Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
„Marea Neagră în epoca Trump”. De ce România trebuie să preia o parte importantă din securitatea mării, dar vestea proastă e că nu prea avem o strategie
Strategica
Data publicării:
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un articol intitulat „Marea Neagră în epoca Trump: episodul München 2025” în portalul Karadeniz Press.
Foto: Forțele Navale Române
Foto: Forțele Navale Române

Editorialul semnat de Mihai Isac analizează Marea Neagră din perspectiva Conferinței de la Munchen și schimbările geopolitice ce survin în noua administrație Trump 2.0.

Textul analizează mișcările statelor riverane, dar mai ales strategia - ori lipsa unei strategii coerente - a României ca urmare a schimbărilor politice ce au loc în lume.

Marea Neagră rămâne însă esențială pentru securitatea regiunii.

Redăm integral editorialul semnat de Mihai Isac în Karadeniz Press, cu observația că subtitlurile aparțin DefenseRomania:

Conferința de la München din 2025 a adus în prim-plan noi acorduri și discuții despre securitatea europeană și globală. În paralel, noua administrație „Trump 2.0” de la Casa Albă a venit cu o schimbare de ton în ceea ce privește angajamentele SUA în regiune, punând mai mult accent pe interese naționale stricte și pe negocierea directă a alianțelor.

Zona Mării Negre este un spațiu de interes strategic sporit datorită conflictului armat din Ucraina, dar și ca punct de convergență pentru interesele economice și energetice (infrastructură, conducte de gaze, coridoare de transport).

Regiunea rămâne un barometru al relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, având un rol crucial în politicile de securitate ale UE și în stabilitatea frontierelor estice.

Interesul României față de consolidarea securității Mării Negre a fost subliniat și de participarea ministrului român de Externe la evenimentul cu tema ‘A Free and Open Black Sea: Evaluating Challenges on Connectivity, Global Food Security and Energy in the Region’, evidențiind cu această ocazie importanța strategică a Mării Negre atât din perspectiva asigurării securității euroatlantice, cât și din cea a facilitării conexiunilor dintre Europa și Asia. Șeful diplomației de la București a semnalat deteriorarea suplimentară a situației de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Înaltul demnitarul român a prezentat proiectele și inițiativele regionale menite să contribuie atât la securitatea regiunii, cât și la valorificarea potențialului acesteia din perspectiva conectivității. Hurezeanu a subliniat importanța cooperării la nivel european și euroatlantic pentru atingerea acestor obiective, inclusiv prin continuarea unei prezențe NATO robuste la Marea Neagră, adoptarea unei Strategii UE privind Marea Neagră și implementarea deplină a Strategiei SUA privind Marea Neagră, informează MAE.

Anterior, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, declara că ‘mediul de securitate din regiunea Mării Negre va fi în continuare imprevizibil și vă solicita un nivel ridicat de atenție din partea aliaților riverani. În cadrul eforturilor depuse de România, ca furnizor de securitate în această regiune, Forțele Navale Române reprezintă una dintre principalele structuri garante ale protejării flancului estic al NATO în zonă aflată în responsabilitatea noastră. Toate aceste eforturi sunt vizibile prin faptul că, astăzi, cu un conflict armat în partea de nord a Mării Negre, se poate naviga în siguranță, iar lupta împotriva minelor marine aflate în derivă este un succes euroatlantic la care România a avut și are o contribuție importantă’.

5. Fregata Mă... (freagata-marasesti_96461200.jpg)

Conform surselor militare de la București, în vederea asigurării libertății de navigație în bazinul pontic, Forțele Navale Române au executat misiuni specifice de monitorizare și cercetare atât sub comandă națională, cât și ca parte a grupării navale a grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră – MCM Black Sea TG (Mine Countermeasures Black Sea Task Group), alături de partenerii din Bulgaria și Turcia.

 

E perimată Convenția de la Montreaux?

