Aleksey Berezutski, un ofițer din cadrul Wagner Group, a declarat: „Alaska, ne vom întoarce cu siguranță la tine, Rusia!” pe rețelele de socializare, împărtășind imagini generate cu AI care înfățișează parașutiști ruși aterizând pe țărmurile Alaskăi.
Tweet-ul a câștigat rapid tracțiune, acumulând peste 14 milioane de vizualizări pe platforma de social media a lui Elon Musk, X, potrivit Defence-Blog.
Alaska we will definitely come back to you ???????? pic.twitter.com/fq2UudRaBE
— Aleksey Berezutski ???????????? (@alekseybr11) December 14, 2024
Deși afirmația poate părea neverosimilă, ea evidențiază o narațiune continuă promovată de anumite facțiuni din Rusia, inclusiv de oficiali din Duma de Stat. În iunie 2022, Viacheslav Volodin, președintele Dumei de Stat a Rusiei, a avertizat SUA să își amintească revendicarea istorică a Rusiei asupra Alaskăi.
„America ar trebui să-și amintească întotdeauna: există o parte a teritoriului său care a aparținut Rusiei - Alaska”, a declarat Volodin. Zvonurile că Alaska nu a fost vândută, ci închiriată SUA pentru 99 (conform unor surse, 100) de ani, cu apeluri de revendicare a dreptului de proprietate, au apărut chiar și în perioada sovietică.
Alaska a fost vândută Statelor Unite de către Rusia în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari, o tranzacție formalizată în Tratatul de Cesiune.
Deși, în mare parte, este considerată o chestiune istorică, retorica rusă recentă a reaprins atenția asupra acestui subiect. În ianuarie 2024, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret privind alocarea de fonduri pentru investigarea și înregistrarea proprietăților rusești în străinătate, inclusiv în teritoriile controlate cândva de Imperiul Rus și Uniunea Sovietică.
Deși Alaska nu a fost menționată în mod specific, bloggerii militari au atacat decretul, susținând că acesta vizează invalidarea vânzării din 1867.
Guvernul Statelor Unite a respins astfel de declarații ca fiind neserioase. Când a fost întrebat, purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, Vedant Patel, a respins categoric amenințările.
„Cred că pot vorbi în numele tuturor celor din guvernul SUA și pot spune că el (Putin) cu siguranță nu va primi Alaska înapoi”, a declarat Patel în timpul unei ședințe de informare, provocând râsete din partea audienței.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a răspuns sarcastic la demisia SUA. Scriind pe rețelele sociale, Medvedev a declarat: „Potrivit reprezentantului Departamentului de Stat, Rusia nu va primi înapoi Alaska, pe care a vândut-o în secolul al XIX-lea. Ei bine, atunci vom aștepta întoarcerea ei oricând. Războiul este acum inevitabil”. Acesta a punctat declarația cu un emoji cu o față zâmbitoare.
Amenințările lui Berezutski și Medvedev au stârnit îngrijorare cu privire la utilizarea retoricii provocatoare în scopuri politice interne. Analiștii remarcă faptul că astfel de declarații, deși nu sunt credibile ca amenințări militare, contribuie la sentimentul naționalist din Rusia, pe fondul tensiunilor actuale cu Occidentul.
„Narațiunea retrocedarii Alaskăi” este un instrument folosit de guvernul rus pentru a atinge o varietate de obiective. Vizând audiențe specifice și utilizând diverse canale de comunicare, Kremlinul încearcă să manipuleze opinia publică, să influențeze relațiile internaționale și să își consolideze propria poziție pe scena mondială.
Înțelegerea publicului țintă și a motivațiilor care stau la baza acestei narațiuni este esențială pentru contracararea eficientă a influenței sale.
