Publicitate
Rusia și Turcia vor juca cu siguranță un rol direct, iar relația complexă dintre Moscova și Ankara se va dovedi esențială în conturarea traiectoriei conflictului care nu numai că nu s-a stins, dar va cunoaște o nouă dinamică ca urmare a instalării noii administrații Biden la Casa Albă.
În acest context, specialiștii se așteaptă ca Statele Unite să producă o strategie atentă la fiecare dintre cei doi actori, care par a fi acționat brutal pentru simplul motiv că la Washington, actualul președinte Trump a ignorant cu bună știință nu numai realitățile zonei, dar prin tăcerile sale a încurajat raptul teritorial operat de către Azerbaidjan cu ajutorul neprecupețit al Turciei. Noul președinte Biden va fi obligat să se ocupe cu atenție la acești doi actori într-un efort de a preveni revenirea la ostilități, păstrându-și în același timp propriile interese și opțiuni în teatrul strategic din Caucaz.
La sfârșitul lunii septembrie 2020, conflictul îndelungat dintre Armenia și Azerbaidjan asupra regiunii Nagorno-Karabah a explodat într-un război complet, luptele atingând nivele nevăzute de la conflictul inițial asupra teritoriului separatist din perioada 1988-1994. Forțele azere au lansat o ofensivă majoră care a dus la capturarea unui teritoriu semnificativ în interiorul și în jurul enclavei Nagorno-Karabah. Aproape 5.000 de oameni au fost uciși și peste 90.000 de armeni au fost strămutați.
Căderea orașului strategic Shusha, la doar câțiva kilometri de capitala Stepanakert, la începutul lunii noiembrie s-a dovedit a fi un moment decisiv în acest război, implicând direct că Armenia poate pierde, în curând, întreg teritoriul său. Un semnal extrem de neplăcut pentru mica republica ex-sovietică. Moscova nu numai că nu a mai fost apărătorul tradițional al armenilor, dar a lăsat să se înțeleagă că înfrângerea vecinului său nu o deranjează prea mult. Laboratoarele de cercetare au pus acest nou model de politică rusească pe seama iritării Kremlinului față de insistențele permanente ale puterii de la Erevan de a se apropia de vestul democratic al Europei și de SUA. Din nefericire, dacă analiza se confirmă, resorturile unei asemenea pedepse poate reprezenta un nou model de politică externă rusă care sa pericliteze și alte state sau vecini, folosind pentru îndeplinirea acestui obiectiv mâna turcească.
Pe 9 noiembrie, a fost încheiat un acord de încetare a focului între liderii Armeniei și Azerbaidjanului, intermediat de președintele rus Vladimir Putin. Conform acordului, Armenia va ceda controlul asupra a trei districte care înconjoară Nagorno-Karabah - Agdam, Kalbacar și Lachin - pe lângă teritoriul pe care îl pierduse deja în fața Azerbaidjanului în cele șase săptămâni de luptă. Acordul prevede, de asemenea, desfășurarea a aproape 2.000 de trupe de menținere a păcii, toate fiind trupe ruse, pentru o perioadă inițială de cinci ani pentru a supraveghea încetarea focului și transferul teritoriului de la Armenia la Azerbaidjan, precum și înființarea unui centru comun între Rusia și Turcia pentru monitorizarea implementarea încetării focului. Practic cei doi aliați și-au împărțit prada.
În timp ce parametrii conflictului au fost în mare parte blocați pentru o mare parte din ultimele trei decenii - Armenia presând să mențină status quo-ul și Azerbaidjanul nu a putut să-l conteste în mod eficient - mai mulți factori au făcut posibilă o descoperire pentru Baku să redeseneze harta Nagorno-Karabah-ului . Unul a fost un rol mai activ jucat de aliatul major al Azerbaidjanului, Turcia, care a depășit sprijinul retoric cu care ne obișnuise și a intensificat sprijinul pentru Baku cu active cheie, cum ar fi dronele de atac, precum și transferul de mercenari din Siria în spațiul de conflict pentru a ajuta forțele azere. Un alt factor a fost punctul culminant al unei strategii pe termen lung a Azerbaidjanului de a-și construi/moderniza forțele militare, pentru a fi capabilă să își pună în aplicarea soluția militară victorioasă. Baku a văzut că calea diplomatică spre soluționarea conflictului nu a dus la niciun progres. În plus, presiunile economice și politice din cauza pandemiei COVID-19 au forțat guvernul azer să acționeze decisiv pentru a atenua presiunile crescânde pe frontul politic intern.
