Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
„Marea Neagră în epoca Trump”. De ce România trebuie să preia o parte importantă din securitatea mării, dar vestea proastă e că nu prea avem o strategie
Strategica
Data publicării:
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un articol intitulat „Marea Neagră în epoca Trump: episodul München 2025” în portalul Karadeniz Press.
Foto: Forțele Navale Române
Foto: Forțele Navale Române

Editorialul semnat de Mihai Isac analizează Marea Neagră din perspectiva Conferinței de la Munchen și schimbările geopolitice ce survin în noua administrație Trump 2.0.

Textul analizează mișcările statelor riverane, dar mai ales strategia - ori lipsa unei strategii coerente - a României ca urmare a schimbărilor politice ce au loc în lume.

Marea Neagră rămâne însă esențială pentru securitatea regiunii.

Redăm integral editorialul semnat de Mihai Isac în Karadeniz Press, cu observația că subtitlurile aparțin DefenseRomania:

Conferința de la München din 2025 a adus în prim-plan noi acorduri și discuții despre securitatea europeană și globală. În paralel, noua administrație „Trump 2.0” de la Casa Albă a venit cu o schimbare de ton în ceea ce privește angajamentele SUA în regiune, punând mai mult accent pe interese naționale stricte și pe negocierea directă a alianțelor.

Zona Mării Negre este un spațiu de interes strategic sporit datorită conflictului armat din Ucraina, dar și ca punct de convergență pentru interesele economice și energetice (infrastructură, conducte de gaze, coridoare de transport).

Regiunea rămâne un barometru al relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, având un rol crucial în politicile de securitate ale UE și în stabilitatea frontierelor estice.

Interesul României față de consolidarea securității Mării Negre a fost subliniat și de participarea ministrului român de Externe la evenimentul cu tema ‘A Free and Open Black Sea: Evaluating Challenges on Connectivity, Global Food Security and Energy in the Region’, evidențiind cu această ocazie importanța strategică a Mării Negre atât din perspectiva asigurării securității euroatlantice, cât și din cea a facilitării conexiunilor dintre Europa și Asia. Șeful diplomației de la București a semnalat deteriorarea suplimentară a situației de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Înaltul demnitarul român a prezentat proiectele și inițiativele regionale menite să contribuie atât la securitatea regiunii, cât și la valorificarea potențialului acesteia din perspectiva conectivității. Hurezeanu a subliniat importanța cooperării la nivel european și euroatlantic pentru atingerea acestor obiective, inclusiv prin continuarea unei prezențe NATO robuste la Marea Neagră, adoptarea unei Strategii UE privind Marea Neagră și implementarea deplină a Strategiei SUA privind Marea Neagră, informează MAE.

Anterior, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, declara că ‘mediul de securitate din regiunea Mării Negre va fi în continuare imprevizibil și vă solicita un nivel ridicat de atenție din partea aliaților riverani. În cadrul eforturilor depuse de România, ca furnizor de securitate în această regiune, Forțele Navale Române reprezintă una dintre principalele structuri garante ale protejării flancului estic al NATO în zonă aflată în responsabilitatea noastră. Toate aceste eforturi sunt vizibile prin faptul că, astăzi, cu un conflict armat în partea de nord a Mării Negre, se poate naviga în siguranță, iar lupta împotriva minelor marine aflate în derivă este un succes euroatlantic la care România a avut și are o contribuție importantă’.

5. Fregata Mă... (freagata-marasesti_96461200.jpg)

Conform surselor militare de la București, în vederea asigurării libertății de navigație în bazinul pontic, Forțele Navale Române au executat misiuni specifice de monitorizare și cercetare atât sub comandă națională, cât și ca parte a grupării navale a grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră – MCM Black Sea TG (Mine Countermeasures Black Sea Task Group), alături de partenerii din Bulgaria și Turcia.

 

E perimată Convenția de la Montreaux?

