În debutul întrevederii, ministrul român al apărării a reiterat consistenţa şi soliditatea relațiilor bilaterale: „Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă pilonul de bază pentru securitatea şi apărarea României”, a declarat ministrul apărării naționale, care a subliniat că vizita secretarului american al apărării în România a avut loc în anul în care se marchează un deceniu de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI, cinci ani de la certificarea capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de la baza militară Deveselu şi 25 de ani de la deschiderea în România a Biroului pentru Cooperare în domeniul Apărării.
În contextul încheierii operațiilor militare în Afganistan, ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a arătat că „încrederea şi respectul reciproc între militarii noştri s-au dezvoltat şi consolidat în cei 19 ani de acţiuni în comun în Afganistan şi folosesc acest prilej pentru a le mulţumi militarilor americani şi români pentru modul cum şi-au îndeplinit misiunile”. Ministrul român a adus un omagiu celor care şi-au pierdut viaţa în acest teatru de operaţii şi a exprimat recunoştinţă familiilor acestora.
În contextul abordării relaţiei bilaterale la nivelul apărării, cei doi oficiali s-au focalizat asupra implementării liniilor strategice incluse în Foaia de Parcurs privind cooperarea în domeniul apărării 2020-2030. „Implementarea acestor linii strategice și dezvoltarea domeniilor de cooperare incluse în aceste document este extrem de importantă. Mă refer, în principal, la: aprofundarea cooperării la Marea Neagră în domeniul terestru, maritim și aerian; continuarea rotației forțelor SUA în regiune în sprijinul descurajării și apărării pe flancul Estic; modernizarea şi interoperabilitatea forţelor noastre; cooperarea în domeniul securității cibernetice, respectiv sprijin în domeniul creşterii rezilienţei”, a declarat ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.
În cadrul discuțiilor oficiale, au fost abordate subiecte relevante pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele două țări.
Cei doi oficiali au evaluat modalităţile de consolidare a cooperării la Marea Neagră pornind în mod natural de la evoluţiile din mediul regional, cu accent pe situaţia de securitate, dezvoltările din Ucraina şi Georgia, state partenere incluse în turneul regional al secretarului apărării SUA, dar şi din Republica Moldova. În context, ministrul Ciucă a subliniat că Marea Neagră este și va continua să fie un centru strategic de greutate extrem de important pentru securitatea europeană și euroatlantică: „Întărirea posturii de descurajare și apărare, inclusiv prin creşterea prezenței forțelor armate americane pe teritoriul României, precum şi dezvoltarea capabilităților proprii relevante şi interoperabile reprezintă soluţii pentru a contracara asertivitatea Federației Ruse.”
Ministrul Ciucă a salutat primirea de către România a statutului Dependable Undertaking, care facilitează accesul la tehnologia americană de ultimă generație, evidențiind derularea unor proiecte semnificative pentru înzestrarea Armatei României în relația cu SUA, în baza alocărilor bugetare relevante de 2% din PIB: sistemul de rachete sol-aer cu bătaie mare (PATRIOT), sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare (HIMARS), avioanele multirol F16, transportoarele blindate Piranha 5 şi sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă. De asemenea, ministrul român a exprimat apreciere pentru investițiile semnificative americane de la Bazele Aeriene Mihail Kogalniceanu şi Câmpia Turzii, precum și Poligoanele Cincu şi Babadag, în valoare de peste 225 milioane de dolari.
Cei doi oficiali au abordat şi temele de actualitate de pe agenda aliată, care vor fi discutate în cadrul reuniunii miniștrilor apărării NATO ce va avea loc, în zilele de 21 și 22 octombrie, la Bruxelles. Ministrul român a arătat că „Alianţa se pregăteşte pentru Summit-ul NATO de la Madrid, de la finalul lunii iunie 2022, din perspectiva apărării fiind identificate poziţii comune legate de adaptarea Alianţei, prin ceea ce este denumit ca procesul NATO 2030, precum și referitoare la consolidarea unei posturi de descurajare şi apărare eficiente pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii aliaţilor, indiferent de originea lor”. În context, Nicolae-Ionel Ciucă a reiterat importanța pe care România o acordă consolidării coeziunii aliate și relației transatlantice: „Ne dorim ca Alianţa să rămână puternică şi capabilă să îşi protejeze toţi membrii săi şi să răspundă preocupărilor acestora. De aceea, pentru România, relaţia transatlantică rămâne un pilon important al politicii noastre de apărare.”