Un alt element cheie pentru facilitarea noii realități din Nagorno-Karabah a fost Rusia, care a rămas efectiv neutră în timpul conflictului. În timp ce Moscova este aliat oficial al Armeniei și are obligația de a veni în apărarea Erevanului ca parte a Tratatului de Securitate Colectivă, acest tratat se aplică numai Armeniei propriu-zise și, prin urmare, nu obligă Rusia să intervină în numele Nagorno-Karabah.
O nuanță pe care Baku ori a refuzat să o înțeleagă ori Putin a decis să o aplice ad-literam. Dincolo de această interpretare juridică, a existat și un calcul strategic pentru ca Rusia să nu intervină militar. Principalul interes al Moscovei în conflictul din Nagorno-Karabah nu este rezolvarea acestuia, ci mai degrabă deținerea unei influențe semnificative atât asupra Armeniei, cât și asupra Azerbaidjanului. Cum Rusia a analizat corect că Armenia nu mai este capabilă să reziste militar la ofensiva Azerbaidjanului și că Moscova nu mai putea să ajute Erevanul să-și salveze interesele asupra enclavei la negocieri - calculul propriu al Kremlinului s-a schimbat.
Astfel, nu a fost o coincidență faptul că Rusia a reușit să intervină rapid pentru a media noile condiții ale conflictului - termeni care au facilitat un rol și mai direct pentru Moscova sub forma desfășurării forțelor de menținere a păcii. Rusia a reușit să oprească Azerbaidjanul de a prelua controlul complet asupra Nagorno-Karabah-ului (cu potențialul unei intervenții militare directe a Rusiei împotriva forțelor azere ca explicație probabilă pentru acceptarea acordului de către Baku), determinând astfel atât Armenia, cât și Azerbaidjanul să fie de acord cu încetarea focului. Acest lucru a oferit Rusiei o victorie diplomatică - demonstrându-și rolul de putere externă critică și indispensabilă din regiune - fără a fi nevoie să participe direct la ostilitățile militare dintre Armenia și Azerbaidjan.
De asemenea, a servit ca un memento al realităților geopolitice din regiune: că, după mai multe încercări de intervenție diplomatică din partea Occidentului, inclusiv a Statelor Unite și Franței, care sunt părți oficiale la Grupul Minsk al OSCE, însărcinată cu negocierea diplomatică a încheierii conflictului, în cele din urmă, Rusia a fost cea care a modelat și a executat parametrii acordului de încetare a focului. Acest lucru se datorează faptului că Rusia nu are numai o influență politică substanțială în regiune, ci și capacitatea și dorința de a o susține cu o putere puternică. Acesta a fost, de asemenea, cazul, deși într-o măsură mai mică, cu Turcia și deloc pentru Statele Unite și Europa.
Poate că cea mai mare incertitudine care va continua și în perioada inaugurării noii administrații Biden va fi evoluția relației dintre Rusia și Turcia. La urma urmei, rolul mai activ al Turciei în conflict a fost cel care s-a dovedit a fi un factor cheie, permițând Baku să recupereze o mare parte din teritoriu aflat în litigiu și forțând Armenia să accepte acest lucru. În timp ce Rusia a dovedit că este încă principalul actor în conflict, Moscova trebuie acum să țină cont de poziția Ankarei mult mai mult.
Întrebarea va fi cum își vor gestiona Rusia și Turcia rolurile în schimbare în conflict. La 1 decembrie, Moscova și Ankara au încheiat acordul tehnic privind un centru comun pentru monitorizarea încetării focului în Nagorno-Karabah. Detaliile specifice ale acordului încă nu au fost dezvăluite, dar indică disponibilitatea celor două țări de a lucra împreună pentru a menține o pace fragilă, atât Moscova, cât și Ankara având interesul de a-și consolida câștigurile respective și de a preveni o nouă izbucnire a luptelor pe termen scurt.