 

Situația de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre este influențată decisiv de războiul din Ucraina. După escaladările din ultimii ani, conflictul se află într-o fază complicată. Acțiunile Rusiei, atât militare cât și diplomatice, au redesenat echilibrul de forțe în zonă, iar sprijinul NATO pentru Ucraina a fost constant, chiar dacă diferit ca intensitate de la un aliat la altul.

Datorită alimentării tensiunilor la Marea Neagră, apărarea maritimă, exercițiile militare și monitorizarea strâmtorilor au devenit priorități pentru statele riverane. De asemenea, rutele comerciale, în special pentru cereale și produse energetice, au fost afectate, ducând la reevaluarea coridoarelor de transport și a infrastructurii portuare.

Degradarea situației de securitate au dus la repunerea în discuție a Convenției de la Montreaux, încheiată în 1936. Aceasta reglementează trecerea navelor prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, stabilind reguli stricte privind tonajul și perioada de staționare a navelor de război din afara regiunii. Este considerată un pilon juridic crucial pentru securitatea Mării Negre, dând Turciei rolul de „garant” al accesului în și dinspre Marea Neagră.

Presiunile și dilemele în noul context geopolitic sunt evidente, existând discuții privind posibile reinterpretări sau chiar renegocieri (cel puțin la nivel declarativ) pentru a permite sau restricționa mai mult accesul maritim. Turcia, pe fondul ambițiilor sale regionale, ar putea încerca să folosească Montreux ca instrument de negociere cu aliații occidentali și cu Rusia.

 

România este „poarta estică” a NATO și Uniunii Europene

 

2. Fregata „R... (2-fortele-navale-romane_41501000.jpg)

România este „poarta estică” a NATO și Uniunii Europene și se concentrează pe securizarea frontierelor și pe menținerea stabilității la Marea Neagră. România este interesată de protejarea infrastructurii strategice (portul Constanța, conducte de gaze, coridoare de transport). Bucureștiul susține ferm integritatea teritorială a Ucrainei și se implică activ în inițiativele de sprijin (umanitar, economic, militar defensiv).

Turcia este un jucător regional major, cu ambiții de influență în Orientul Mijlociu și Caucaz. Turcia își folosește poziția geografică și Convenția Montreux pentru a controla fluxul maritim. Ankara se află într-o dilemă geopolitică, între dorința de a menține relații comerciale și energetice cu Rusia și nevoia de a-și păstra statutul de aliat NATO.

Bulgaria are o politică externă prudentă, încercând să mențină un echilibru între presiunile NATO/UE și relațiile istorice cu Rusia. Sofia se concentrează pe securitatea energetică și stabilitatea economică, dat fiind că Bulgaria depinde parțial de resursele energetice rusești.

Pentru Republica Moldova, războiul din Ucraina sporește temerile privind un potențial conflict în Transnistria. Republica Moldova încearcă să avanseze pe calea integrării europene și să-și consolideze capacitățile de securitate, cu toate că resursele sale sunt limitate.

Ucraina continuă eforturile de menținere a integrității teritoriale, cu sprijin politic și militar din partea Occidentului, însă conflictul rămâne intens, pe fondul recentelor declarații ale președintelui american Trump.

Kievul vede Marea Neagră ca pe un coridor crucial pentru exportul de cereale și resurse, iar orice blocadă navală sau tensiuni maritime îi afectează direct economia.

 

Rusia implementează o strategie de „proiectare a puterii” în Marea Neagră

 

3. Discursul ... (whshzsyeuxm8c1bdmptcfhgqqahf1yya_26473100.jpg)

Rusia implementează o strategie de „proiectare a puterii”, văzând Marea Neagră ca pe o zonă istorică de influență și folosind inclusiv flota militară din Sevastopol (Crimeea) ori alte baze pontice pentru a exercita presiune militară. Moscova încearcă să mențină controlul asupra regiunii prin prezență militară și acorduri bilaterale cu state-cheie (Turcia, potențial parteneri din Caucaz).