 

Situația de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre este influențată decisiv de războiul din Ucraina. După escaladările din ultimii ani, conflictul se află într-o fază complicată. Acțiunile Rusiei, atât militare cât și diplomatice, au redesenat echilibrul de forțe în zonă, iar sprijinul NATO pentru Ucraina a fost constant, chiar dacă diferit ca intensitate de la un aliat la altul.

Datorită alimentării tensiunilor la Marea Neagră, apărarea maritimă, exercițiile militare și monitorizarea strâmtorilor au devenit priorități pentru statele riverane. De asemenea, rutele comerciale, în special pentru cereale și produse energetice, au fost afectate, ducând la reevaluarea coridoarelor de transport și a infrastructurii portuare.

Degradarea situației de securitate au dus la repunerea în discuție a Convenției de la Montreaux, încheiată în 1936. Aceasta reglementează trecerea navelor prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, stabilind reguli stricte privind tonajul și perioada de staționare a navelor de război din afara regiunii. Este considerată un pilon juridic crucial pentru securitatea Mării Negre, dând Turciei rolul de „garant” al accesului în și dinspre Marea Neagră.

Presiunile și dilemele în noul context geopolitic sunt evidente, existând discuții privind posibile reinterpretări sau chiar renegocieri (cel puțin la nivel declarativ) pentru a permite sau restricționa mai mult accesul maritim. Turcia, pe fondul ambițiilor sale regionale, ar putea încerca să folosească Montreux ca instrument de negociere cu aliații occidentali și cu Rusia.

 

România este „poarta estică” a NATO și Uniunii Europene

 

2. Fregata „R... (2-fortele-navale-romane_41501000.jpg)

România este „poarta estică” a NATO și Uniunii Europene și se concentrează pe securizarea frontierelor și pe menținerea stabilității la Marea Neagră. România este interesată de protejarea infrastructurii strategice (portul Constanța, conducte de gaze, coridoare de transport). Bucureștiul susține ferm integritatea teritorială a Ucrainei și se implică activ în inițiativele de sprijin (umanitar, economic, militar defensiv).

Turcia este un jucător regional major, cu ambiții de influență în Orientul Mijlociu și Caucaz. Turcia își folosește poziția geografică și Convenția Montreux pentru a controla fluxul maritim. Ankara se află într-o dilemă geopolitică, între dorința de a menține relații comerciale și energetice cu Rusia și nevoia de a-și păstra statutul de aliat NATO.

Bulgaria are o politică externă prudentă, încercând să mențină un echilibru între presiunile NATO/UE și relațiile istorice cu Rusia. Sofia se concentrează pe securitatea energetică și stabilitatea economică, dat fiind că Bulgaria depinde parțial de resursele energetice rusești.

Pentru Republica Moldova, războiul din Ucraina sporește temerile privind un potențial conflict în Transnistria. Republica Moldova încearcă să avanseze pe calea integrării europene și să-și consolideze capacitățile de securitate, cu toate că resursele sale sunt limitate.

Ucraina continuă eforturile de menținere a integrității teritoriale, cu sprijin politic și militar din partea Occidentului, însă conflictul rămâne intens, pe fondul recentelor declarații ale președintelui american Trump.

Kievul vede Marea Neagră ca pe un coridor crucial pentru exportul de cereale și resurse, iar orice blocadă navală sau tensiuni maritime îi afectează direct economia.

 

Rusia implementează o strategie de „proiectare a puterii” în Marea Neagră

 

3. Discursul ... (whshzsyeuxm8c1bdmptcfhgqqahf1yya_26473100.jpg)

Rusia implementează o strategie de „proiectare a puterii”, văzând Marea Neagră ca pe o zonă istorică de influență și folosind inclusiv flota militară din Sevastopol (Crimeea) ori alte baze pontice pentru a exercita presiune militară. Moscova încearcă să mențină controlul asupra regiunii prin prezență militară și acorduri bilaterale cu state-cheie (Turcia, potențial parteneri din Caucaz).

