DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 27 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
În mesaj, NATO ACT a vorbit despre „forța impresionantă a Finlandei, de 280 000 de militari”, împreună cu „capacitățile sale de artilerie, o flotă modernă de avioane de luptă și capacități puternice de vânătoare de mine pe mare”.
Take a quick look at @NATO Ally Finland ????????!
— NATO ACT (@NATO_ACT) August 24, 2024
With an impressive wartime strength of 280K military personnel, strong artillery capabilities, a modern fighter jet fleet, and powerful mine hunting capabilities at sea, among other strengths, Finland makes #NATO stronger.#WeAreNATO pic.twitter.com/U84w3DVq1A
Mesajul NATO este clar: integrarea Finlandei în NATO consolidează Alianța. Armata Finlandei, Forțele de Apărare Finlandeze (FDF), reprezintă un actor-cheie atunci când vorbim despre consolidarea capabilităţilor militare ale NATO.
Aderarea la NATO a fost un pas important într-o nouă direcție pentru Finlanda. În urma Războiului Rece, Finlanda a fost una dintre puținele țări din Europa care nu și-a abandonat și nu și-a dezafectat capacitatea națională de apărare pentru a urmări un „dividend al păcii”, se precizează într-un raport publicat la începutul anului de think tank-ul RAND Corporation.
Având în vedere istoria invaziilor și experiența celui de-al Doilea Război Mondial, precum și granița sa de 1 340 km cu Rusia, conștientizarea proximității unui posibil conflict este omniprezentă în cultura finlandeză.
Această conștientizare a fost menținută de tradiția constantă a Finlandei de a se încrede în sine: formal, prin strategia sa globală de securitate și informal, prin „sisu”, o mentalitate extrem de finlandeză de curaj, voință și tenacitate.
Politica anterioară de a nu încheia alianțe militare a accentuat acest sentiment de autosuficiență. Aderarea la NATO a rupt această tradiție, ceea ce semnifică impactul transformator pe care recenta invazie rusă din Ucraina l-a avut asupra politicii de securitate națională a Finlandei.
În urma invaziei Rusiei, Finlanda - împreună cu Suedia - pare să fi decis că acordurile de cooperare bilaterală și apartenența la UE nu erau garanți suficienți ai securității și a făcut un salt major pentru a adera la alianța NATO.
Decizia Finlandei de a adera la NATO a fost rezultatul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Acțiunile Moscovei față de Ucraina au determinat factorii de decizie de la Helsinki și majoritatea cetățenilor finlandezi să considere aderarea la NATO drept cea mai bună modalitate de a descuraja Rusia să le invadeze vreodată propria țară.
Una dintre caracteristicile deosebite ale forțelor de apărare finlandeze o reprezintă politica sa de recrutare a personalului militar. Aceasta presupune că toți bărbații apți de muncă să servească între 165 și 347 de zile, asigurându-se că țara poate apela la o forță de rezervă bine pregătită, capabilă să mobilizeze până la 280 000 de persoane în caz de nevoie.
Din punct de vedere financiar, Finlanda își susține ambițiile de apărare cu un buget substanțial. În 2022, au fost alocate aproximativ 5,8 miliarde EUR pentru apărare. Această investiție susține unul dintre cele mai mari stocuri de sisteme de artilerie din Europa, cu 700 de obuziere, 700 de mortiere grele și 100 de lansatoare multiple de rachete.
Finlanda își modernizează, de asemenea, forțele aeriene; flota actuală de 62 de avioane de luptă F/A-18 va fi înlocuită cu 64 de avioane de luptă avansate F-35 începând din 2026, ca parte a proiectului HX Fighter.
Angajamentul Finlandei față de apărarea să se reflectă în voința puternică a populației de a-și proteja graniţele. Conform unui studiu recent, 83% dintre finlandezi sunt pregătiți să își apere țara împotriva unui inamic superior, una dintre cele mai ridicate rate din Europa.