La rândul său, secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin III, a caracterizat relația dintre cele două țări drept una „bazată pe încredere și respect reciproc și pe voința politică de a ne promova obiectivele comune în domeniul apărării”.
Oficialul american a subliniat angajamentul SUA pentru întărirea legăturilor euro-atlantice și asigurarea securității flancului estic, motiv pentru care a considerat important să viziteze România înainte de Reuniunea Miniștrilor Apărării din statele membre ale NATO.
„România constituie un exemplu important al angajamentului Alianței în direcția asumării responsabilităților, modernizării în domeniul apărării și contribuției la misiunile NATO din Europa și din alte zone”, a arătat secretarul american al apărării. De asemenea, a subliniat că țara noastră „a făcut progrese semnificative în domeniul apărării. A înlocuit echipamente militare învechite și și-a concentrat eforturile pe interoperabilitatea în cadrul NATO. În aceeași măsură, și-a întărit instituțiile din domeniul apărării și infrastructura militară, în paralel cu întărirea apărării cibernetice și adâncirea cooperării în domeniul informațiilor”.
Lloyd J. Austin a subliniat importanța cooperării dintre aliații și partenerii din zona Mării Negre, în vederea descurajării și apărării împotriva acțiunilor adverse ale Rusiei în această regiune, subliniind, în acest context, că „SUA vor vontinua să furnizeze asistență pentru întărirea capacităților maritime ale României, Bulgariei, Ucrainei și Georgiei în sprijinul acestor eforturi”.
Secretarul apărării al SUA a mulțumit țării noastre pentru sprijinul și angajamentul de a găzdui, prin rotație, un număr semnificativ de militari americani, subliniind „rolul de conducere al României în regiune în asigurarea infrastructurii sale esențiale împotriva acțiunilor adverse”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Armata Ucrainei a reușit să stabilizeze situația pe frontul de est, a anunțat comandantul-șef al Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în timp ce ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că Rusia și-a crescut producția de obuze de 2,5 ori în ultimul an și a început producția de serie a unei noi bombe aeriene cu mare putere distructivă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
China își consolidează forțele armate, inclusiv arsenalul de arme nucleare, într-un ritm nemaiîntâlnit după cel de-al Doilea Război Mondial și va fi pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027, potrivit amiralului John Aquilino, comandantul Comandamentului Marinei americane din Pacificul Indian. De asemenea, China este în prezent singura țară care are atât capacitatea, cât și intenția de a "răsturna" actuala ordine mondială și, prin urmare, rămâne principala amenințare pentru Statele Unite în lume.
Amiralul olandez Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO, a vizitat Kievul la 21 martie, fiind prima dată când o delegație militară NATO a vizitat Kievul de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Bauer a ținut un discurs la Forumul de securitate de la Kiev, în care a declarat că vizita sa "este o dovadă a faptului că NATO și Ucraina sunt mai apropiate ca niciodată".
Într-un interviu acordat miercuri, 20 martie, jurnaliştilor străini, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a declarat că președintele francez Emmanuel Macron s-a referit la trimiterea de instructori pentru a antrena militarii ucraineni, atunci când a vorbit despre prezența de trupe occidentale în Ucraina.
Rusia a denunțat miercuri drept "furt și banditism" propunerea șefului diplomației europene, Josep Borrell, conform căreia 90% din veniturile provenite din activele rusești înghețate în UE ar trebui să fie direcționate către achiziția de arme destinate Ucrainei.
Se pare că Franța este pe punctul de a începe producția de noi focoase nucleare. Informațiile disponibile din surse deschise indică faptul că Franța deține în prezent 290 de focoase nucleare, asigurându-și astfel poziția a patra la nivel mondial, în urma unor țări precum Rusia [cu 5.889 de focoase], SUA [care posedă 5.244 de focoase] și China [cu 410 focoase]. Calendarul pentru crearea de noi arme nucleare este destul de lung, iar surse din industrie sugerează că cel mai devreme ar putea începe producția de noi arme în 2025, cu condiția ca autoritățile din domeniul securității nucleare să acorde aprobarea necesară.
Statele Unite au anunțat luni că Coreea de Nord a expediat cel puțin 10.000 de containere cu muniție militară către Rusia, în vederea sprijinirii războiului pe care aceasta îl duce în Ucraina. Jung Park, cel mai înalt oficial american care se ocupă de Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) la Departamentul de Stat al SUA, a declarat luni pentru Vocea Americii (VOA) că au existat cel puțin 10 cazuri în care rachete nord-coreene au ajuns pe câmpul de luptă din Ucraina.