Georgia are o poziție strategică la Marea Neagră și Caucaz. În urma ultimelor evoluții Tbilisi și-a consolidat relațiile cu Rusia, deciziile de la Tbilisi fiind condamnate de lumea occidentală. Țara încearcă să se profileze ca un coridor energetic alternativ pentru resursele din Asia Centrală, dar e limitată de presiunile regionale.

Noua eră geopolitică „Trump 2.0” aduce numeroase schimbări. Politica externă americană axată pe „America First” presupune reevaluarea costurilor pentru menținerea bazelor militare și a sprijinului acordat aliaților. În acest context au apărut presiuni asupra statelor membre NATO să-și crească bugetele de apărare și contribuția la misiuni comune.

Administrația Trump pare să adopte o atitudine mai tranzacțională față de aliați și adversari, ceea ce poate crea incertitudine în regiune și stimuli pentru negocieri bilaterale mai intense.

Dacă SUA își reduce prezența navală în Marea Neagră (respectând oricum limitele impuse de Montreux), Rusia ar putea profita pentru a-și consolida poziția. Statele din regiune vor trebui să se bazeze mai mult pe propriile forțe și pe parteneri europeni (UE, Franța, Germania) sau să negocieze direct cu Washingtonul.

 

României, Bulgariei și Poloniei li se poate cere să preia o parte semnificativă din sarcina de securitate

 

României, Bulgariei și Poloniei li se poate cere să preia o parte semnificativă din sarcina de securitate. Creșterea prezenței militare a aliaților europeni în Marea Neagră ar fi un semn de angajament comun, după modelul baltic.

Turcia poate deveni un arbitru-cheie, având capacitatea de a își folosi poziția geografică și Convenția Montreux ca pârghie diplomatică. Anumite decizii, cum ar fi eventualele restricții mai severe pentru navele NATO sau ruse, pot fi monedă de schimb în negocierea unor avantaje politice sau economice.

Cu siguranță, Moscova va implementa o strategie de escaladare limitată a conflictelor hibride. Rusia ar putea apela mai mult la tactici hibride (de exemplu, blocaje navale „de facto”, atacuri cibernetice, dezinformare) pentru a-și menține influența și a crea disensiuni între statele riverane Mării Negre.

Uniunea Europeană ar putea încerca să umple un eventual „gol” lăsat de o implicare mai redusă a SUA, impulsionând proiecte de securitate și apărare la nivelul UE (PESCO) și investiții în infrastructură regională.

Statele riverane – precum România, Bulgaria, Turcia, Ucraina, plus Republica Moldova (ca actor mai mic, dar relevant) – trebuie să găsească mecanisme de dialog și cooperare pentru probleme comune (securitatea energetică, infrastructura de transport, prevenirea conflictelor maritime).

Într-un context geopolitic volatil, canalele diplomatice devin esențiale. Montreux rămâne un instrument-cheie pe care Turcia îl poate folosi, iar SUA, prin noua administrație, pot alege să negocieze direct cu fiecare stat în parte.
Chiar dacă abordarea administrației americane este mai tranzacțională, statele UE/NATO trebuie să-și arate solidaritatea și să găsească un numitor comun pentru a contracara influența Rusiei și instabilitatea din regiune extinsă a Mării Negre.

Dacă vorbim despre o planificarea strategică pentru securitatea Mării Negre, este nevoie de o strategie regională coerentă pentru a gestiona potențialele crize: exerciții comune, modernizare navală și măsuri de reacție rapidă împotriva amenințărilor hibride.

România și Bulgaria pot iniția formate regionale care să implice Turcia, Georgia, Ucraina și chiar Republica Moldova, sub umbrela cooperării cu UE și NATO.