Georgia are o poziție strategică la Marea Neagră și Caucaz. În urma ultimelor evoluții Tbilisi și-a consolidat relațiile cu Rusia, deciziile de la Tbilisi fiind condamnate de lumea occidentală. Țara încearcă să se profileze ca un coridor energetic alternativ pentru resursele din Asia Centrală, dar e limitată de presiunile regionale.

Noua eră geopolitică „Trump 2.0” aduce numeroase schimbări. Politica externă americană axată pe „America First” presupune reevaluarea costurilor pentru menținerea bazelor militare și a sprijinului acordat aliaților. În acest context au apărut presiuni asupra statelor membre NATO să-și crească bugetele de apărare și contribuția la misiuni comune.

Administrația Trump pare să adopte o atitudine mai tranzacțională față de aliați și adversari, ceea ce poate crea incertitudine în regiune și stimuli pentru negocieri bilaterale mai intense.

Dacă SUA își reduce prezența navală în Marea Neagră (respectând oricum limitele impuse de Montreux), Rusia ar putea profita pentru a-și consolida poziția. Statele din regiune vor trebui să se bazeze mai mult pe propriile forțe și pe parteneri europeni (UE, Franța, Germania) sau să negocieze direct cu Washingtonul.

 

României, Bulgariei și Poloniei li se poate cere să preia o parte semnificativă din sarcina de securitate

 

României, Bulgariei și Poloniei li se poate cere să preia o parte semnificativă din sarcina de securitate. Creșterea prezenței militare a aliaților europeni în Marea Neagră ar fi un semn de angajament comun, după modelul baltic.

Turcia poate deveni un arbitru-cheie, având capacitatea de a își folosi poziția geografică și Convenția Montreux ca pârghie diplomatică. Anumite decizii, cum ar fi eventualele restricții mai severe pentru navele NATO sau ruse, pot fi monedă de schimb în negocierea unor avantaje politice sau economice.

Cu siguranță, Moscova va implementa o strategie de escaladare limitată a conflictelor hibride. Rusia ar putea apela mai mult la tactici hibride (de exemplu, blocaje navale „de facto”, atacuri cibernetice, dezinformare) pentru a-și menține influența și a crea disensiuni între statele riverane Mării Negre.

Uniunea Europeană ar putea încerca să umple un eventual „gol” lăsat de o implicare mai redusă a SUA, impulsionând proiecte de securitate și apărare la nivelul UE (PESCO) și investiții în infrastructură regională.

Statele riverane – precum România, Bulgaria, Turcia, Ucraina, plus Republica Moldova (ca actor mai mic, dar relevant) – trebuie să găsească mecanisme de dialog și cooperare pentru probleme comune (securitatea energetică, infrastructura de transport, prevenirea conflictelor maritime).

Într-un context geopolitic volatil, canalele diplomatice devin esențiale. Montreux rămâne un instrument-cheie pe care Turcia îl poate folosi, iar SUA, prin noua administrație, pot alege să negocieze direct cu fiecare stat în parte.
Chiar dacă abordarea administrației americane este mai tranzacțională, statele UE/NATO trebuie să-și arate solidaritatea și să găsească un numitor comun pentru a contracara influența Rusiei și instabilitatea din regiune extinsă a Mării Negre.

Dacă vorbim despre o planificarea strategică pentru securitatea Mării Negre, este nevoie de o strategie regională coerentă pentru a gestiona potențialele crize: exerciții comune, modernizare navală și măsuri de reacție rapidă împotriva amenințărilor hibride.

România și Bulgaria pot iniția formate regionale care să implice Turcia, Georgia, Ucraina și chiar Republica Moldova, sub umbrela cooperării cu UE și NATO.

