Autoritățile ucrainene au reținut un locuitor al orașului Izmail, aflat lângă granița cu România, care furniza informații Federației Ruse, au informat Procuratura Generală a Ucrainei și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).

România a fost vizată, în intervalul iulie-august, de mai multe de astfel de tentative abandonate, SRI reușind să prevină materializarea unei operațiuni de sabotaj - cu identificarea atentatorului chiar înainte de a acționa.

Pentru a contracara o posibilă incursiune militară rusă din Belarus în Ucraina, Franța şi-a pregătit intens forțe speciale prin intermediul exercițiului Perseus. Informația a fost preluată de ediția franceză a site-ului de investigaţii Intelligence Online. Astfel, la sfârșitul anului 2024, forțele speciale franceze au efectuat timp de mai multe săptămâni exerciții strict secrete cunoscute sub numele de Perseus. Aceste exerciții erau destinate pregătirii unei eventuale intervenții în cazul în care forțele belaruse ar lansa un atac asupra Ucrainei. 

Fostul director al National Intelligence din SUA, John Ratcliffe, nominalizat pentru postul de director al CIA de către președintele ales al SUA, Donald Trump, a explicat în timpul unei audieri în Senat cum crede că amenințarea Rusiei la adresa SUA diferă de amenințările venite din parte Chinei. Ratcliffe a confirmat că Rusia este un „adversar foarte clar al Statelor Unite”, cu stocuri de arme nucleare substanțiale. Dar ceea ce o diferențiază, a spus candidatul la funcția de director al CIA, este dimensiunea și capacitățile economiei sale.

Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie în legătură cu defectarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică, transporta echipamente care puteau fi folosite pentru a spiona avioane și navele NATO. Informația a fost publicată de ziarul britanic Lloyd's List, pe 27 decembrie.

Serviciul național de informații din Coreea de Sud confirmă că Forțele armate ucrainene au capturat pentru prima dată un soldat din Republica Populară Democrată Coreeană care a luptat de partea Rusiei, a relatat agenția Yonhap.

SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.

Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat că au arestat membri ai "unei vaste reţele de agenţi ruşi" care aveau drept misiune să spioneze aerodromuri militare ce pot găzdui avioane militare F-16 furnizate Ucrainei de către Occident, relatează Agerpres și AFP.

La începutul acestui an, autoritățile britanice au arestat șase bulgari acuzați de spionaj în favoarea Rusiei. Săptămâna trecută, doi dintre aceștia - Orlin Rusev și Biser Djambazov - au pledat vinovați în instanță, marcând un punct de cotitură în ceea ce a fost numit cazul „Spy Cell”. Detaliile activităților lor secrete, dezvăluite în fața Curții Penale Centrale din Londra, descriu o imagine îngrijorătoare a unei rețele sofisticate de spionaj care operează în întreaga Europă.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) susține că a notificat aliații României cu privire la încercările unor actori externi de a se implica în campania electorală și garantează că ţara noastră va răspunde în mod corespunzător. "Autorităţile române investighează această tentativă de influenţare, care este în desfăşurare. Ne-am informat aliaţii cu privire la această încercare de interferenţă externă şi vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja democraţia, securitatea naţională şi suveranitatea", se arată într-un comunicat al MAE.

Potrivit FBI, rusoaica Nomma Zarubina stabilea legături cu jurnaliști, personal militar și experți în numele serviciilor de informații ruse. Conform documentelor agenției, aceasta a mințit autoritățile americane cu privire la legăturile sale cu Rusia, dar ulterior a recunoscut că a lucrat cu FSB.

Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.

Comandantul unei unități ucrainene de Forțe pentru Operații Speciale (FOS) a fost arestat sub acuzația de spionaj în favoarea GRU (serviciul de informații al Ministerul rus al Apărării). Informația a fost făcută publică, pe 15 noiembrie, de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).

Rusia nu a reușit să intercepteze o dronă ucraineană care a survolat o mare parte a teritoriului rus și a lovit probabil nave rusești aflate într-un port din Marea Caspică, potrivit unui raport al serviciilor de informații britanice, publicat la 15 noiembrie. Potrivit comunității britanice a serviciilor de informații, este destul de probabil că acest lucru să fi provocat îngrijorare în rândul liderilor politici și militari din Rusia.

Numărul de hackeri susținuți de China, potrivit FBI, este de cel puțin 50 de ori mai mare decât numărul personalului cibernetic al agenției americane. În total, China a adunat o armată de aproximativ 600.000 de spioni.

Președintele rus Vladimir Putin testează „liniile roșii” ale Occidentului, i-a avertizat șeful serviciilor de informații civile, Bruno Kahl, pe parlamentarii germani, în cursul audierii de luni a comisiei parlamentare de supraveghere a Bundestagului.

Britanicii sunt preocupați și de amenințarea tot mai mare a Al-Qaida, care încearcă să profite de conflictul din Orientul Mijlociu.