 

România nu pare a avea o politică clară în regiunea Mării Negre

 

4. -imagine fara descriere- (fortele_navale_romane_72768700.jpg)

Regiunea Mării Negre a devenit, în noul context post-München 2025, un spațiu unde interesele marilor puteri și ale statelor regionale se intersectează mai intens ca oricând. Conferința de la München a deschis discuții cruciale despre viitorul securității euro-atlantice, iar administrația Trump 2.0 adaugă o notă de incertitudine prin politicile sale neconvenționale. În acest cadru, se evidențiază importanța cooperării, a diplomației agile și a investițiilor continue în securitate, pentru a menține stabilitatea și a proteja interesele fiecărui actor regional.

România nu pare a avea o politică clară în regiunea Mării Negre, chiar dacă există diferite contacte diplomatice, inclusiv cu partea turcă, În permanență cele două părți evidențiază bună cooperare româno-turcă, în spiritul parteneriatului strategic între cele două state. Să nu uităm că anul trecut, a fost organizată prima ediție a Consiliului de cooperare strategică la nivel înalt între România și Turcia, acest format având potențialul de a consolida dialogul la nivel bilateral, regional și în cadrul NATO.

Bucureștiul a subliniat, în permanență, bună cooperare româno-turcă în vederea menținerii securității în zona Mării Negre, inclusiv participarea părții turce la Misiunea NATO de Poliție Aeriană Întărită, desfășurată în România anul trecut. Surse oficiale de la București mai subliniază și importanța operaționalizării Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine în Marea Neagră, la care participă România, Turcia și Bulgaria. Această cooperare trilaterală va contribui la menținerea securității navale la Marea Neagră.