De asemenea, având în vedere că Rusia și Turcia s-au aflat în tabere opuse în alte teatre de război, cum ar fi Siria și Libia, există potențialul ca aceste tensiuni remanente să se reverse în procesul gestionării conflictului din Nagorno-Karabah. Astfel, există acum un potențial mai mare ca Rusia și Turcia să se ciocnească direct în conflict, mai ales dacă Ankara alege să-și continue poziția de politică externă mai asertivă și să conteste interesele Moscovei.
Având în vedere acești factori emergenți, rolul Statelor Unite în conflict ar putea deveni din ce în ce mai important. Până în prezent, principalele interese ale SUA legate de Nagorno-Karabah au fost prevenirea perturbării infrastructurii energetice vitale, cum ar fi conducta de petrol BTC și conducta de gaze naturale BTE destinate piețelor occidentale, precum și conținerea oricărui deversament regional în locuri precum Georgia, un partener cheie NATO. Cu toate acestea, cu Rusia și Turcia implicate acum direct în teatrul Nagorno-Karabah, Statele Unite ar putea asuma un rol de echilibrare a jocului. Cu siguranță, aceasta va fi o sarcină dificilă pentru Washington, având în vedere că interesele Rusiei și Turciei în regiune intră în conflict în moduri cheie: Ankara dorește să consolideze poziția Azerbaidjanului, în timp ce Moscova dorește să își consolideze propria influență atât asupra Baku, cât și asupra Erevanului.
Statele Unite au o pârghie importantă pe care o pot folosi asupra ambelor, indiferent dacă aceasta vine sub forma unor acțiuni punitive, cum ar fi sancțiuni care vizează proiecte energetice rusești și turcești sau deschideri în domenii precum controlul armelor sau schimbul de informații.
Statele Unite ar putea, de asemenea, să se implice mai mult în sferele economice și umanitare din regiune, pe măsură ce refugiații sunt relocați și infrastructura este dezvoltată, oferind Washingtonului posibilitatea de a-și consolida propriile legături politice atât cu Armenia, cât și cu Azerbaidjanul, în timp ce se echilibrează între aliații lor din Ankara și Moscova. Astfel, la fel cum miza a devenit mai mare pentru Rusia și Turcia, un rol dedicat și calificat în manevrarea noii dinamici a conflictului ar putea oferi beneficii neprevăzute pentru Washington și noii administrații Biden.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
SUA va impune noi restricții asupra exporturilor către 140 de companii chineze, inclusiv companii producătoare de echipamente folosite la realizarea cipurilor avansate. Măsura vizează limitarea avântului Chinei în domeniul inteligenței artificiale cu aplicabilitate militară.
Uniunea Europeană a livrat Ucrainei 1 milion de obuze de artilerie, îndeplinind angajamentul pe care a promis inițial că îl va finaliza până în primăvara lui 2024, după cum a declarat noul Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate și Vicepreşedinte al Comisiei Europene, Kaja Kallas, în cadrul vizitei efectuate pe 1 decembrie la Kiev.
O unitate a U.S. Marine Corps din Hawaii, specializată pentru un eventual război maritim în teatrul de operaţii din Oceanul Pacific, a primit oficial un nou sistem de rachete anti-navă pentru a ataca ținte ostile aflate pe mare. În cadrul unei ceremonii care a avut loc marți la Baza U.S. Marine Corps din Hawaii, 3rd Marine Littoral Regiment a primit oficial sistemul Navy-Marine Expeditionary Ship Interdiction System, un lansator de rachete anti-navă mobil, cu baza la sol, devenind astfel prima unitate a Corpului Pușcașilor Marini din Statele Unite care utilizează această armă.
Statele Unite vor cheltui fiecare dolar alocat de Congres pentru a ajuta Ucraina înainte de încheierea mandatului președinției lui Joe Biden. Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a declarat duminică într-un interviu acordat ABC News.
Prin semnarea unui memorandum de înțelegere luna aceasta, Statele Unite, Canada și Finlanda avansează în ceea ce analiștii militari consideră a fi un răspuns tardiv, dar foarte necesar la amenințarea tot mai mare a Rusiei și a Chinei în Oceanul Arctic. În cadrul ,,Icebreaker Collaboration Effort'', sau ICE Pact, cele trei țări au convenit să facă schimb de informaţii și cercetarea pentru a construi spărgătoare de gheață care pot asigura suveranitatea fiecărei țări într-un ocean care devine din ce în ce mai navigabil din cauza schimbărilor climatice.