Povestea unei posibile recuceriri a Alaskăi de către Rusia, deși aparent neverosimilă, servește ca un instrument puternic guvernului rus pentru a atinge diverse obiective, vizând categorii diferite de public:
Suscitarea sentimentelor naționaliste: Această narațiune rezonează cu naționalismul rus, evocând un sentiment de nemulțumire istorică și o dorință de a restabili gloria trecutului. Prezentând achiziția Alaskăi drept o nedreptate istorică, Kremlinul se poate baza pe sentimente naționaliste adânc înrădăcinate și poate promova un sentiment de nemulțumire colectivă față de Occident.
Distragerea atenției și controlul intern: „Narațiunea Alaska” servește drept distragere a atenției de la problemele interne presante, cum ar fi dificultățile economice, inegalitatea socială și represiunea politică. Prin concentrarea atenției publice asupra amenințărilor externe și a nemulțumirilor istorice, guvernul își poate transfera vina și își poate consolida puterea.
Mobilizarea sprijinului public: Această narațiune poate fi utilizată pentru a mobiliza sprijinul public pentru o politică externă mai asertivă, inclusiv creșterea cheltuielilor militare și o atitudine mai conflictuală față de Occident.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Pe 21 noiembrie, Vladimir Putin a anunțat că Rusia a lansat un nou tip de rachetă într-un atac asupra Ucrainei, o demonstrație de putere militară menită să descurajeze aliații Kievului de la orice sprijin suplimentar împotriva invaziei sale la scară largă. „În prezent, nu există nicio modalitate de a contracara această armă. Rachetele atacă țintele cu o viteză de 10 Mach, adică 2,5-3 km pe secundă”, a spus atunci Putin. „Suntem pregătiți pentru orice evoluție. Dacă cineva încă se mai îndoiește de acest lucru, nu ar trebui. Va exista întotdeauna un răspuns”.
La 21 noiembrie, la primele ore ale dimineții, Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală împotriva Ucrainei, fără să aibă un focos nuclear. Rusia a mai atacat Ucraina de multe ori cu arme care pot transporta un focos nuclear și chiar a lansat rachete cu un ''focos nuclear simulat''. Dar ultimul atac a fost special. Această rachetă, pe care experții o numesc Rubizh, iar Putin o numește Oreshnik, a avut un efect sonor și vizual puternic. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, racheta a fost lansată din regiunea Astrakhan din Rusia. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică aeriană și mai multe rachete de croazieră.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu.
Președintele Ucrainei avertizează asupra pericolului de a pierde războiul dacă SUA reduc substanțial sprijinul militar. Remarca a fost făcută de Zelenski, într-un interviu acordat Fox News în contextul trecerii a 1.000 de zile de război și a câștigării de Donald Trump a alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Ministrul de externe al Estoniei a declarat că liderii din Europa ar trebui să se pregătească să trimită trupe în Ucraina pentru a susține un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, o inițiativă probabilă a președintelui ales al SUA, Donald Trump. Într-un interviu acordat Financial Times, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că trupele din Europa după război ar trebui să descurajeze o nouă agresiune rusă dacă Ucraina nu reușește să adere la NATO.
E.S. Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite în România (2019-2021), semnează de la Mar a Lago un editorial înainte de alegerile prezidențiale din România.
Comentând publicarea noii doctrine nucleare revizuite a Rusiei, Pentagonul a declarat că nu a fost surprins de decizia Moscovei, dar nu a văzut niciun semn că Rusia se pregătește să utilizeze arme nucleare în Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, în cadrul unui briefing organizat marți, 19 noiembrie.
Grecia a anunțat joi restructurarea forțelor armate în contextul unui plan care se concentrează pe utilizarea de drone și pe îmbunătățirea capacităților de a face față războaielor cibernetice pe baza lecțiilor învățate din războiul din Ucraina.
În noaptea de marți, 19 noiembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit pentru prima dată un obiect militar de pe teritoriul Rusiei, folosind rachete balistice ATACMS.
