noile realități de securitate și economice cu care se confruntă România. De la malul mării, oficialul a vorbit deschis despre provocările generate de războiul din Ucraina, despre planurile de înzestrare militară și despre perspectivele economice ale Mării Negre.
Forțele Navale Române sărbătoresc cea de-a 123-a ediție a Zilei Marinei printr-o serie de evenimente desfășurate în marile orașe portuare ale țării. Punctul central al manifestărilor din acest an este, ca de obicei, Constanța, unde are loc un exercițiu naval amplu, dar și evenimente care onorează tradițiile militare și religioase.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 14.08.2025, fregata Amiral Amelko, Proiect 22350, construită pentru Forțele Navale ale Federației Ruse, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg. Ceremonia solemnă a avut loc la Șantierul naval nordic din cadrul Corporației întrunite constructoare de nave. Fregata poartă numele comandantului naval sovietic, amiral Nikolai Nikolaevich Amelko (1914-2007).
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a informat, pe 07.08.2025, că nave de luptă și auxiliare aparținând Marinei Ruse și Forțelor Navale ale Armatei Populare de Eliberare a Chinei au format un detașament comun și au ieșit în Marea Japoniei pentru a efectua patrule comune în regiunea Asia-Pacific.
Noi imagini cu distrugătorul american USS Michael Monsoor (DDG 1001), distrugătorul din celebra clasă Zumwalt, au reaprins discuțiile și dezbaterile critice în social media privind starea operațională și viabilitatea pe termen lung a celui mai modern și scump distrugător luptător construit vreodată.
Capacitatea NATO în Marea Neagră a fost întărită pe 4 august, odată cu intrarea în serviciul Marinei Române a celui de-al doilea vânător de mine clasa Sandown. Fosta navă britanică HMS Pembroke, redenumită Capitan Constantin Dumitrescu (M217) în cadrul unei ceremonii la Rosyth, reprezintă un pilon esențial în efortul de modernizare a flotei române de contramăsuri mine (MCM) și un atu strategic pentru Alianță în regiune.
Australia alege fregatele japoneze din clasa Mogami, modernizate și personalizate, pentru flota sa navală. E o lovitură uriașă pe care o dă industria de apărare din Japonia, stat care după cel de-al Doilea Război Mondial a trecut sub restricții severe în ceea ce privește industria de armament, dar care azi sub parteneriatul cu SUA a devenit un furnizor de securitate în regiune și un pilon al democrației.
China și Rusia au început duminică exerciții navale comune în Marea Japoniei, încă un episod din parteneriatul menit a contrabalansa ceea ce consideră a fi o ordine globală condusă de SUA.
Bazându-se pe experiențele obținute în timpul războiului din Ucraina, în ultima perioadă, companiile de stat și private rusești dezvoltă și produc în mod activ nu numai UAV-uri de diferite tipuri, ci și sisteme robotice terestre și sisteme mobile de asalt controlate de la distanță pentru Forțele Armate ale Federației Ruse.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că a ordonat armatei SUA să poziţioneze două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca răspuns al Washingtonului faţă de ameninţările fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut joi un schimb violent de replici pe reţelele de socializare, relatează Reuters.
În timp ce o mare parte din Flota Rusiei din Marea Neagră rămâne efectiv blocată în porturi de teama atacurilor cu drone și rachete ucrainene, un înalt oficial de la Kremlin a schițat planuri ambițioase pentru a „consolida” forța navală decimată. Nikolai Patrușev, o figură-cheie a aparatului de securitate al lui Putin, a anunțat că flota va fi consolodata în „anii următori” cu fregate noi, corvete, aviație și, cel mai important, „sisteme maritime robotizate”.
Saga rușinoasă a unicului portavion al Rusiei, Amiral Kuznetsov, pare să se apropie de finalul său inevitabil. Andrei Kostin, șeful corporației de stat care gestionează șantierele navale, a confirmat că se ia în considerare vânzarea sau casarea navei, o admitere publică a faptului că această relicvă a puterii navale sovietice a devenit o povară financiar și industrial pe care Rusia nu și-l mai poate permite. Decizia marchează nu atât o reorientare strategică, cât recunoașterea unui eșec prelungit.
Pe 24 iulie 2025, președintele rus Vladimir Putin a participat la ceremonia de arborare a drapelului de luptă pe submarinul nuclear de generația a patra Prințul Pozharsky, un purtător de rachete balistice intercontinentale Bulava. Evenimentul, care a marcat introducerea oficială a submarinului în dotarea Forțelor Navale, a avut loc la Șantierul naval Sevmash din Severodvinsk, regiunea Arhanghelsk.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 23.07.2025, că în cadrul Forțelor Navale a început executarea exercițiului operativ “Furtuna din iulie”, cu implicarea de forțe și mijloace aparținând Flotei de Nord, Flotei din Oceanul Pacific, Flotei din Marea Baltică și Flotilei din Marea Caspică.
MISTRAL 3 are, de acum înainte, capacitatea de a lovi ținte navale. Racheta poate opri ambarcațiuni FIAC (Fast Inshore Attack Craft) și alte nave de mici dimensiuni, inclusiv nave de suprafață fără pilot (USV) datorită îmbunătățirilor aduse sistemelor de control al zborului, ghidare și procesare a imaginilor.
Flotila rusă din Marea Caspică și Marina iraniană au început, pe 21.07.2025, desfășurarea de manevre militare comune în acvatoriul Mării Caspice. Este vorba despre exercițiul de căutare-salvare cu numele de cod “CASAREX-2025”.
Polonezii avansează programul achiziției de submarine. Printre criteriile solicitate în program, Agenția Poloneză pentru Armament a indicat că viitoarele submarinele trebuie să fie capabile de imersiune la peste 200 de metri adâncime (caracteristică adaptată Mării Baltice), să angajeze ținte aeriene (elicoptere și avioane de patrulare maritimă), să poată găzdui comando-uri navale, să utilizeze vehicule subacvatice teleghidate și/sau autonome și, în cele din urmă, să lanseze rachete de croazieră. În acest sens amintim că și România are semnată o scrisoare de intenție pentru achiziția de submarine franceze Scorpene, dar acest lucru nu mai pare o prioritate.
Marina Chinei se află în prezent într-o expansiune rapidă, având ca scop construirea unei flote de șase portavioane până în anii 2030. Imaginile recente cu ambarcațiuni de debarcare au amplificat temerile că Beijingul se pregătește activ pentru o potențială invazie a Taiwanului.
România și-a plasat miercuri dimineață avioanele de luptă F-16 în stare de alertă maximă, după ce un nou val de drone rusești a lovit infrastructura portuară ucraineană critică de-a lungul Dunării, aducând din nou războiul la ușa NATO.
„Acest acord consolidează aceste angajamente și ne permite să partajăm mai ușor informații, tehnologii și procese pentru o mai mare reziliență logistică”, a declarat viceamiralul american Jeff Jablon. Australia, Japonia și Statele Unite au semnat, vineri – 11 iulie, un acord pentru a îmbunătăți interoperabilitatea logistică între forțele lor maritime, marcând prima stabilire oficială a unui acord logistic trilateral între națiunile respective.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
România a preluat miercuri, 9 iulie, comanda Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (Mine Countermeasures Black Sea Task Group – MCM BS TG), în cadrul unei ceremonii care a avut loc în portul Constanța.
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