Armata rusă ia în considerare crearea unei structuri militare separate de operatori de sisteme fără pilot. În acest fel, Ministerul rus al Apărării „încearcă să ajungă din urmă forțele ucrainene pentru sisteme fără pilot, create în februarie 2024”, potrivit unui nou raport al Institutului pentru studiul războiului (ISW).
Secretarul de stat american Antony Blinken a răspuns apelului ministrului ucrainean de externe Andri Sibiga, care a îndemnat statele membre NATO să accepte Ucraina în Alianță. Oficialii au discutat acest lucru în cadrul unei conversații telefonice, a precizat Departamentul de Stat al SUA.
Prezența militară a Franței în Africa continuă să scadă, forțele franceze primind o nouă lovitură atât în Senegal, cât și în Ciad, după ce președintele senegalez Bassirou Diomaye Faye a anunțat că Parisul va fi obligat să-și închidă bazele militare din Senegal întrucât prezența acestora intră în conflict cu suveranitatea țării sale.
Cooperarea din ce în ce mai accentuată între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord este un motiv de îngrijorare pentru țările NATO. Alianța încearcă să evite o confruntare directă, dar analiștii fac unele presupuneri cu privire la modul în care adversarii celei mai puternice alianțe militare, inclusiv Rusia, ar putea atrage NATO într-un conflict direct.
Neutralitatea militară sună bine pentru Elveția și Austria aflate în mijlocul Europei și înconjurate de națiuni prietenoase.
Ucraina și-a consolidat capacitățile de apărare aeriană prin adăugarea a trei lansatoare de rachete Patriot, un atu esențial în contracararea valului tot mai intens de atacuri rusești cu rachete și drone. Oficiali de la Kiev și din Țările de Jos au anunțat livrarea acestora, subliniind sprijinul internațional continuu pentru eforturile defensive ale Ucrainei.
Decizia Washingtonului de a permite Kievului să folosească arme fabricate în SUA pentru a lovi adânc în Rusia nu a crescut riscul unui atac nuclear, a raportat Reuters pe 27 noiembrie, citând cinci surse anonime familiarizate cu datele serviciilor de informații. Vestea vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a actualizat doctrina nucleară la 19 noiembrie, iar oficialii guvernamentali ruși continuă să critice recenta decizie a Casei Albe, numind-o un impuls pentru „escaladare”.
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis. Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
Europa nu se află în prezent într-o situație de „pre-război”, ci într-un „război real” împotriva Rusiei, a declarat fostul șef al MI6 Richard Dearlove pentru Sky News pe 27 noiembrie. „Cred că trebuie să recunoaștem faptul că rușii cred că sunt în stare de război cu noi”, a declarat Dearlove.
Țările U.E care se învecinează cu Rusia își consolidează frontierele anticipând o eventuală ofensivă a Moscovei. În același timp, țările occidentale suferă deja de pe urma războiului hibrid al Rusiei împotriva lor, iar o serie de experți și politicieni susțin că europenii „evită să reacționeze” la acesta, numind atacurile hibride manifestări directe ale terorismului.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, l-a nominalizat pe fostul consilier pe probleme de securitate națională al vicepreședintelui Mike Pence, generalul în retragere Keith Kellogg, în calitate de trimis special în Ucraina pentru negocieri în vederea încheierii războiului declanşat de Rusia, a anunțat Trump pe 27 noiembrie. „Împreună, vom asigura pacea prin forță și vom face America și lumea din nou sigure”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
Pe fondul tensiunilor în creștere la frontierele sale estice și pe frontul din Ucraina, Polonia își consolidează semnificativ capacitățile militare. În centrul acestei transformări se află achiziționarea tancurilor sud-coreene K2 Black Panther, o alegere strategică menită să modernizeze forțele terestre ale Poloniei și să-i consolideze rolul în cadrul NATO. Acest program reflectă ambiția Poloniei de a deveni un actor-cheie în apărarea regională, consolidându-și în același timp industria națională de apărare.