Pentagonul nu a confirmat rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi permis Ucrainei să utilizeze ATACMS pentru a lovi în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, luni, purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a subliniat că există câteva minusuri cu care ATACMS vine la pachet. Oficialul de la Pentagon a adăugat că „diferite țări pot produce doar un număr limitat de astfel de rachete. Ele sunt extrem de scumpe”. De asemenea, Singh a subliniat că Statele Unite nu își vor reduce stocurile de rachete ATACMS „sub nivelul nevoilor” armatei.
Excelența Sa Prokopchuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, la împlinirea a 1.000 de zile de la invazia brutală, neprovocată și pe scară largă a ocupantului rus asupra țării noastre vecine, a semnat pentru DefenseRomania un editorial în care rememorează rezistența eroică a Armatei ucrainene și a poporului ucrainean în fața unui adversar atât de puternic. Șeful misiunii diplomatice a Ucrainei în București mulțumește României pentru sprijinul umanitar, militar și politic pe care țara noastră l-a acordat imediat după invazie și readuce aminte că Ucraina azi e în fața unui război de supraviețuire în care Rusia apelează la teroare, violuri, genocid, execuții și deportări ale populației civile. Redăm integral textul.
Dezvoltarea armelor hipersonice începe să devină, tot mai mult, un efort multinațional pe fondul provocărilor tehnologice ridicate de explorarea unui domeniu relativ nou. Departamentul american al Apărării (DoD) a anunțat, luni, un nou parteneriat de testare hipersonică cu Australia și Regatul Unit, un acord axat pe îmbunătățirea facilităților și a schimbului de informații în cele trei țări, potrivit Defense News.
Rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi acordat Ucrainei permisiunea de a efectua atacuri în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse Rusia, utilizând sistemul de rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, au fost întâmpinate cu reacții diverse în Europa. Președintele polonez Andrzej Duda a salutat vestea și a declarat că decizia SUA ar putea fi un „moment decisiv” în contextul războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Lockheed Martin a evaluat cu succes primul său lansator de rachete autonom, permițând astfel lansarea de rachete fără intervenție umană. Această descoperire reduce necesarul de personal și sporește flexibilitatea operațională. În timp ce tehnologia promite o mai mare precizie și siguranță pentru trupe, preocupările cu privire la implicațiile etice și riscurile sistemelor autonome rămân predominante în discuțiile privind politica de apărare.
Un membru al aşa-zisei companii militare private ruse (PMC) Wagner Group a făcut remarci provocatoare, amenințând că va revendica Alaska, reluând retorica care a apărut în cercurile politice rusești în ultimii ani.
Potrivit cotidianului The Wall Street Journal, care citează surse americane și libiene, Rusia transferă sisteme moderne de apărare antiaeriană și alte tipuri de arme din Siria în Libia. Acest lucru se datorează încercărilor Moscovei de a-și menține influența în Orientul Mijlociu, după ce a pierdut teren în Siria.
Generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, a precizat într-un interviu acordat Le Monde că operațiunea militara din regiunea rusa Kursk a fost un succes. Generalul ucrainean a explicat că nu a avut de ales decât să desfășoare operațiunea.
Nu există unanimitate în rândul aliaților NATO cu privire la problema aderării Ucrainei la alianță. În același timp, este imposibil să se ofere Ucrainei garanții de securitate pentru ca Ucraina să funcționeze ca o țară suverană fără garanția articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă. Acest lucru a fost discutat în cadrul discuției Consiliului Atlantic privind consolidarea rezilienței în cadrul Alianței.
Comandamentul nord-american de apărare aerospațială (NORAD) a raportat la 18 decembrie că a detectat și urmărit patru aeronave militare rusești care operează în zona de identificare a apărării aeriene din Alaska (ADIZ).
Ministerul Energiei al Moldovei a confirmat informații că Gazprom nu a rezervat capacitate de tranzit de gaze către Transnistria pentru ianuarie 2025.