 

România nu pare a avea o politică clară în regiunea Mării Negre

 

4. -imagine fara descriere- (fortele_navale_romane_72768700.jpg)

Regiunea Mării Negre a devenit, în noul context post-München 2025, un spațiu unde interesele marilor puteri și ale statelor regionale se intersectează mai intens ca oricând. Conferința de la München a deschis discuții cruciale despre viitorul securității euro-atlantice, iar administrația Trump 2.0 adaugă o notă de incertitudine prin politicile sale neconvenționale. În acest cadru, se evidențiază importanța cooperării, a diplomației agile și a investițiilor continue în securitate, pentru a menține stabilitatea și a proteja interesele fiecărui actor regional.

România nu pare a avea o politică clară în regiunea Mării Negre, chiar dacă există diferite contacte diplomatice, inclusiv cu partea turcă, În permanență cele două părți evidențiază bună cooperare româno-turcă, în spiritul parteneriatului strategic între cele două state. Să nu uităm că anul trecut, a fost organizată prima ediție a Consiliului de cooperare strategică la nivel înalt între România și Turcia, acest format având potențialul de a consolida dialogul la nivel bilateral, regional și în cadrul NATO.

Bucureștiul a subliniat, în permanență, bună cooperare româno-turcă în vederea menținerii securității în zona Mării Negre, inclusiv participarea părții turce la Misiunea NATO de Poliție Aeriană Întărită, desfășurată în România anul trecut. Surse oficiale de la București mai subliniază și importanța operaționalizării Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine în Marea Neagră, la care participă România, Turcia și Bulgaria. Această cooperare trilaterală va contribui la menținerea securității navale la Marea Neagră.

