Ne mai putem baza pe umbrela nucleară a SUA? Noile abordări americane de politică externă ar putea crește numărul puterilor nucleare la 25 de state
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Acest sistem a rămas intact pentru o lungă perioadă de timp, dar odată cu venirea lui Donald Trump la putere în Statele Unite și noile sale politici, cei mai apropiați aliați din Europa și Asia au demarat discuții cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, în pregătirea unei posibile retrageri a descurajării nucleare a SUA.
Publicația Financial Times relatează că analiștii se tem de prăbușirea NPT din cauza retragerii garanțiilor de securitate ale SUA, ceea ce ar putea aduce omenirea mai aproape de existența a 15-25 de puteri nucleare.
Germania şi Polonia manifestă interes pentru arme nucleare
Luna trecută, viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că țara sa trebuie să decidă acum „dacă desfășurarea armelor nucleare, sau cel puțin garanțiile de sprijin din partea Regatului Unit și a Franței, s-ar putea aplica și Germaniei”.
Acest apel a declanșat o dezbatere publică fără precedent, unii analiști întrebându-se chiar public dacă Germania, a cărei imagine postbelică este construită în jurul promovării păcii în Europa, ar trebui să încerce să își dezvolte propriile arme nucleare.
Din 1983, 20 de bombe nucleare americane B61 au fost dislocate la baza aeriană Buchel, la 100 km de Köln. Oficialii germani insistă asupra faptului că SUA nu au dat niciun semn de retragere a acestui scut nuclear.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a numit dezbaterea „o amplificare a unei discuții de care nu avem nevoie”. Cu toate acestea, în privat, unii oficiali au început să se întrebe dacă Germania ar trebui să ia în considerare achiziționarea propriilor arme nucleare. La începutul acestei luni, Merz a insistat că un astfel de scenariu nu se va întâmpla, menționând două acorduri internaționale diferite care interzic acest lucru.
Dezbaterea din Polonia s-a încins după ce prim-ministrul Donald Tusk a avansat ideea creării propriilor arme nucleare sau cel puțin a desfășurării unor astfel de arme franceze pe teritoriul său.
„Polonia trebuie să dețină cele mai avansate capacități, inclusiv arme nucleare și arme neconvenționale moderne”, a declarat premierul polonez Donald Tusk în parlamentul țării sale la începutul acestei luni. „Aceasta este o cursă serioasă a inarmarii - o cursă pentru securitate, nu pentru război”.
În contextul în care administrația Trump a semnalat că, în esență, se retrage din eforturile de a proteja Europa, declarația lui Tusk a părut să sugereze o potențială alunecare spre proliferarea armelor nucleare în Europa - ceea ce este în contradicție cu politica europeană adoptată timp de decenii.
Rivalul său politic, președintele Andrzej Duda, a răspuns spunând pentru Financial Times că ar fi mai bine să se mute bombele nucleare americane în Polonia. El a susținut că Poloniei i-ar trebui „zeci de ani” pentru a-și dezvolta propriile arme nucleare.
Potrivit lui Fabian Rene Hoffmann, cercetător în cadrul Proiectului nuclear de la Oslo, chiar dacă una dintre puterile europene ale NATO ar dori să își dezvolte propriile arme nucleare, în loc să le găzduiască pur și simplu, aceasta s-ar afla într-un moment dificil.
„Problema majoră cu care se confruntă țările europene este că fie nu dispun de infrastructura nucleară civilă pentru a lansa un program de arme nucleare, fie, dacă dispun de infrastructură nucleară civilă, aceasta este foarte rezistent la proliferare”, a declarat recent Hoffmann pentru Euronews.
Statele europene nu sunt singurele care vor arme nucleare: Coreea de Sud şi Japonia, dispuse să se înscrie într-o nouă cursă a înarmării
Dezvoltarea rapidă a programului nuclear nord-coreean, relațiile înfloritoare ale Phenianului cu Moscova și revenirea lui Trump la putere au alimentat o anxietate profundă în Coreea de Sud cu privire la securitatea sa.
„Sprijinul pentru achiziționarea de către Coreea de Sud a propriilor arme nucleare este în creștere”, afirmă Seung Lee, cercetător la grupul de reflecție al Institutului Coreean pentru Unificare Națională.
Deși niciun partid major nu a susținut o astfel de mișcare, liderii ambelor părți au susținut trecerea la așa-numita „pregătire nucleară” - un statut care ar permite țării să dezvolte arme nucleare în scurt timp.
La începutul acestei luni, Oh Se-hoon, primarul conservator al Seulului care este considerat un posibil candidat la președinție, a solicitat Statelor Unite să permită Coreei de Sud să achiziționeze stocuri de material nuclear prin acordarea statutului de „pregătire nucleară” Seulului.
Remarcile au fost făcute la scurt timp după ce ministrul de externe Cho Tae-yul a declarat în parlament că achiziționarea de arme nucleare nu este exclusă. Coreea de Sud are deja cea mai mare densitate de reactoare nucleare civile din lume.
„Coreea are tehnologia de bază pentru fabricarea armelor nucleare și are deja experiența de a produce cantități foarte mici de plutoniu și uraniu”, a declarat Suh Kyung Ryul, profesor emerit de inginerie nucleară la Universitatea Națională din Seul. „Avem deja tehnologia necesară pentru a produce, în termen de trei luni, bombe nucleare precum cele lansate la Hiroshima și Nagasaki”.
Chung Gun Lee, cercetător la Institutul Coreean pentru Știință și Tehnologie, Evaluare și Planificare, a declarat că, pe lângă obținerea de material nuclear suficient, Coreea de Sud ar mai trebui „să producă un sistem de detonare și focoase nucleare, precum și să efectueze teste”.
„Dacă țara declară stare de urgență și mobilizează toate resursele naționale, ar putea produce arme nucleare în aproximativ doi ani”, a spus Lee.
Japonia
Statutul unic al Japoniei, singura țară care a fost victima unui război nuclear, a făcut din problema achiziționării de arme nucleare unul dintre cele mai mari tabuuri politice din istoria sa postbelică.
În același timp, a existat mult timp o dezbatere discretă în unele cercuri cu privire la necesitatea acestui tip de arme, alimentată de achiziționarea de arme nucleare de către Coreea de Nord și de politica agresivă a Chinei. Aceasta a fost alimentată cel mai recent de declarațiile recente ale lui Trump, care a pus la îndoială fiabilitatea umbrelei nucleare americane.
Un înalt oficial japonez a declarat pentru ziar că această problemă a fost întotdeauna discutată în cadrul unui grup restrâns de politicieni dintre cei mai agresivi: „Cercul de participanți s-ar putea extinde acum”.
Japonia a fost unul dintre semnatarii inițiali ai NPT, dar utilizarea pașnică a energiei nucleare și deschiderea unei uzine de îmbogățire la începutul anilor 1990 i-au oferit, de asemenea, un stoc semnificativ de material nuclear care ar putea fi utilizat pentru fabricarea de arme nucleare.
Baza industrială vastă și sofisticată a Japoniei și poziția sa de lider în multe domenii de inginerie specializată ar face posibilă dezvoltarea rapidă a proiectului fizic al unei arme, probabil la doar câteva luni după acordul politic de începere a lucrărilor.
Cel mai recent raport al Japoniei a arătat că, până la sfârșitul anului 2023, țara deținea aproximativ 8,6 tone de plutoniu, suficient teoretic pentru a produce câteva mii de bombe.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