Dimensiunea economică este extrem de importantă în orice format de colaborare, iar pentru România Republica Turcia este unul dintre principalii parteneri comerciali. Este cel mai mare partener comercial din afara UE și prima destinație non-UE a exporturilor românești. În România, activează peste 19.000 de companii cu capital turcesc. Recent, înalți oficiali ruși au subliniat necesitatea intensificării cooperării în domenii de interes strategic, din perspectivă bilaterală și regională. În acest sens, a dat ca exemple domeniul energiei, al transporturilor și industria de apărare.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Flota ucraineană de avioane Mirage 2000 este înzestrată cu bombe de înaltă precizie: Franța a confirmat furnizarea de muniţii ghidate AASM
Germanii se tem că SUA ar putea să ”stingă lumina” pentru F-35 folosite de europeni: ”Kill switch este mai mult decât un zvon”
Trump destabilizează și “micul NATO”. Australia este foarte aproape să rămână fără submarinele nucleare americane, deși a fost forțată să refuze și să umilească Parisul
Flota rusă din Marea Neagră primește drone navale Katran. Sursa foto: X/YouTube.
EXCLUSIV
Umilită în Marea Neagră de o țară fără nicio navă de luptă, măreața Flotă a Rusiei se schimbă: Se fac primii pași spre o flotă a dronelor
Sfârșitul superiorității aeriene? De ce SUA au spus „stop” dezvoltării unui viitor avion de luptă de generația a 6-a
Ucraina „s-ar putea să nu supraviețuiască” invaziei pe scară largă a Rusiei, cu sau fără sprijinul american. Trump: Indiferent de rezultatul războiului, SUA își vor banii înapoi
Sistemul CA-95 românesc a fost integrat în apărarea antiaeriană a Ucrainei: Chiar dacă este depășit din punct de vedere tehnologic, rămâne eficient în combaterea dronelor
Niciodată gubernie rusă! Polonia vrea arma nucleară și o armată de jumătate de milion de oameni
Trump nu poate asigura pacea în Ucraina fără Europa. Altfel riscăm să ne trezim cu Rusia la Gurile Dunării și cu un război major în Europa în următorii ani
SUA vor taxa toate navele care au legătură cu China și cer aliaților să facă la fel / Beijingul marchează puncte: ”Marile puteri nu ar trebui să-i hărțuiască pe cei slabi”
EXCLUSIV
Între SUA, Europa și războiul hibrid rus: Planurile lui Narîșkin pentru România | Prof. Radu Carp, la Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
Harta Europei / pexels, aliaksei lepik
EXCLUSIV
Mai valorează ceva tratatele internaționale, în ziua de astăzi?
EXCLUSIV
Cel mai negru scenariu: Încercarea de a retrage SUA din NATO, o greșeală neforțată. Juridic e foarte greu, dar nu e neovie de retragere efectivă pentru a produce un cutremur în Alianță
China alocă 7,2% pentru apărare și anunță: Dacă America vrea orice fel de război, suntem gata să luptăm până la capăt
Zelenski îi întinde bărbătește mâna lui Trump: Incidentul din Biroul Oval, regretabil. Ucraina vrea discuții pentru un acord „în orice moment și în orice format''
Statele Unite şi-au pus aliații europeni într-un con de umbră. Polonia: Nu s-au consultat cu niciunul dintre aliații săi NATO cu privire la suspendarea ajutorului militar acordat Ucrainei
Ambasada Ucrainei în România, mesaj de mulţumire: Le mulțumim autorităților române, care au demonstrat din nou sprijinul față de poporul ucrainean
Dictatul de la Washington: Ucraina ar trebui să cedeze teritorii, iar Rusia să accepte forțele de menținere a păcii europene
Avioane franceze Rafale cu arme nucleare în Europa? Franța, dispusă să facă o mișcare fără precedent în fața Rusiei, dacă SUA fac un pas în spate
Bolojan: Garanțiile de securitate nu sunt doar pentru Ucraina, ci pentru tot Flancul estic și nu pot fi asigurate fără un sprijin din partea SUA
Zelenski, partenerii Ucrainei se reunesc pentru un summit-cheie la Londra, după incidentele de la Casa Albă
Un plan de încetare a focului în Ucraina, care va fi prezentat Statelor Unite, urmează să fie elaborat de Regatul Unit şi Franța: Destinul manifest al americanilor este să fie de partea ucrainenilor
Israelul face lobby pe lângă SUA pentru ca Rusia să-și continue prezența în Siria: Se intenţionează stoparea ascensiunii militare a Turciei în regiune
În Ucraina, sistemul de apărare antiaeriană NASAMS a interceptat peste 900 de rachete rusești cu o eficiență de 94%
Bombele ghidate ruse UPMK sau FAB au fost marea problemă a Ucrainei. NATO trebuie să se inspire din războiul aerian al Rusiei, care a schimbat strategia
Mexicul devine noua ţintă a declaraţiilor secretarului american al apărării: Avertisment cu privire la o posibilă intervenție militară dacă nu se începe o luptă împotriva cartelurilor de droguri
Pacea din Ucraina, o chestiune secundară. Principal miză a administrației americane pare să fie scoatere Rusiei din relația cu China  
Administrația Trump ar putea retrage tot ajutorul militar acordat Ucrainei: ,,Nu vom mai scrie cecuri în alb pentru un război desfășurat într-o țară foarte îndepărtată''
Zelenski crede că relațiile cu Trump pot fi salvate: Obținerea păcii va include negocieri și diplomație, pacea trebuie să fie durabilă și justă