Creșterea producției de bombe ghidate de către Rusia, precum și furnizarea de muniție de artilerie de către Coreea de Nord, creează probleme serioase trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Șeful Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei, generalul Kirilo Budanov, a făcut declarații în acest sens, pe 14 septembrie la Kiev, cu ocazia forumului Strategia Europeană de la Yalta (YES).

Buletinul informativ francez “Intelligence Online” a publicat recent un articol cu titlul: “Serviciul de informații militare așteaptă ca specialiștii OSINT (Open Source Intelligence) să ajute la urmărirea sistemelor de rusești de interceptare electronică”, în care se arată că monitorizarea mijloacelor rusești de război electronic în continuă îmbunătățire de pe linia de contact dintre părțile aflate în conflict are o importanță decisivă pentru informațiile militare occidentale.

O unitate notorie a agenției ruse de informații militare (GRU) efectuează atacuri cibernetice împotriva infrastructurii critice din țările NATO și UE, precum și din Ucraina, au avertizat agențiile de informații occidentale la 5 septembrie. Unitatea GRU 29155 este considerată responsabilă pentru o serie de atacuri fizice în țările occidentale, inclusiv otrăvirea fostului agent dublu Serghei Skripal în Regatul Unit în 2018 și exploziile de la depozitele de muniții din Cehia în 2014.

Numărul mercenarilor care lucrează pentru Wagner Group s-a redus drastic la un an de la decesul fostului lider Evgheni Prigojin, a declarat Ministerul Apărării din Regatul Unit într-o actualizare a serviciilor de informații publicată pe 23 august, la împlinirea unui an de la moartea lui Prigojin .

Unii dintre cei mai importanţi spioni ai Rusiei sunt antrenați ani de zile pentru a copia comportamentul și obiceiurile străinilor și apoi sunt trimiși în alte state în misiuni care pot dura zeci de ani. Acești agenți sunt forțați să mintă pe toată lumea din jurul lor, inclusiv pe proprii copii, timp de ani de zile. Jurnaliștii din presa occidentală au aflat mai multe detalii despre o familie cu doi adolescenți, pe care Rusia i-a primit recent în schimbul de prizonieri din țările occidentale prin intermediul unui acord interguvernamental.

O unitate de forțe pentru operaţii speciale a armatei ucrainene a încercat o incursiune amfibie îndrăzneață pe teritoriul ocupat de Rusia la gura de vărsare a fluviului Nipru în primele ore ale zilei de marți, 6 august. ''Unitatea pentru Acțiuni Active Artan'' și  Serviciul de Informații Militare (GUR) au desfășurat o operațiune pe mica insulă Tendra Spit, ocupată temporar în partea de nord a Mării Negre.

Adjunctul ministrului de externe rus, Serghei Riabkov, a declarat, pe 06.08.2024, la televiziunea rusă că serviciile speciale ucrainene se pregăteau să-l asasineze pe președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și pe ministrul apărării, Andrei Belousov.

Joi, 01 august a avut loc cel mai amplu schimb de ”prizonieri” din ultimele opt decenii. Nici măcar în timpul Războiului Rece nu a existat o operațiune atât de complexă precum cea de acum.

Negocierile dintre Occident și Rusia cu privire la un recent schimb de prizonieri au început în urmă cu mai bine de doi ani, a raportat Reuters la 1 august, citând sursele sale confidențiale. Un schimb istoric de prizonieri a avut loc la 1 august, Rusia și mai multe țări occidentale schimbând un total de 24 de deținuți, cea mai importantă mișcare de acest fel din ultimii aproape 15 ani.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova efectuează o percheziție în incinta Parlamentului Republicii Moldova ca urmare a unei investigații privind un caz de spionaj rusesc, a relatat pe 31 iulie Serviciul moldovenesc al Radio Europa Liberă / Radio Liberty.

Într-un război modern, definit de precizia dronelor și de atacurile nemiloase cu rachete de croazieră, o piesă de artilerie antiaeriană dezvoltată în anii '60, la apogeul Războiului Rece, a devenit un simbol al rezistenței ucrainene. Este vorba despre sistemul Gepard, "micul vânător" autopropulsat, care demonstrează că ingeniozitatea și adaptarea pe câmpul de luptă pot învinge tehnologia nouă. Povestea sa nu este doar despre un succes militar, ci și despre o nouă formă de cooperare industrială, construită din mers, direct pe liniile frontului.

Pentru cei ce au ambiții de a fi putere mondială atunci ei să rezolve problemele grele ale omenirii, cum ar fi războiul din Ucraina cu un impact economic mondial mult mai mare decât tarifele impuse de Donald Trump. Problemele simple le poate rezolva oricine.

Bucureștiul cântărește cu prudență fiecare cuvânt, în timp ce ecourile războiului din Ucraina se aud tot mai puternic la graniță. Poziția președintelui Nicușor Dan, exprimată recent, a ridicat întrebarea dacă confirmă o abordare calculată, pragmatică, care evită escaladarea conflictului și menține un echilibru fragil între solidaritatea cu Ucraina și imperativul de a proteja teritoriul național sau este o ezitare pentru a nu escalada tensiunile din regiune?

