Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Editorialul semnat de Mihai Isac analizează Marea Neagră din perspectiva Conferinței de la Munchen și schimbările geopolitice ce survin în noua administrație Trump 2.0.
Textul analizează mișcările statelor riverane, dar mai ales strategia - ori lipsa unei strategii coerente - a României ca urmare a schimbărilor politice ce au loc în lume.
Marea Neagră rămâne însă esențială pentru securitatea regiunii.
Redăm integral editorialul semnat de Mihai Isac în Karadeniz Press, cu observația că subtitlurile aparțin DefenseRomania:
Conferința de la München din 2025 a adus în prim-plan noi acorduri și discuții despre securitatea europeană și globală. În paralel, noua administrație „Trump 2.0” de la Casa Albă a venit cu o schimbare de ton în ceea ce privește angajamentele SUA în regiune, punând mai mult accent pe interese naționale stricte și pe negocierea directă a alianțelor.
Zona Mării Negre este un spațiu de interes strategic sporit datorită conflictului armat din Ucraina, dar și ca punct de convergență pentru interesele economice și energetice (infrastructură, conducte de gaze, coridoare de transport).
Regiunea rămâne un barometru al relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, având un rol crucial în politicile de securitate ale UE și în stabilitatea frontierelor estice.
Interesul României față de consolidarea securității Mării Negre a fost subliniat și de participarea ministrului român de Externe la evenimentul cu tema ‘A Free and Open Black Sea: Evaluating Challenges on Connectivity, Global Food Security and Energy in the Region’, evidențiind cu această ocazie importanța strategică a Mării Negre atât din perspectiva asigurării securității euroatlantice, cât și din cea a facilitării conexiunilor dintre Europa și Asia. Șeful diplomației de la București a semnalat deteriorarea suplimentară a situației de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Înaltul demnitarul român a prezentat proiectele și inițiativele regionale menite să contribuie atât la securitatea regiunii, cât și la valorificarea potențialului acesteia din perspectiva conectivității. Hurezeanu a subliniat importanța cooperării la nivel european și euroatlantic pentru atingerea acestor obiective, inclusiv prin continuarea unei prezențe NATO robuste la Marea Neagră, adoptarea unei Strategii UE privind Marea Neagră și implementarea deplină a Strategiei SUA privind Marea Neagră, informează MAE.
Anterior, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, declara că ‘mediul de securitate din regiunea Mării Negre va fi în continuare imprevizibil și vă solicita un nivel ridicat de atenție din partea aliaților riverani. În cadrul eforturilor depuse de România, ca furnizor de securitate în această regiune, Forțele Navale Române reprezintă una dintre principalele structuri garante ale protejării flancului estic al NATO în zonă aflată în responsabilitatea noastră. Toate aceste eforturi sunt vizibile prin faptul că, astăzi, cu un conflict armat în partea de nord a Mării Negre, se poate naviga în siguranță, iar lupta împotriva minelor marine aflate în derivă este un succes euroatlantic la care România a avut și are o contribuție importantă’.
Conform surselor militare de la București, în vederea asigurării libertății de navigație în bazinul pontic, Forțele Navale Române au executat misiuni specifice de monitorizare și cercetare atât sub comandă națională, cât și ca parte a grupării navale a grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră – MCM Black Sea TG (Mine Countermeasures Black Sea Task Group), alături de partenerii din Bulgaria și Turcia.
Situația de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre este influențată decisiv de războiul din Ucraina. După escaladările din ultimii ani, conflictul se află într-o fază complicată. Acțiunile Rusiei, atât militare cât și diplomatice, au redesenat echilibrul de forțe în zonă, iar sprijinul NATO pentru Ucraina a fost constant, chiar dacă diferit ca intensitate de la un aliat la altul.
Datorită alimentării tensiunilor la Marea Neagră, apărarea maritimă, exercițiile militare și monitorizarea strâmtorilor au devenit priorități pentru statele riverane. De asemenea, rutele comerciale, în special pentru cereale și produse energetice, au fost afectate, ducând la reevaluarea coridoarelor de transport și a infrastructurii portuare.
Degradarea situației de securitate au dus la repunerea în discuție a Convenției de la Montreaux, încheiată în 1936. Aceasta reglementează trecerea navelor prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, stabilind reguli stricte privind tonajul și perioada de staționare a navelor de război din afara regiunii. Este considerată un pilon juridic crucial pentru securitatea Mării Negre, dând Turciei rolul de „garant” al accesului în și dinspre Marea Neagră.
Presiunile și dilemele în noul context geopolitic sunt evidente, existând discuții privind posibile reinterpretări sau chiar renegocieri (cel puțin la nivel declarativ) pentru a permite sau restricționa mai mult accesul maritim. Turcia, pe fondul ambițiilor sale regionale, ar putea încerca să folosească Montreux ca instrument de negociere cu aliații occidentali și cu Rusia.