Ştiri Recomandate

Sukhoi-urile rusești au o problemă în plus: Ucrainenii vor putea folosi avioane de avertizare timpurie Saab 340B, imediat ce F-16 vor primi câteva modificări
Cine va fi primul? La doar câteva zile după ce SUA au anunțat F-47, China publică noi fotografii cu avionul ei de generația a 6-a
SUA au suspendat intrarea României în Visa Waiver. Administrația Trump vorbește de o „pauză” pentru verificări amănunțite
Negocieri de pace. Statele Unite: Am ajuns la un acord cu Ucraina și Rusia privind navigația sigură în Marea Neagră
Ucrainenii vor să continue lupta cu orice preț, chiar și fără SUA. Cifrele unui sondaj în Ucraina sunt covârșitoare: O capitulare impusă de americani e respinsă de populație
Uniunea Europeană se bucură de un sprijin record din partea cetățenilor săi
Parchetul rus, sesizat de Duma de Stat în legătură cu o pretinsă "imixtiune a României" în afacerile interne ale Rusiei
Comisia acordă României 615 milioane de euro pentru extracția de grafit, de magneziu şi de cupru. Europa va avea 47 de proiecte strategice, folosite inclusiv de industria de apărare
Divizia 101 Aeropurtată a U.S. Army testează noi batalioane concepute pentru bătălii la scară largă
Germania merge înainte cu F-35 iar Rheinmetall face marele anunţ: Începe producția de secțiuni centrale de fuzelaj pentru avioane
Un secret bine păstrat încă din 2019: Boeing și Lockheed Martin au efectuat fiecare zboruri cu un prototip ,,X-Plane'' ca pregătire pentru programul NGAD
Pe fondul tensiunilor cu state aliate, SUA propun Turciei revenirea la F-35. Dar vor sistemele rusești S-400 dezasamblate în baze americane
Industria poloneză de apărare dezvoltă un nou vehicul de luptă pentru infanterie: Uşa este deschisă şi pentru investitori străini
Ne mai putem baza pe umbrela nucleară a SUA? Noile abordări americane de politică externă ar putea crește numărul puterilor nucleare la 25 de state
Discuțiile s-au încheiat, dar nu avem niciun rezultat. Rusia și SUA vor emite în curând un comunicat comun despre războiul din Ucraina
Din România, toți „ochii” pe Rusia. Avioanele de cercetare americane încă efectuează misiuni de monitorizare a Rusiei deasupra Mării Negre
Suedia propune aliaților europeni să înlocuiască Boeing E-3 Sentry AWACS cu ”GlobalEye”, cele mai moderne aeronave de supraveghere de la Saab
Editorul șef al publicației The Atlantic dezvăluie că administrația Trump i-a trimis accidental mesaje despre planurile Pentagonului împotriva rebelilor Houthi
Uzată la maxim după 3 ani de război, flota aeriană a Rusiei face și ”greșeli neforțate”: Un Su-25 s-a prăbușit în Rusia în timpul unui zbor de antrenament
Miile de obuziere și tancuri poloneze au nevoie de obuze în cantități industriale. Guvernul dă undă verde pentru construcția mai multor fabrici de muniție
Rușii recunosc ordinul lui Putin: Tergiversarea negocierilor de pace cu Ucraina cât de mult posibil pentru ca Armata să ocupe și mai mult teritoriu
Danemarca spune că regretă că a ales F-35, în timp ce JD Vance anunță că SUA „vor lua” Groenlanda „oricât s-ar plânge Europa”
Forţele ruse au fost prinse pe picior greşit (Video): Un sistem HIMARS ucrainean a distrus patru elicoptere rusești aflate în regiunea rusă Belgorod
Presa sârbă anunță că Belgradul și Budapesta ar putea intra în alianță militară, ca răspuns la acordul recent semnat între Croația, Albania și Kosovo
De ce e greu să treci de la bătrânele Kalașnikov la arme de asalt M4 americane. Un luptător ucrainean din forțele speciale dezvăluie experiența
Incertitudine cu privire la tancurile Abrams australiene donate Ucrainei: Joaca lui Donald Trump de-a asistența militară a dus la blocarea unui hub logistic din Polonia
Francezii nu pierd timpul și propun ca „vidul” lăsat de F-35 să fie înlocuit de avioane Rafale, într-o ofertă adresată Portugaliei și Canadei
Forțele Aeriene Ucrainene au lovit puternic o unitate de aprovizionare rusească aflată în regiunea Herson (Video)
Elon Musk: Canada e un stat artificial
Statele europene ar trebui să „colaboreze” pentru a dezvolta sisteme de arme laser, recomandă șeful MBDA
Revenit dintr-o misiune de luptă din Ucraina, un bombardier rusesc Su-34 a aterizat “pe burtă” din cauza unei probleme tehnice (Video)
Rusia a „infectat” inteligenta artificială cu propagandă - Instrumentele AI repeta narațiunile false rusești generate de o reţea mass-media internaţională
pixel