Dimensiunea economică este extrem de importantă în orice format de colaborare, iar pentru România Republica Turcia este unul dintre principalii parteneri comerciali. Este cel mai mare partener comercial din afara UE și prima destinație non-UE a exporturilor românești. În România, activează peste 19.000 de companii cu capital turcesc. Recent, înalți oficiali ruși au subliniat necesitatea intensificării cooperării în domenii de interes strategic, din perspectivă bilaterală și regională. În acest sens, a dat ca exemple domeniul energiei, al transporturilor și industria de apărare.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Atac masiv asupra aeroportului din Briansk, Rusia (Foto/Video): Rezultatul, explozii puternice și distrugerea aviației de transport militar
Vești bune de peste Atlantic - Merz mulțumit de rezultatele întâlnirii cu Trump
Expertul în studii de securitate Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și secretar de stat în MAE
EXCLUSIV
Nu mai e timp de pierdut: Marea Neagră și obiectivele României cu războiul readus de Rusia la ușa noastră | Iulian Fota, la Obiectiv EuroAtlantic
Screenshot video SBU
EXCLUSIV
Aviația strategică a Rusiei arată ca o șandrama (Foto/Video): Bombardierele rusești sunt protejate în cel mai rudimentar mod, cu anvelope și panouri din sârmă
Noul comandant al Forțelor ucrainene de Sisteme fără Pilot anunță schimbări radicale
Adevărul din spatele cortinei de fum: Imaginile din satelit demască strategia Rusiei de a ascunde pierderile de avioane Tu-95 și Tu-22M3, după operațiunea "Pânza de Păianjen" (Foto)
Cum se pregătește China pentru operațiuni de luptă la scară largă: O analiză detaliată a strategiei militare a Beijingului
Belgia intenționează să își mărească flota de avioane de vânătoare F-35A cu peste 50%
Războiul readus pe continent de Rusia deschide a doua umbrelă nucleară: După Franța, un alt stat vrea să contribuie la descurajarea nucleară
Adevăruri incomode: fostul secretar de stat Pompeo - SUA nu au făcut suficient pentru a opri războiul în 2014
Marea vulnerabilitatea a celei mai puternice armate din lume: Armata SUA, prea „ușoară” pentru a câștiga. Rețeta declinului ar fi focalizarea exclusivă pe Pacific
Frica de Rusia ajunge până în Marea Britanie: Guvernul anunță 12 submarine nucleare noi și investiții de 20 miliarde de dolari în focoase nucleare
Marea Britanie va anunța noua strategie de apărare. Prima mutare: 6 fabrici de armament și achizița a 7.000 de rachete cu rază lungă
Teheranul își mărește stocul de uraniu. Agenția pentru Energie Atomică: Iranul nu oferă răspunsuri credibile din punct de vedere tehnic
Joc de război: NATO ar câștiga posibilul conflict cu Rusia, iar frontul decisiv ar fi cerul Europei de Est 
Șeful diplomației turce afirmă că războiul din Ucraina ar putea fi încheiat până la sfârșitul anului: “Atât Rusia, cât și Ucraina își doresc încetarea focului”  
De ce e mai bine să descurajezi Rusia înainte să atace: Ucraina cheltuie în patru luni bugetul de anul trecut al României pentru apărare
Războiul hibrid al Beijingului: Cum încearcă China să paralizeze Taiwanul prin atacuri asupra infrastructurii critice?
De la 2% la 3,5% (sau 5%): Dincolo de politică, cât de mult este Europa pregătită să plătească pentru NATO?
UE publică Strategia pentru Securitate la Marea Neagră. Obiective majore: Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară și protecția platformelor energetice precum Neptun Deep
Planeta în trei culori: Visul lui Trump despre o lume împărțită cu Rusia și China
Europa intensifică ajutorul militar acordat Ucrainei, în timp ce Rusia respinge încetarea focului și se pregătește pentru ,,ofensiva de vară''
“Pentru reducerea tensiunilor din regiune”: Belarus a anunțat mutarea locurilor de desfășurare a exercițiului “Vest-2025” de la granițele occidentale în interiorul țării
Primul contact la vârful Washingtonului: Președintele Nicușor Dan, convorbire telefonică cu Donald Trump
Pacea, tot mai departe: Rusia îşi intensifică presiunea militară asupra Ucrainei, atacurile cu dronele fiind tot mai puternice
Oficiali militari taiwanezi: China este capabilă de a transforma exercițiile militare într-o invazie
Războiul dronelor: Armata britanică stabilește un nou standard de luptă bazat pe ,,strategia 20-40-40'', cu 80% sisteme autonome pe câmpul de luptă
Forţele Armate Ucrainene, liber la lovit teritoriul Rusiei cu rachete occidentale: Nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate
Tancuri, Obuze și Demografie: De ce pierderile imense nu opresc ,,mașina de război'' a Rusiei pe frontul din Ucraina
Vedeta exercițiului Swift Response 25: Desfăşurarea sistemului HIMARS, un semnal de forță arătat de NATO în Nordul îndepărtat și în statele baltice