Turcia este acum pregătită să desfășoare sistemele sale de apărare aeriană S-400 în modul de luptă în doar 12 ore, conform unor informații publicate recent. Acest fapt survine după o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Turcia, Washingtonul nemaifiind împotriva pregătirii operaționale a celor patru baterii S-400 pe care Turcia le-a achiziționat de la Rusia cu ani în urmă. Între timp, conform unor informaţii încă neconfirmate oficial, Ministerul turc al Apărării a trimis deja Washingtonului o cerere de achiziție pentru șase avioane F-35A care au fost produse anterior în SUA pentru Turcia.
Prima instanță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins un dosar introdus de operatorul gazoductului Nord Stream 2, care urmărea să conteste reglementările UE privind separarea transportului de gaze de celelalte activități comerciale. “Nord Stream 2 AG ar fi putut prevedea la construirea conductei în 2021 că nu va îndeplini criteriile UE”, a hotărât instanța din Luxemburg miercuri, 27 noiembrie. Gazoductul a fost construit deși era de înțeles că nu respectă normele UE.
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Pe 21 noiembrie, Vladimir Putin a anunțat că Rusia a lansat un nou tip de rachetă într-un atac asupra Ucrainei, o demonstrație de putere militară menită să descurajeze aliații Kievului de la orice sprijin suplimentar împotriva invaziei sale la scară largă. „În prezent, nu există nicio modalitate de a contracara această armă. Rachetele atacă țintele cu o viteză de 10 Mach, adică 2,5-3 km pe secundă”, a spus atunci Putin. „Suntem pregătiți pentru orice evoluție. Dacă cineva încă se mai îndoiește de acest lucru, nu ar trebui. Va exista întotdeauna un răspuns”.
Presa rusă a informat că, pe 26.12.2024, Forțele Aeriene ale Ucrainei au executat lansări de rachete cu bazare aeriană în direcția teritoriului rus. Potrivit serviciilor rusești de monitorizare a situației aeriene, misiunea ar fi fost efectuată de cel puțin 12 avioane de luptă ucrainene.
În al treilea an de invazie la scară largă a Rusiei în Ucraina, multe persoane din țările occidentale și din instituțiile internaționale manifestă indiferență față de crimele de război rusești, inclusiv față de execuția prizonierilor ucraineni de către ruși. Această opinie a fost exprimată într-un interviu pentru Radio Liberty de generalul în retragere Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa. Acesta s-a arătat nemulțumit de faptul că abordarea crimelor de război ale Rusiei împotriva Ucrainei nu primește suficientă atenție, în special în mass-media.
Industria de apărare din Polonia face senzație cu un nou proiect îndrăzneț. În timp ce țările NATO se întrec în a-și moderniza arsenalele în fața agresiunii rusești, Varșovia face un pas semnificativ înainte: dezvoltarea primei sale rachete balistice.
O aeronavă de luptă fără pilot necunoscută, însoțită de un avion de luptă J-20, a fost observată zburând deasupra orașului chinez Chengdu. Imaginile cu aeronava au fost publicate de martori oculari. Prototipul neidentificat a efectuat probabil primul său zbor cu trenul de aterizare deschis, ceea ce este tipic pentru primele etape de testare. Zborul a fost efectuat de pe aerodromul fabricii cu același nume a companiei de stat Chengdu Aircraft Industry Group, care este dezvoltatorul și producătorul întregii linii de avioane chineze de luptă și drone de recunoaștere și de atac.
Forțele Aeriene Ucrainene au executat cu succes un atac de precizie asupra unei facilități militar-industriale din Kamensk-Shakhtinski, regiunea Rostov. Această facilitate a jucat un rol esențial în producția de combustibil solid destinat rachetelor balistice rusești. Aceste rachete au fost utilizate în mod constant de către Kremlin pentru a viza infrastructura civilă ucraineană, inclusiv spitale, clădiri rezidențiale și facilități din sectorul energetic.
Prăbușirea unui avion azer Embraer ERJ-190 lângă Aktau, Kazahstan, în ziua de Crăciun, a stârnit numeroase speculații, unii susținând că ar putea fi implicată armata. Aeronava, operată de Azerbaidjan Airlines și înregistrată cu numărul 4K-AZ65, era pe ruta Baku-Grozny și transporta 62 de pasageri și cinci membri ai echipajului.
Compania sud-coreeană LIG Nex1 a fost eliminată din licitația României privind achiziția de sisteme SHORAD/VSHORAD, sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. Cum s-a ajuns aici și cine mai e în competiție?