Într-un apel disperat, dar plin de hotărâre, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o poziție tranșantă din partea lui Donald Trump. Într-un interviu exclusiv acordat postului britanic Sky News, liderul de la Kiev a subliniat că singura cale de a pune capăt războiului este stabilirea unor garanții de securitate clare, garantate de Statele Unite și de aliații europeni, înainte de încheierea conflictului. 

Thales a finalizat cu succes testele de acceptanță în fabrică pentru Sistemul de Misiune și pentru Sistemul de Luptă bazat pe platforma TACTICOS, destinat fregatelor Type 31 ale Marinei Regale.

Practic, după finalizarea testelor de acceptanță în fabrică, urmează ca sistemul TACTICOS să fie instalat pe nave.

Kremlinul încearcă să arunce asupra Occidentului vina pentru incursiunile cu drone de pe teritoriul României și Poloniei.

Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt trimiși în judecată pentru tentative de subminare a ordinii constituționale.

Corporația Aeronautică Unită (UAC) din Rusia a anunțat livrarea unui nou lot de aeronave Su-34 către Forțele Aerospațiale Ruse, aeronave esențiale pentru avansul trupelor rusești.

În timp ce aripa suveranistă din România susține că ”pacea-i pace” și că nu trebuie să ne înarmăm sau să avem legislație împotriva dronelor, discursul ”suveranist” din Polonia este aliniat cu poziția oficială a NATO și descrie Rusia drept principală amenințare pentru pacea în Europa.

"Trebuie să facem totul să fim pregătiţi de război, pentru că numai asta asigură pacea", este declarația președintelui Poloniei.

Armata israeliană a lansat marți noaptea o ofensivă terestră așteptată pentru a captura orașul Gaza.

Israelul a cerut tuturor locuitorilor din orașul Gaza să evacueze, dar 700 de mii de locuitori încă se află în oraș.

Ministerul britanic al Apărării a anunțat luni că avioanele de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) vor efectua o misiune de apărare aeriană deasupra Poloniei, în cadrul misiunii Garda de Est a NATO.

O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.

După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.

În spațiul public, de multe ori, se vorbește despre politică externă în termeni de mari alianțe, tratate și declarații solemne. Dar, în culisele industriei de apărare, unde se fac afaceri de miliarde de euro și se pun la cale parteneriate pe termen lung, discursul este mult mai direct și, de multe ori, mai onest. O dovadă în acest sens o reprezintă recenta ieșire publică a lui Armin Papperger, CEO-ul gigantului german din industria de apărare, Rheinmetall.

Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.

Pornind de la cel mai recent incident, în care Forțele Aeriene ale Ucrainei au pierdut un avion de vânătoare de tip Su-27 în regiunea Zaporojie, presa poloneză a prezentat un bilanț al tehnicii de aviație distruse sau avariate de la începutul invaziei militare ruse în februarie 2022.

Statisticile prezentate de presa poloneză, care par mult mai apropiate de realitate, diferă fundamental de cele prezentate de partea rusă.

Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.

Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.

Afirmațiile părții ruse cu privire la „date nesatisfăcătoare” sau „neconfirmate” fac parte dintr-o practică rusească bine-cunoscută de denaturare a faptelor existente, cu scopul de a evita responsabilitatea pentru încălcarea gravă a normelor dreptului internațional, continuarea agresiunii armate, se arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei.

Șefa Comisiei Europene a ținut un discurs, la un an după raportul Draghi. Mesajul politic este clar: „business as usual” nu mai este suficient. 

Inițiativa Readiness 2030, instrumentul SAFE și accentul pe reducerea dependențelor externe sunt pilonii principali ai acestei noi viziuni.

Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.

De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).

Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).

Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.

Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.

Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).

Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.

Reîntoarcerea în masă a veteranilor ruși provoacă îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale societății ruse. Chiar și președintele Vladimir Putin se teme de acest lucru. Prin urmare, potrivit Reuters, Kremlinul, la cererea conducătorului său, a elaborat un plan pentru a ajuta veteranii să se integreze în societatea civilă. Printre altele, aceștia urmează să participe la structurile politice.

Preşedintele american Donald Trump se va afla miercuri şi joi în cea de-a doua vizită de stat în Regatul Unit, prima, în timpul căreia a fost primit de regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham, datând din 2019.

Londra şi Washingtonul vor semna un acord de colaborare pentru creşterea energiei nucleare în timpul vizitei de stat a preşedintelui american Donald Trump de săptămâna aceasta în Regatul Unit, a anunţat guvernul britanic, precizând că aceasta va contribui la asigurarea investiţiilor pentru finanţarea de noi centrale nucleare, relatează luni Reuters și Agerpres.

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, precizează că piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul.

China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.

Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.

Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.

Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.

O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.