Ştiri Recomandate

Trebuie oferite Ucrainei capabilități pentru a distruge fabricile rusești de drone - ministrul de externe al Letoniei
Fotografie ilustrativă: Donald Trump / flickr, Official White House Photo by Tia Dufour
EXCLUSIV
Este timpul ca Donald Trump să pună piciorul în prag în problema chestiunii rusești
Compania Lockheed Martin transformă eșecul în strategie cu planuri ambițioase de modernizare avioanelor F-35
Să nu fim luaţi prin surprindere! Statele europene membre NATO se pregătesc pentru un scenariu care nu mai pare imposibil: Reducerea prezenţei militare americane în Europa
100 de bombardiere B-21 nu ar fi de ajuns pentru Statele Unite: Presiuni tot mai mari asupra Pentagonului pentru a dubla miza în fața Chinei
Fostul comandant al trupelor SUA în Europa: Rusia este deja în război cu noi și vizează statele baltice. Următorul test: exercițiul militar Zapad 2025
Ce înseamnă iniţiativa germană ,,Punctul de Cotitură Istoric'': Proiect ambiţios pentru achiziționarea a 1.000 de tancuri Leopard 2
Experiment curajos la Kiev: zeci de drone Shaheed interceptate de UAV-uri ucrainene
Trump a vorbit cu Zelenski la o zi după Putin. Au discutat despre consolidarea apărării aeriene a Ucrainei
Ei au putut, noi nu. De ce Polonia a reușit ceea ce România nici nu visa în programul de F-16 și nu numai
România ar putea redeschide Consulatul de la Odesa. "Suntem în strânsă coordonare cu partenerii noştri ucraineni"
Serviciile olandeze de informații: Rusia lansează din drone arme chimice, folosite și în Primul Război Mondial
Beijingul "scapă", pe surse, mesajul principal transmis Europei de ministrul chinez de externe: "Nu ne putem permite ca Rusia să piardă în Ucraina"
Un tanc Leopard în timpul unui exercițiu militar NATO în Korzeniewo, nordul Poloniei. Sursa foto: Wojtek Radwanski/Getty Images.
EXCLUSIV
Ce poate învăţa România din noua Strategie de Securitate Națională a Poloniei? General polonez: În calitate de stat aflat la frontiera NATO, nu ne mai permitem o abordare pur defensivă
"A fost găsit sub fereastră". Continuă epidemia de sinucideri din Rusia; încă un oficial din Rusia a căzut de la etaj
Clivajul NATO | Statele Baltice sfidează axa franco-germană în privința renunţării la armamentul american: Securitatea nu poate aștepta
Colonel din Forțele Aeriene ucrainene, recrutat de soție în FSB. Sarcina sa era de a trimite coordonatele bazelor aeriene
Bătrânul F-22 Raptor e pariul SUA: Modernizări de zeci de milioane de dolari pentru a menţine superioritatea aeriană în fața Chinei
Exercitiu militar NATO in Estonia: Sursa foto: SHAPE - NATO Allied Command Operation/X.
EXCLUSIV
Rusia este o amenințare acută pentru Europa, pentru NATO, pentru întreaga lume civilizată: „Putin are nevoie de conflict, așa cum peștele are nevoie de apă”
După ce a vorbit la telefon cu Donald Trump, Vladimir Putin a lovit violent capitala Ucrainei cu drone și rachete balistice
Marina Britanică nu slăbește din ochi navele rusești: Submarinul “Novorossiysk”, monitorizat în Marea Nordului și Canalul Mânecii
F-urile României, umăr la umăr cu avioanele Eurofighter ale Aeronautica Militare pentru protejarea graniței NATO
Europa are încă o fabrică de componente F-35. Rheinmetall va produce anual peste 30 de secțiuni centrale de fuzelaj
Putin și Trump au avut o nouă discuție telefonică. Nu vom renunța la obiectivele noastre, i-a spus liderul de la Kremlin lui Trump
O companie din SUA va colabora cu Ucraina pentru producția în comun de drone
Ucrainenii au lichidat al unsprezecelea general rus. Locțiitorul șefului Forțelor Navale a fost ucis de un atac cu rachete
China avertizează UE cu privire la pericolul confruntării: „Nu ar trebui să ne considerăm rivali din cauza diferențelor dintre noi”
Să nu ajungem la voia întâmplări! Marea Britanie și Germania pregătesc un pact de apărare istoric, pe fondul temerilor legate de actuala politică SUA faţă de Europa
Robotul de luptă Type-X al Europei, echipat cu rachete franceze: Ce promite proiectul MARSEUS în contextul implementării autonimie strategice militare europene?
Cu sau fără sisteme ruseşti S-400, Turcia nu trebuie să primească F-35: Care sunt argumentele celor care se opun vânzării de avioane către Ankara
,,Spionul din Marea Baltică’’: Polonia a lansat la apă o navă SIGINT cu care vrea să redeseneze harta securității regionale în fața Rusiei
Grupul de companii românești E-INFRA devine partener strategic al Atlantic Council
pixel