Pe 19 martie, Germania a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina. Valoarea sa este de 500 de milioane de euro (542,35 milioane de dolari). Informația a fost furnizată chiar de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în timpul unei conferințe de presă în cadrul întâlnirii Ramstein, precizează publicația Tagesschau.
Statele Unite și lumea liberă nu vor renunța în a susținere Ucraina sa se apare împotriva agresiunii ruse. Acest lucru a fost declarat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în deschiderea celei de-a douăzecea reuniuni a Grupului de contact pentru asistență în domeniul securității, la baza aeriană Ramstein din Germania.
La 13 martie, în fața interpelărilor parlamentarilor germani, cancelarul Olaf Scholz a spus din nou "nu" livrării rachetei cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina. "Prudența nu este ceva ce poate fi calificat drept o slăbiciune. Prudența este ceva la care au dreptul cetățenii țării noastre", a declarat el. A doua zi, Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, a votat împotriva unei moțiuni privind trimiterea de rachete Taurus către Kiev pentru a treia oară în 2024. Ucraina a cerut oficial Berlinului să furnizeze una dintre cele mai puternice rachete cu rază lungă de acțiune la sfârșitul lunii mai 2023, dar a primit un răspuns incert, iar ulterior o serie de refuzuri constante.
Este probabil ca forțele rusești să își continue eforturile ofensive actuale în primăvară și să se pregătească pentru noi atacuri preconizate în vară. Asistența occidentală în materie de securitate poate juca un rol crucial în capacitatea Ucrainei de a menține teritoriul acum și de a respinge o nouă ofensivă rusă în lunile următoare. Aceasta este opinia Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Putin se pricepe foarte bine să "semene frica" în societățile occidentale, dar se teme de un război cu NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas într-un interviu acordat BBC. Kaja Kallas a făcut apel la liderii țărilor să se gândească și la "de ce se teme Putin însuși".
China e marea provocare pentru lumea liberă în următorii ani în contextul în care China este azi un gigant militar și economic în comparație cu Federația Rusă. Cu o politică și o viziune pe termen lung, China poate perturba major sistemul internațional în cazul în care ar fi încurajată să acționeze militar pentru a rezolva problema Taiwanului.
La doi ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul extinde forțele armate ale țării pentru un conflict cu NATO în următorii 10 ani, au declarat miercuri, 14 martie, șefii serviciilor de informații externe și militare ale Estoniei.
Tancuri Abrams, blindate Bradley, vehicule tactice și alte mijloace de luptă ale unei brigăzi americane de ”infanterie grea” au sosit, recent, în Europa de Est, unde vor rămâne pentru următoarele nouă luni.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a recurs la noi raționamente pentru declarațiile sale ferme de susținere a Kievul, în contextul unor discuții intense privind modul în care ar putea ajuta în continuare, la nivel internațional, apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești. Discuțiile la nivel european s-au intensificat având în vedere intensitatea operațiunilor militare rusești și întârzierile în aprobarea unei asistențe suplimentare pentru Ucraina din partea Statelor Unite, cel mai mare furnizor de arme pentru Armata ucraineană.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a refuzat din nou pe 14 martie să excludă o eventuală prezență a trupelor occidentale în Ucraina, dar a subliniat că situația actuală nu o impune. "Nu suntem în această situație astăzi", a declarat Macron într-un interviu televizat pentru TF1 și France 2, adăugând că "toate aceste opțiuni sunt posibile".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În ziua în care Polonia a sărbătorit 25 de ani de apartenență la NATO, președintele Joe Biden i-a primit la Casa Albă pe președintele polonez Andrzej Duda și pe premierul Donald Tusk. Întâlnirea a avut loc pe fondul preocupărilor legate de viitoarea finanțare americană pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva unei invazii la scară largă din partea Moscovei. "Promisiunea Americii față de Polonia este de nezdruncinat", a declarat Biden reporterilor marți, înainte de întâlnire.
Vladimir Putin a afirmat că o incursiune în Rusia a unor grupări armate anti-Kremlin la 12 martie a fost "o încercare de a perturba" viitoarele alegeri prezidențiale din țară. Legiunea "Libertatea Rusiei", ''Batalionul Siberian'' și ''Corpul Voluntarilor Ruși'' ar fi trecut granița în regiunile rusești Belgorod și Kursk din Ucraina pe 12 martie pentru a desfășura operațiuni de luptă, care au continuat a doua zi. Unitățile au afirmat că au preluat sub control satul Tiotkino din regiunea Kursk.