Forțele finlandeze sunt bine cotate pe plan internațional, mulți voluntari participând la misiuni ale ONU, NATO și UE în întreaga lume.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 27 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Răzvan Munteanu, analist de politicã externã, preşedintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs, într-un editorial semnat pentru DefenseRomania, analizează actuala arhitectură de securitate într-un climat tensionat marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
Cristian Diaconescu a fost numit în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Decretul a fost semnat de președintele Nicușor Dan.
În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), care a fost organizată în această lună de DefenseRomania, Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei industriei de apărare din România, a subliniat nevoia urgentă de adaptare a industriei de apărare la noile realități ale războiului modern, evidențiind transformările rapide și profunde în desfășurarea acțiunilor de luptă. Cu alte cuvinte, „toți ochii pe drone”. Expertul a dat exemplul strategiei britanice, așa-numita doctrină „20.40.40”.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Programul de guvernare pentru următorii patru ani prevede o serie de măsuri în domeniul apărării și securității naționale.
Într-o eră a competiției geopolitice intense și a amenințărilor hibride tot mai sofisticate, infrastructura critică maritimă (ICM), conducte submarine, cabluri de comunicații, platforme offshore, devine un front nevăzut, dar esențial al securității europene. Studiul „Securing the Frontlines: Experimentalist Governance for Critical Maritime Infrastructure in the Black Sea and North Sea”, realizat de New Strategy Center în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs în cadrul proiectului Strategic Initiative for Defending Critical Maritime Infrastructure (SIDMI), finanțat prin fondul pentru Relația Bilaterală România-Norvegia aduce în prim-plan o perspectivă strategică și inovatoare asupra modului în care aceste infrastructuri pot fi protejate în fața noilor riscuri.”
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Olanda e una din cele mai importante prezențe aliate pe Flancul Estic. Și, așa cum menționează și Excelența Sa doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos în România, citându-l pe Secretarul General al NATO, „Flancul Estic azi suntem toți” în fața pericolului reprezentat de agresiunea Rusiei și readucerea războiului în Europa.
Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.
Federația Rusă a modernizat mai multe baze militare nucleare în apropierea graniței NATO în ultimii ani, inclusiv una în regiunea Kaliningrad, o enclavă între Polonia și Lituania, a relatat postul de televiziune suedez SVT, citând imagini din satelit de la Planet Labs.
Președintele SUA ignoră apelul UE și al Regatului Unit la mai multe acțiuni privind războiul din Ucraina, spunând Europei: „Să-i vedem cum o fac mai întâi”.
Noile planuri includ cooperarea cu China și, eventual, cu SUA, în ciuda provocărilor impuse de sancțiunile occidentale.
Numărul armelor nucleare din lume, care este în scădere de zeci de ani, ar putea crește din nou pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece. Toate cele nouă state care dețin arme nucleare au continuat în 2024 cu programe intensive de modernizare a armelor nucleare, de îmbunătățire a celor existente și de introducere a unor versiuni mai noi în armament, scrie Institutul de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) în noul său raport anual publicat luni, 16 iunie. Agenția slovacă de presă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la DPA.
În ultimele două nopţi, cerul Israelului a fost brăzdat de o ploaie rachete iraniene. Aproximativ 150 până la 200 de rachete balistice au fost lansate de Iran spre ținte militare și civile, ceea ce s-a dovedit un test pentru rețeaua de apărare aeriană multi-stratificată a Israelului. Așa cum era de așteptat, sistemele precum Arrow și David's Sling au intrat în acțiune.
În timp ce oficialii vorbesc despre "parteneriat strategic" și "interoperabilitate", realitatea de pe teren, din România și până în Germania, sună altfel: zgomotul motoarelor de tanc, bubuitul artileriei și freamătul elicopterelor de atac. Exercițiul "Saber Guardian 25", cu cei aproximativ 10.000 de militari ai săi, nu este doar un antrenament. Este un mesaj puternic și clar, transmis în limbajul universal al puterii militare, iar destinatarul principal se află la Kremlin.