Republica Moldova a anticipat astfel de presiuni și a declarat, din 16 decembrie, instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în faţa riscului întreruperii livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria.
Statele europene discută despre posibilitatea trimiterii unor trupe în Ucraina în eventualitatea unei încetări a focului sau a unui acord de pace între Kiev şi Moscova, în timp ce preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a spus clar că nu va trimite trupe pentru a garanta securitatea Ucrainei, scriu Agerpres și Reuters.
Legendarele elicoptere Black Hawk în versiunile de azi nu mai au nicio legătură cu primele modele din perioada Războiului Rece. Modernizate și aduse la standarde înalte Black Hawk rămâne o alegere pe care multe state din regiunea României o iau.
Președintele României, conferință de presă la Bruxelles.
Germania va anula stabilirea pentru repararea echipamentelor militare ucrainene din estul Slovaciei. După lungi negocieri cu Bratislava, s-a decis eliberarea centrului de lângă Michalovce și mutarea acestuia în Germania, până la sfârșitul anului.
Discuțiile de pace dintre Kiev și Moscova vor fi posibile numai atunci când Rusia nu va mai avea resurse pentru a-și duce războiul la scară largă, a declarat Andri Iermak, șeful Biroului Prezidențial de la Kiev, pe 17 decembrie. „Aș dori să subliniez încă o dată că numai cei puternici sunt ajutați, așa că trebuie să rămânem puternici”, a declarat el la Congresul autorităților locale și regionale din Lviv, potrivit Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL).
Avioanele de luptă olandeze F-35 au interceptat marți avioane de luptă și bombardiere ruși cu rachete supersonice, care survolau Marea Baltică.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrianei (FOS) au trimis către soldații nord-coreeni care luptau în regiunea Kursk o serie de drone împodobite cu diverse jucării.
La 18 decembrie 2024, compania Rolls-Royce a anunțat realizarea unei etape importante în cadrul programului de modernizare a bombardierelor B-52J al Forțelor Aeriene ale SUA. Compania a confirmat finalizarea cu succes a etapei Critical Design Review (CDR) pentru motorul F130, marcând un progres semnificativ în efortul de modernizare a flotei emblematice de bombardiere B-52 Stratofortress a U.S. Air Force. Această piatră de hotar deschide calea pentru dezvoltarea finală, testarea riguroasă și producție, asigurând că bombardierul modernizat va satisface nevoile operaționale în continuă evoluție ale Forțelor Aeriene ale SUA.
Soarta bazelor militare ruse din Siria după căderea regimului lui Bashar al-Assad rămâne neclară, a recunoscut luni Kremlinul. Rusia a evacuat deja un număr „semnificativ” de soldați și echipamente militare din Siria.
Anunțul privind livrarea de vehicule blindate de recunoaștere AMX-10RCR Ucrainei în ianuarie 2023 a marcat un moment crucial în sprijinul european acordat Ucrainei. Această decizie a fost crucială în lansarea inițiativei europene de a trimite vehicule grele de luptă forțelor armate ucrainene. Franța a furnizat Ucrainei un total de 38 de vehicule blindate AMX-10RC, dintre care 14 au fost livrate în martie 2023. Începând cu 3 septembrie 2024, 4 dintre aceste vehicule au fost confirmate ca fiind pierdute: unul distrus, două abandonate și unul capturat de forțele ruse. Este important de reținut că aceste date se pot schimba pe măsură ce conflictul evoluează.
Forțele ruse desfășoară o ofensivă intensă în regiunea Kursk pentru a treia zi consecutivă, a declarat comandantul-șef Oleksandr Sîrskîi pe 17 decembrie, în timp ce forțele ucrainene sunt în defensivă în regiunea de frontieră. „Pentru a treia zi, forțele ruse au desfășurat operațiuni ofensive intense în regiunea Kursk, folosind în mod constant unități nord-coreene”, a declarat Sîrskîi, potrivit Interfax-Ucraina.