România este „poarta estică” a NATO și Uniunii Europene și se concentrează pe securizarea frontierelor și pe menținerea stabilității la Marea Neagră. România este interesată de protejarea infrastructurii strategice (portul Constanța, conducte de gaze, coridoare de transport). Bucureștiul susține ferm integritatea teritorială a Ucrainei și se implică activ în inițiativele de sprijin (umanitar, economic, militar defensiv).
Turcia este un jucător regional major, cu ambiții de influență în Orientul Mijlociu și Caucaz. Turcia își folosește poziția geografică și Convenția Montreux pentru a controla fluxul maritim. Ankara se află într-o dilemă geopolitică, între dorința de a menține relații comerciale și energetice cu Rusia și nevoia de a-și păstra statutul de aliat NATO.
Bulgaria are o politică externă prudentă, încercând să mențină un echilibru între presiunile NATO/UE și relațiile istorice cu Rusia. Sofia se concentrează pe securitatea energetică și stabilitatea economică, dat fiind că Bulgaria depinde parțial de resursele energetice rusești.
Pentru Republica Moldova, războiul din Ucraina sporește temerile privind un potențial conflict în Transnistria. Republica Moldova încearcă să avanseze pe calea integrării europene și să-și consolideze capacitățile de securitate, cu toate că resursele sale sunt limitate.
Ucraina continuă eforturile de menținere a integrității teritoriale, cu sprijin politic și militar din partea Occidentului, însă conflictul rămâne intens, pe fondul recentelor declarații ale președintelui american Trump.
Kievul vede Marea Neagră ca pe un coridor crucial pentru exportul de cereale și resurse, iar orice blocadă navală sau tensiuni maritime îi afectează direct economia.
Rusia implementează o strategie de „proiectare a puterii”, văzând Marea Neagră ca pe o zonă istorică de influență și folosind inclusiv flota militară din Sevastopol (Crimeea) ori alte baze pontice pentru a exercita presiune militară. Moscova încearcă să mențină controlul asupra regiunii prin prezență militară și acorduri bilaterale cu state-cheie (Turcia, potențial parteneri din Caucaz).
Georgia are o poziție strategică la Marea Neagră și Caucaz. În urma ultimelor evoluții Tbilisi și-a consolidat relațiile cu Rusia, deciziile de la Tbilisi fiind condamnate de lumea occidentală. Țara încearcă să se profileze ca un coridor energetic alternativ pentru resursele din Asia Centrală, dar e limitată de presiunile regionale.
Noua eră geopolitică „Trump 2.0” aduce numeroase schimbări. Politica externă americană axată pe „America First” presupune reevaluarea costurilor pentru menținerea bazelor militare și a sprijinului acordat aliaților. În acest context au apărut presiuni asupra statelor membre NATO să-și crească bugetele de apărare și contribuția la misiuni comune.
Administrația Trump pare să adopte o atitudine mai tranzacțională față de aliați și adversari, ceea ce poate crea incertitudine în regiune și stimuli pentru negocieri bilaterale mai intense.
Dacă SUA își reduce prezența navală în Marea Neagră (respectând oricum limitele impuse de Montreux), Rusia ar putea profita pentru a-și consolida poziția. Statele din regiune vor trebui să se bazeze mai mult pe propriile forțe și pe parteneri europeni (UE, Franța, Germania) sau să negocieze direct cu Washingtonul.
României, Bulgariei și Poloniei li se poate cere să preia o parte semnificativă din sarcina de securitate. Creșterea prezenței militare a aliaților europeni în Marea Neagră ar fi un semn de angajament comun, după modelul baltic.
Turcia poate deveni un arbitru-cheie, având capacitatea de a își folosi poziția geografică și Convenția Montreux ca pârghie diplomatică. Anumite decizii, cum ar fi eventualele restricții mai severe pentru navele NATO sau ruse, pot fi monedă de schimb în negocierea unor avantaje politice sau economice.
Cu siguranță, Moscova va implementa o strategie de escaladare limitată a conflictelor hibride. Rusia ar putea apela mai mult la tactici hibride (de exemplu, blocaje navale „de facto”, atacuri cibernetice, dezinformare) pentru a-și menține influența și a crea disensiuni între statele riverane Mării Negre.
Uniunea Europeană ar putea încerca să umple un eventual „gol” lăsat de o implicare mai redusă a SUA, impulsionând proiecte de securitate și apărare la nivelul UE (PESCO) și investiții în infrastructură regională.
Statele riverane – precum România, Bulgaria, Turcia, Ucraina, plus Republica Moldova (ca actor mai mic, dar relevant) – trebuie să găsească mecanisme de dialog și cooperare pentru probleme comune (securitatea energetică, infrastructura de transport, prevenirea conflictelor maritime).
Într-un context geopolitic volatil, canalele diplomatice devin esențiale. Montreux rămâne un instrument-cheie pe care Turcia îl poate folosi, iar SUA, prin noua administrație, pot alege să negocieze direct cu fiecare stat în parte.