Sâmbătă, pe Constitution Avenue, nu a defilat doar Armata Statelor Unite. A defilat o anume viziune asupra Americii – una cu blindaj greu, susținută de zgomotul motoarelor cu turbină și aprobată personal de președintele Donald Trump. Parada aniversară a 250 de ani de la înființarea Armatei SUA, o producție care a costat zeci de milioane de dolari, a fost, în esență, spectacolul lui Donald Trump. Și, la fel ca majoritatea acțiunilor președintelui, a divizat națiunea americană pe care forțele armate au jurat să o apere.
În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile Rusiei către cei mai mari 20 de parteneri comerciali ai săi au crescut cu 18%, ajungând la 330 de miliarde de dolari în timpul războiului din Ucraina, potrivit unui raport ajustat la inflație publicat pe 13 iunie de Institutul de Economie Germană din Koln. Acesta a comparat datele exporturilor Rusiei în anii 2021 și 2024.
Aliații direcți de nivel statal ai Rusiei, în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sunt Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă aceștia există și un aliat care se disimulează în jucător neutru, acesta fiind China. Orice lovitură încasată de unul dintre acești aliați importanți ai Rusiei, este una pe care Moscova o resimte din plin, deoarece pune la îndoială capacitatea ei de a gestiona amplul război hibrid pe care l-a lansat împotriva Occidentului.
Printr-un singur atac complex, lansat în primele ore ale zilei de vineri, 13 iunie, Israelul pare să fi realizat imposibilul: a decapitat vârful ierarhiei militare iraniene și a neutralizat cea mai mare parte a arsenalului iranian de rachete balistice înainte ca acesta să poată fi folosit. Operația, denumită „Leul Răsare” (Rising Lion), reprezintă o regândire fundamentală a modului în care Israelul îşi proiectează puterea militară în Orientul Mijlociu. Acționând pe baza informațiilor că un atac iranian era iminent, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au pariat totul pe o lovitură preventivă de o amploare fără precedent. Miza a fost uriașă: dacă operațiunea eșua, Israelul s-ar fi confruntat cu un baraj de sute de rachete. Dacă reușea, ar fi putut anihila amenințarea pentru anii următori.
Într-un climat internațional marcat de tensiuni strategice și de o cascadă de escaladări militare, atacul Israelului asupra instalațiilor nucleare din Iran a declanșat un val de reacții, speculații și analize. Ioana Constantin Bercean, cercetător și poate cea mai importantă voce din România pe dosarele Orientului Mijlociu, oferă o evaluare extrem de tranșantă asupra evenimentelor, dezvăluind complexitatea și riscurile unui conflict ce depășește granițele regionale. Iar ceea ce va urma va fi un test major pentru DonaldTrump care, amintește cercetătoarea, „a câștigat al doilea mandat pe un discurs anti-război”, dar America ar putea fi atrasă într-un conflict în regiune.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reconfirmat că actualul guvern german „nu ia în considerare” furnizarea de rachete de croazieră Taurtus către Ucraina, în pofida faptului că Kievul solicită de mult timp aceste rachete cu raza de acțiune de peste 500 km, cu care ar putea lovi ținte în adâncimea teritoriului Rusiei.
Timp de peste un deceniu, narațiunea oficială a fost simplă și convenabilă din punct de vedere politic: sistemele de apărare antirachetă ale NATO din Europa, în special facilitățile terestre AegisAshore din România și Polonia, erau acolo pentru a proteja continentul de amenințări cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune venite din Orientul Mijlociu, adică din Iran, iar mai nou dinspre Federaţia Rusa. Discuțiile purtate în prezent în spatele ușilor închise la sediul NATO nu vizează o simplă actualizare, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care Alianța se apără în fata amenințărilor aeriene.
Când ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis pe 13 iunie că Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a sprijinului militar american, nu a făcut doar o declarație politică. A tras un semnal de alarmă care reverberează în fabricile de armament, în statele occidentale și pe linia frontului din Ucraina. „Da, este corect. Așa ar fi, și trebuie să ne ocupăm de asta,” a spus Pistorius.