În cursul nopții de 21 spre 22 decembrie, când forțele americane tocmai efectuaseră lovituri aeriene împotriva unui depozit de rachete și a unui centru de comandă și control utilizate de rebelii houthi în regiunea Sanaa, Yemen, în cadrul operațiunii „Prosperity Guardian”, un avion F/A-18F din Escadrila de Vânătoare 11 „The Red Rippers” a fost doborât de o rachetă sol-aer SM-2 lansată de crucișătorul de clasă Ticonderoga USS Gettysburg, însărcinat cu coordonarea apărării aeriene a grupului naval de lupta USS Harry S. Truman (Carrier Strike Group Truman).
Primele avioane de vânătoare F-35A ale Forțelor Aeriene Poloneze au sosit la Baza Ebbing din Fort Smith, Arkansas, a Gărzii Naționale Aeriene a SUA, a anunțat Władysław Kosiniak-Kamysz, ministrul polonez al Apărării, pe pagina sa de pe rețeaua X.
Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a acuzat miercuri NATO că încearcă să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru aprovizionarea armatei ucrainene şi că încearcă să îşi aducă infrastructura militară mai aproape de Rusia, relatează Agepres și Reuters.
Noua rachetă rusă balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik (Oreshnik), folosită în premieră pentru a lovi orașul ucrainean Dnipro la 21 noiembrie, e azi subiect de dezbatere în presa de propagandă rusă. Deși Oreșnik nu e chiar o rachetă nouă, ci are la bază modele sovietice upgradate, ea este o reală provocare pentru sistemele occidentale iar acest lucru a dat „aripi” propagandei ruse în ceea ce privește capacitatea NATO de a angaja racheta.
Potrivit unui comunicat de presă publicat de Saab la 23 decembrie 2024, compania a anunțat un contract cu Swedish Defence Materiel Administration (FMV) pentru modernizarea sistemului de rachete antinavă de coastă al țării. Contractul, evaluat la 70 de milioane de euro, urmărește să sporească capacitatea Suediei de a răspunde provocărilor de securitate în continuă evoluție din regiunea baltică, livrările urmând să înceapă în 2026.
O rachetă rusească a survolat în această dimineață spațiul aerian al Republicii Moldova. Informația a fost confirmată de Poliția de Frontieră din Moldova, dar și de Maia Sandu, președinta Republicii.
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României, potrivit datelor oferite de partea ucraineană. Pe de altă parte MApN spune că sistemele de monitorizare ale României și ale aliaților din NATO nu au confirmat incidentul.
Serviciile de informații ale Departamentului american al Apărării au făcut lumină cu privire la dezvoltarea ambițioasă de către China a bombardierului strategic stealth H-20, o platformă pregătită să redefinească puterea Forțelor Aeriene ale Armatei de Eliberare a Poporului (PLAAF) și capacitățile sale de atac cu rază lungă de acțiune.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, pe 25.12.2024, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a semnalat faptul că fiecare atac masiv rusesc necesită timp de pregătire. În opinia sa, nu este niciodată o decizie spontană, ci reprezintă o alegere deliberată, nu numai în ceea ce privește țintele, ci și calendarul și data execuției.
Cu ocazia Nașterii Domnului, echipa DefenseRomania dorește să transmită un călduros Crăciun fericit în liniște și pace alături de cei dragi tuturor cititorilor noștri și nu numai.
Un avion de atac rusesc de tip Su-25 s-a ciocnit, la propriu, în zbor, cu o dronă de recunoaştere în timp ce efectua misiuni deasupra regiunii Donețk, Ucraina, unde ocupantul forțează avansul pe Frontul de Est.
În cursul nopții și al dimineții de 25.12.2024, trupele ruse au executat un atac combinat cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Au fost vizate, în principal, instalații de depozitare a echipamentelor militare și combustibilului, dar și obiective ale complexului energetic ucrainean.
La 23 decembrie 2024, mai multe contracte majore au fost semnate la Stalowa Wola, consolidând și mai mult forțele armate poloneze. Aceste acorduri, în valoare totală de peste 3,74 miliarde EUR, includ livrarea a aproape o sută de obuziere autopropulsate Krab în două versiuni și vehicule de sprijin pentru modulele echipate cu obuziere K9A1 Thunder.
Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit probabil facilitatea de mentenanță a unui aerodrom militar rus, unde avioanele de luptă erau supuse unor reparații. În noaptea de 23 spre 24 decembrie, un grup de drone ucrainene a atacat un aerodrom militar rus din regiunea Rostov, situat la 5 km nord-vest de orașul Millerovo. Militarii ruşi dintr-o garnizoană din apropierea bazei Millerovo au publicat pe reţele de socializare imagini cu momentul în care se încearcă respingerea atacului ucrainean cu drone.
Surse arabe specializate în domeniul contractelor militare au relatat că India a oferit Marocului oportunitatea de a produce pe plan local tancul de luptă principal Arjun Mk II, blindat considerat unul dintre cele mai moderne tancuri indiene.
Centrul pentru situații de criză din cadrul Ministerului de Externe rus a confirmat, pe 24.12.2024, că nava de marfă uscată Ursa Major s-a scufundat în apele internaționale ale Mării Mediterane, după o explozie în sala motoarelor.
Petrolierele rusești reprezintă o amenințare la scară largă în ceea ce privește finanțarea războiului și în ceea ce privește daunele aduse mediului înconjurător, Vladimir Putin nu face nimic cu privire la urmările dezastrului rezultat în urma scufundării petrolierelor - cantităţi enorme de păcură ajunse în Marea Neagră, el este interesat doar de Oreshnik și alte nebunii, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Armata britanică a anunțat recent testarea cu succes a unei arme inovatoare concepute pentru a neutraliza roiurile de drone cu ajutorul undelor radio. Cunoscut sub numele de Radio Frequency Directed Energy Weapon (RFDEW), acest sistem oferă o soluție eficientă și economică la amenințările aeriene moderne. Acest progres tehnologic reprezintă pas înainte în domeniul apărării antirachetă și antiaeriene, consolidând de securitate și optimizând în același timp costurile operaționale.
Cotidianul britanic The Economist a relatat, la 23 decembrie 2024, că Ucraina avansează în programul său de dezvoltare a rachetelor prin crearea unei versiuni mai mari și mai puternice a rachetei sale de croazieră Trembita, concepută pentru a atinge potențial Moscova. Această nouă evoluție subliniază concentrarea Ucrainei asupra consolidării capacităților sale militare cu soluții rentabile, de producție proprie, în contextul continuării conflictului cu Rusia.
Armata SUA a anunțat că intenționează să atribuie un contract unic companiei BAE Systems pentru a produce un prototip de obuzier autopropulsat de 155 mm care să fie utilizat ca un sistem nou de apărare antiaeriană și antirachetă. Scopul este ca tunul de artilerie MDAC să poată doborî drone și rachete de croazieră, precum și avioane și elicoptere, folosind muniție cu hiper- viteză dezvoltată inițial pentru programul anulat al U.S .Navy privind tunurile electromagnetice.
Studiind fragmentele rachetei balistice rusești cu rază medie de acțiune Oreshnik, folosită pentru a lovi orașul ucrainean Dnipro la 21 noiembrie, cercetătorii şi tehnicienii ucrainenii din domeniul apărării au descoperit că prezentarea acestei rachete de către Vladimir Putin ca fiind un fel de ,,proiect nouă'' nu este departe de adevăr.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
Angel Tîlvăr a primit, luni, aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Apărării, în comisiile reunite de specialitate, cu 24 de voturi "pentru" şi 19 "împotrivă". Dacă la Apărare avem continuitate, la Externe va fi la conducere ambasadorul Emil Hurezeanu, un diplomat de carieră și una din vocile Europei Libere înainte de 1989. Emil Hurezeanu a primit favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru funcţia de ministru de Externe, cu 32 de voturi "pentru" şi 22 de voturi "împotrivă".
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a informat, pe 23.12.2024, că Ministerul rus al Apărării a primit de la întreprinderile de profil noi loturi de avioane de vânătoare de generația a cincea de tip Su-57 și de bombardiere de front Su-34. (Video)
Ucraina a primit un nou pachet extins de arme din Germania, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Kiev, informează Agerpres și DPA. Printre altele pachetul include tancuri Leopard 1A5, sisteme antiaeriene Gepard sau obuziere PzH 2000.