Ministerele apărării lituanian și german au semnat un acord-cadru pentru consolidarea armatei lituaniene cu tancuri Leopard 2A8. Acordul a fost semnat între șefii ministerelor apărării, Dovilė Šakalena și Boris Pistorius, și include un total de 44 de tancuri.
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Bratislava, ministrul slovac al apărării, Robert Kaliňák, a declarat, pe 17.12.2024, că al treilea avion de vânătoare de tip F-16 produs în SUA a aterizat săptămâna trecută pe aerodromul Kuchyna de lângă Malacky. Potrivit precizărilor ministrului, alte două aeronave de acest tip vor fi primite în luna februarie și încă patru ar trebui să sosească în luna august a anului viitor.
După mai mult de 25 de ani de utilizare, avionul JAS 39 Gripen ajunge în sfârșit la sfârșitul duratei sale de viață operațională. Forțele Aeriene Suedeze se confruntă acum cu o decizie crucială cu privire la viitoarea configuraţie a flotei sale de avioane.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 17.12.2024, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Serviciul de Informaţii Externe a început să aibă informaţii despre "anumite influenţe" care apar în spaţiul României încă de prin 2023 şi le-a transmis decidenţilor, a declarat, marţi, deputatul USR Nicu Fălcoi, după întâlnirea Comisiei parlamentare de control al activităţii SIE, cu directorul Gabriel Vlase.
Modificarea va permite Alianței să pretindă un rol mai direct în sprijinirea Kievului.
Lockheed Martin a anunțat formarea Astris AI, o filială axată pe facilitarea adoptării soluțiilor de inteligență artificială (AI) în întreaga bază industrială de apărare a SUA și în sectoarele industriale comerciale care au cerințe de siguranță ridicate.
Președintele american ales Donald Trump a lăsat luni să se înțeleagă că ar putea anula decizia recentă a președintelui Joe Biden de a permite forțelor ucrainene să folosească arme americane cu rază lungă de acțiune pentru a lovi în adâncimea teritoriului Rusiei.
Modernizarea Armatei continuă. România are câteva zeci de programe majore de înzestrare, în diferite stadii de derulare, iar contractul de achiziți a sistemelor antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune este aproape de a fi semnat.
Presa de propagandă rusă citează, canalul ucrainean “Legitimny” de pe rețeaua de socializare Telegram a informat, pe 16.12.2024, citând o sursă proprie, că noua ofensivă a Forțelor Armate ale Ucrainei, despre care s-a vorbit recent atât la Kiev, cât și la Moscova, va fi declanșată în viitorul apropiat.
Liderul rus Vladimir Putin continuă să țină Occidentul în tensiune cu privire la problema producției în serie de noi rachete Oreșnik cu rază medie de acțiune. La sfârșitul lunii noiembrie, în timpul unui discurs plin de amenințări la adresa Occidentului, el a spus că producția a început deja. Cu toate acestea, luni, Putin spunea că producția abia începe.
India a testat cu succes noul tanc ușor Zorawar, proiectat special pentru condiții de luptă extreme. Tancul a fost testat în apropiere de granița Indiei cu China.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat că au arestat membri ai "unei vaste reţele de agenţi ruşi" care aveau drept misiune să spioneze aerodromuri militare ce pot găzdui avioane militare F-16 furnizate Ucrainei de către Occident, relatează Agerpres și AFP.
Forțele Armate ale Letoniei au anunțat, la 17 decembrie, exerciții militare de urgență în întreaga țară „pentru a testa și îmbunătăți procedurile și nivelul de pregătire pentru luptă al unităților”. Deși Ministerul leton al Apărării a declarat că exercițiile „nu au legătură cu schimbări ale mediului de securitate”, acestea au loc pe fondul creșterii tensiunilor dintre NATO și Rusia.