Asaltul israelian masiv asupra Iranului, din dimineaza zilei de vineri, a fost mult mai mult decât un raid aerian la scară largă. A fost o operațiune sofisticată, pe mai multe niveluri, care a inclus un element uluitor de tip ''coloana a cincea'': celule de comando conduse de Mossad care au lansat drone și rachete de precizie de la baze secrete aflate pe teritoriul iranian.
În cadrul conferinței „DefenseRomania Security Dialogue 2025”, organizată de Defense Romania la București, ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, a susținut un discurs despre realitățile de pe front, nevoile militare urgente ale Ucrainei și pericolul direct reprezentat de Rusia pentru întreaga regiune. Inclusiv pentru România. Discursul acestuia a avut loc în panelul ambasadorilor, unde mai mulți șefi de misiuni diplomatice au participat la invitația DefenseRomania.
Rusia intenționează să cheltuiască aproximativ 1,1 trilioane de dolari pentru reînarmare până în 2036, ceea ce va reprezenta cel mai mare program militar al țării de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Acest lucru a fost declarat astăzi (22.07.2025) de șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Kirilo Budanov, care a subliniat că Moscova se pregătește pentru un potențial conflict la scară largă.
Compania daneză de apărare Terma și producătorul ucrainean de drone Odd Systems au format un parteneriat strategic pentru a dezvolta un nou tip de armă: un interceptor de drone autonom, ieftin și bazat pe inteligență artificială. Misiunea acestuia este să neutralizeze diversele amenințări aeriene rusești, combinând tehnologia de ultima generatie cu inovația testată direct pe câmpul de luptă.
Apărarea de coastă a Bulgariei este pe punctul de a fi transformată radical, ca urmare a aprobării de către Departamentul de Stat al SUA a unei potențiale vânzări a sistemului de rachete NSM (Naval Strike Missile). Acest acord, evaluat la $620 de milioane, nu doar că oferă Bulgariei acces la o transformare fără precedent din punct de vedere militar, dar schimbă și dinamica de securitate în zona tensionată a Mării Negre, consolidând în același timp flancul estic al NATO.
Ministerul ceh al Apărării și compania suedeză SAAB Dynamics AB au semnat astăzi (22.07.2025) un contract pentru achiziționarea a 24 de vehicule blindate pe roți MARS cu sistemul integrat de apărare antiaeriană RBS 70 NG. Din informațiile postate pe site-ul ministerului rezultă că valoarea contractului este de 4,2 miliarde de coroane fără TVA (1,86 miliarde de coroane suedeze, 170 de milioane de euro).
În pofida atacurilor americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, Teheranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araghchi într-un interviu acordat pe 21 iulie. Potrivit acestuia, deși în prezent procesul de îmbogățire a fost oprit deoarece daunele sunt “serioase și severe”, acesta nu va fi abandonat întrucât reprezintă o realizare a oamenilor de știință iranieni, iar acum a devenit deja „o chestiune de mândrie națională”. Orice viitor acord nuclear trebuie să ofere Iranului dreptul la acest proces, a subliniat acesta.
Turcia își accelerează planurile pentru un nou portavion, un proiect de navă care ar putea fi echipat aproape complet cu aeronave autonome, indicând o schimbare în doctrina să navală. O machetă a navei, prezentată la expoziția de apărare IDEF 2025, a dezvăluit o viziune futuristă a Turciei, însă realitatea tehnologică și dependența de parteneriate internaționale complexe vor dicta dacă această viziune poate deveni realitate.
MISTRAL 3 are, de acum înainte, capacitatea de a lovi ținte navale. Racheta poate opri ambarcațiuni FIAC (Fast Inshore Attack Craft) și alte nave de mici dimensiuni, inclusiv nave de suprafață fără pilot (USV) datorită îmbunătățirilor aduse sistemelor de control al zborului, ghidare și procesare a imaginilor.