Chiar dacă abordarea administrației americane este mai tranzacțională, statele UE/NATO trebuie să-și arate solidaritatea și să găsească un numitor comun pentru a contracara influența Rusiei și instabilitatea din regiune extinsă a Mării Negre.
Dacă vorbim despre o planificarea strategică pentru securitatea Mării Negre, este nevoie de o strategie regională coerentă pentru a gestiona potențialele crize: exerciții comune, modernizare navală și măsuri de reacție rapidă împotriva amenințărilor hibride.
România și Bulgaria pot iniția formate regionale care să implice Turcia, Georgia, Ucraina și chiar Republica Moldova, sub umbrela cooperării cu UE și NATO.
Regiunea Mării Negre a devenit, în noul context post-München 2025, un spațiu unde interesele marilor puteri și ale statelor regionale se intersectează mai intens ca oricând. Conferința de la München a deschis discuții cruciale despre viitorul securității euro-atlantice, iar administrația Trump 2.0 adaugă o notă de incertitudine prin politicile sale neconvenționale. În acest cadru, se evidențiază importanța cooperării, a diplomației agile și a investițiilor continue în securitate, pentru a menține stabilitatea și a proteja interesele fiecărui actor regional.
România nu pare a avea o politică clară în regiunea Mării Negre, chiar dacă există diferite contacte diplomatice, inclusiv cu partea turcă, În permanență cele două părți evidențiază bună cooperare româno-turcă, în spiritul parteneriatului strategic între cele două state. Să nu uităm că anul trecut, a fost organizată prima ediție a Consiliului de cooperare strategică la nivel înalt între România și Turcia, acest format având potențialul de a consolida dialogul la nivel bilateral, regional și în cadrul NATO.
Bucureștiul a subliniat, în permanență, bună cooperare româno-turcă în vederea menținerii securității în zona Mării Negre, inclusiv participarea părții turce la Misiunea NATO de Poliție Aeriană Întărită, desfășurată în România anul trecut. Surse oficiale de la București mai subliniază și importanța operaționalizării Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine în Marea Neagră, la care participă România, Turcia și Bulgaria. Această cooperare trilaterală va contribui la menținerea securității navale la Marea Neagră.
Dimensiunea economică este extrem de importantă în orice format de colaborare, iar pentru România Republica Turcia este unul dintre principalii parteneri comerciali. Este cel mai mare partener comercial din afara UE și prima destinație non-UE a exporturilor românești. În România, activează peste 19.000 de companii cu capital turcesc. Recent, înalți oficiali ruși au subliniat necesitatea intensificării cooperării în domenii de interes strategic, din perspectivă bilaterală și regională. În acest sens, a dat ca exemple domeniul energiei, al transporturilor și industria de apărare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Forțele speciale britanice au fost plasate în stare de alertă maximă în vederea unei potențiale mobilizări în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii conduse de Regatul Unit, a relatat The i Paper pe 18 martie, citând surse militare. Potrivit a două surse citate de publicație, unitățile forțelor speciale britanice au fost instruite să se pregătească pentru o posibilă mobilizare în Ucraina.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.
Toate acordurile România - SUA, inclusiv cele care reglementează prezenţa militară americană în ţara noastră, sunt în vigoare, sunt respectate şi adaptate permanent la evoluţiile de securitate din mediul regional, au precizat miercuri surse din domeniul Apărării.
Ucrainenii au dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acțiune, Bars, care este un hibrid între o rachetă de croazieră și o dronă.
Kremlinul a afirmat miercuri că 'nu este pregătit' să spună când va expira moratoriul fragil privind atacurile asupra infrastructurii energetice, convenit cu Kievul sub presiunea Washingtonului, relatează Agerpres și AFP.
Forțele paramilitare de Sprijin Rapid (RSF) din Sudan au anunțat formarea unui guvern alternativ, la doi ani de când țara se confruntă cu un război brutal care a făcut zeci de mii de morți și a declanșat ceea ce Națiunile Unite numește “cea mai mare criză umanitară”.
Aviația militară de azi a SUA operează 142 de bombardiere și puțin peste 2.000 de avioane de vânătoare. Mult sub perioada de glorie, de apogeu, dar din punct de vedere tehnologic SUA sunt vârf de lance. În timpul Războiului Rece, când SUA erau pregătite pentru un conflict cu Uniunea Sovietică, Forțele Aeriene Americane dețineau 422 de bombardiere și peste 4.000 de avioane de vânătoare. Problemele însă nu sunt cu numărul de avioane.
Marea Britanie dorește să încheie un acord de apărare cu UE pe fondul politicilor tensionate ale președintelui american Donald Trump. Regatul Unit caută acces la noul fond de apărare al UE.
Doi soldați chinezi, a căror capturare a fost anunțată de Ucraina săptămâna trecută, și-au avertizat luni compatrioții să nu se alăture războiului din Ucraina de partea Rusiei.