SpaceX riscă să piardă contractul pentru Golden Dome după ruptura cu Trump. Administrația Trump a început să caute noi parteneri pentru dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă Golden Dome, pe fondul deteriorării relației cu Elon Musk, a cărui companie SpaceX a fost până de curând esențială pentru componenta spațială a apărării SUA.
Vladimir Plahotniuc a plecat din R. Moldova în iunie 2019, după ce PDM a pierdut puterea în fața unei coaliții formate din blocul ACUM (Platforma DA și PAS) și PSRM.
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana-Silvia Țoiu, întreprinde marți o vizită de lucru în Republica Moldova, la invitația ministrului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi. Agenda vizitei include întrevederi cu viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popşoi, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean.
Compania canadiană Central European Petroleum (CEP) a anunțat descoperirea unui zăcământ gigantic de petrol și gaze în Marea Baltică, în Polonia, lângă granița cu Germania.
Operatorii Batalionului 424 Svarog, din cadrul Forțelor Ucrainene de Sisteme Fără Pilot, au distrus un complex experimental rusesc de război electronic KOP-2 pe una dintre liniile frontului.
Ungaria a finalizat programul de înzestrare cu elicoptere de tip H225M, produse de francezii de la Airbus. Sunt într-adevăr elicoptere moderne, dar are oare acum Ungaria cea mai modernă flotă de elicoptere din Europa, așa cum se laudă Budapesta?
Președintele azer Ilham Aliyev i-a îndemnat pe ucrainenii care se opun invaziei Rusiei în weekend să „nu accepte niciodată ocupația” teritoriului lor, un semn în plus al relațiilor tensionate dintre Baku și Moscova.
Statele Unite au anunțat săptămâna trecută că vor consolida cu sisteme Patriot apărarea antiaeriană a Ucrainei, iar echipamentele vor fi finanțate de ”statele NATO”. După ce Germania a confirmat că va ajuta la transferul a încă 5 sisteme Patriot către Ucraina, alte două state europene confirmă că se vor implica în acest proces.
Următoarea rundă de discuții între reprezentanții Ucrainei și Rusiei va avea loc miercuri la Istanbul, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Pentru a rămâne relevantă și eficientă pe câmpul de luptă modern, Alianța Nord-Atlantică trebuie să renunțe la ciclurile lungi de achiziții și să adopte modelul de inovare rapidă, testat în condiții de luptă, al Ucrainei. Acesta este mesajul tranșant transmis de generalul Alexus G. Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR).
Șefa serviciului de contrainformații militare al Germaniei (MAD), Martina Rosenberg, a tras un semnal de alarmă cu privire la o intensificare a operațiunilor de spionaj și sabotaj rusești pe teritoriul german, descriind o abordare care a devenit tot „mai agresivă”. Într-un interviu acordat presei germane, Rosenberg a dezvăluit că numărul incidentelor suspecte de implicare rusă s-a dublat în ultimul an, semnalând o revenire la tactici specifice Războiului Rece, dar adaptate la un nou arsenal de măsuri hibride.
Flotila rusă din Marea Caspică și Marina iraniană au început, pe 21.07.2025, desfășurarea de manevre militare comune în acvatoriul Mării Caspice. Este vorba despre exercițiul de căutare-salvare cu numele de cod “CASAREX-2025”.
Statele Unite au readus arme nucleare tactice în Marea Britanie pentru prima dată în ultimii 15 ani, o desfăşurare neconfirmată oficial, dar care marchează o întărire a posturii de descurajare a NATO. Pe fondul tensiunilor în creştere cu Rusia, această desfășurare, raportată de multiple surse, reprezintă cea mai semnificativă recalibrare a capabilităților nucleare aliate în Europa de la finalul Războiului Rece.
În adâncul Rusiei, într-o unitate descrisă de oficialii săi drept cea mai mare fabrică de drone din lume, un efort industrial masiv, susținut parțial cu forţa de muncă tânără, alimentează o nouă fază a războiului purtat împotriva Ucrainei. Fabrica din Yelabuga, regiunea Tatarstan, produce mii de drone kamikaze „Geran-2” în fiecare lună, o variantă rusească a dronei iraniene Shahed-136, cu scopul de a copleși apărarea antiaeriană a Ucrainei prin atacuri de saturație.
Şansele noastre ca la următoarea rundă de alegeri să scăpăm la fel de ,,sifonaţi'' scad exponenţial pentru că de acest lucru se ocupă deja reţeaua de presă rusă Pravda. Putem să începem să uităm liniştiti de campaniile de manipulare pe Tik-Tok sau Facebook, pentru care oricum instituţiile statului nu au avut contramăsuri digitale la momentul potrivit pentru a le combate şi probabil că nici pentru ceea ce vine nu vor avea.
Polonezii avansează programul achiziției de submarine. Printre criteriile solicitate în program, Agenția Poloneză pentru Armament a indicat că viitoarele submarinele trebuie să fie capabile de imersiune la peste 200 de metri adâncime (caracteristică adaptată Mării Baltice), să angajeze ținte aeriene (elicoptere și avioane de patrulare maritimă), să poată găzdui comando-uri navale, să utilizeze vehicule subacvatice teleghidate și/sau autonome și, în cele din urmă, să lanseze rachete de croazieră. În acest sens amintim că și România are semnată o scrisoare de intenție pentru achiziția de submarine franceze Scorpene, dar acest lucru nu mai pare o prioritate.
De ce ne era frică, se pare că nu vom scăpa. Rusia și China par a-și coordona mișcările în direcția destructurării ordinii mondiale din ultimii 80 de ani.
În noaptea de duminică spre luni, 20 spre 21 iulie, în jurul orei 03.00, sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat ținte aeriene care au evoluat pe diferite traiecte de zbor în spațiul aerian ucrainean, la nord de frontiera cu România, în apropiere de zona Maramureș - Suceava. Patru avioane ucrainene au intrat neintenționat și în spațiul aerian al țării noastre, fiind ridicate două avioane F-16 ale României și două Eurofighter Typhoon ale Italiei, stat partener care efectuează aici misiuni de Poliție Aeriană.
În cursul nopții de 21.07.2025, trupele ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, întrebuințând rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, aeriană și maritimă, precum și drone de diferite tipuri.
O invitație oficială din partea președintelui american Donald Trump a fost transmisă președintelui român Nicușor Dan, a anunțat Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pe probleme de securitate și șeful cancelariei.
Pilotul unui avion de pasageri a fost nevoit să execute o "manevră agresivă" pentru a evita o coliziune în aer cu un bombardier B-52 la apropierea de Minot, Dakota de Nord, relatează agenția Agerpres, care citează postul de televiziune american ABC News.
Iranul consideră ţările europene responsabile pentru eşecul acordului nuclear din 2015 şi le acuză că nu şi-au respectat angajamentele, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, înaintea discuţiilor de vineri, la Istanbul, cu Franţa, Regatul Unit şi Germania, relatează Agerpres și AFP.
Oficialii americani au informat guvernul elvețian că sistemele de apărare antiaeriană Patriot aflate în curs de producție pentru Elveția vor fi redirecționate pentru a ajuta la apărarea Ucrainei, potrivit unui anunț al autorităților elvețiene. Desigur, acest transfer către Ucraina se face cu acordul Elveției.
Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, susține că există o legătură între blocul politic Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, și Călin Georgescu. Blocul politic face parte dintr-o strategie sofisticată de infiltrare politică a Rusiei în Uniunea Europeană și România iar interdicția pe care Ceban a primit-o de a intra în Spațiul Schengen și implicit UE, are legătură cu dosarele lui Călin Georgescu, unde e foarte probabil să fi apărut noi informații.
Președintele Vladimir Putin a cerut guvernului rus să impună noi restricții privind platformele online și aplicațiile utilizate în media socială rusă, în principal împotriva celor care provin din țările „neprietenoase”, întrucât acestea “limitează dezvoltarea sectorului IT intern al Rusiei”.