SUA trebuie să investească masiv în apărare, în contextul provocărilor actuale în domeniul cibernetic, maritim, aerian și spațial, precum și al amenințărilor semnificative din partea Chinei și a Rusiei. Acest lucru a fost discutat în timpul unei audieri în Senatul SUA cu privire la strategia țării pe fondul provocărilor de securitate globală.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit marți, 12 martie, la sediul MApN, cu adjunctul șefului Misiunii Diplomatice a SUA la București, Michael Dickerson.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se așteaptă ca președintele francez Emmanuel Macron să viziteze Kievul pentru a discuta despre extinderea cooperării în domeniul securității între Ucraina și Franța în cadrul unui tratat semnat recent. Apelurile Franței pentru un sprijin internațional sporit pentru apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești au atras atenția internațională, în special după ce președintele Macron a făcut aluzie la posibilitatea de a trimite trupe străine pe teritoriul ucrainean.
Declarația președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia nu pot fi excluse viitoarele desfășurări de personal militar occidental în Ucraina, a provocat o serie de replici din partea mai multor oficiali NATO, europeni și americani. Majoritatea politicienilor, inclusiv președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz, s-au distanțat de cuvintele acestuia. La 10 martie, ministrul britanic de externe David Cameron s-a pronunțat, de asemenea, împotriva trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, chiar și pentru misiuni de antrenament.
Rusia deține o gamă vastă de arme nucleare, de la rachete intercontinentale balistice aflate la sol în silozuri/mașini sau pe submarine, rachete de croazieră cu rază lungă pe bombardiere strategice, până la cele tactice de la sol sau cele de pe rachetele antiaeriene.
Emmanuel Macron a fost primul care a vorbit deschis despre ceea ce orice oficial din Europa ar trebui să înțeleagă: dacă Rusia nu este oprită în Ucraina, va fi un război în Europa, este convins ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba. Declarația președintelui francez Emmanuel Macron a declanșat o discuție care "va economisi mult timp pentru Europa". Această opinie a fost exprimată de ministrul ucrainean de externe într-un interviu acordat agenției lituaniene de presă Elta, citată de Delfi.
Primele trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia au fost recepționate la Câmpia Turzii.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Argentina a cerut NATO să devină unul dintre „partenerii globali” ai alianței de securitate, a declarat joi ministrul Apărării Luis Petri, în timp ce țara sa caută modalități de a consolida legăturile cu SUA și Uniunea Europeană, raportează agențiile de presă.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 19.04.2024, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, că Regiunea Militară Leningrad, reînființată recent în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a fost întărită cu noi formațiuni militare.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 18.04.2024, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că avioanele de vânătoare MiG-31I aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au primit dispozitive pentru realimentarea în aer.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Din cauza atacurilor aeriene ruse asupra Ucrainei vecine, Polonia ar trebui să-și protejeze mai bine spațiul aerian, a declarat, zilele trecute, premierul polonez Donald Tusk, după o reuniune extraordinară a guvernului. La întâlnire au participat și cei mai înalți doi reprezentanți ai armatei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punct de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
U.S. Army a desfășurat în țara noastră un sistem de tip M-LIDS, destinat combaterii amenințărilor reprezentate de drone.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Informațiile apărute recent dezvăluie o evoluție interesantă în ceea ce privește utilizarea flotei de avioane de luptă F-35 de către Forțele Aeriene Israeliene. Începând cu 7 octombrie, flota și-a intensificat activitatea, operând la o rată de cinci ori mai mare decât de obicei. Despre asta a vorbit și generalul Donald Carpenter, care se află la conducerea Joint Program Office [JPO] al F-35.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David W. Allvin, a declarat la 16 aprilie 2024 în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului (SASC) că Forțele Aeriene ale SUA (USAF) nu vor cumpăra mai mult de 100 de bombardiere strategice B-21 Raider, deoarece s-ar putea să vină cu ceva mai bun până când toate aceste aeronave vor fi construite.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
O delegatie a industriei de apărare din România participă în perioada 17-20.04.2024 la a VI-a editie a expoziției ICDDA 2024 (Industrial Cooperation Days in Defense and Aerospace organizată la Ankara.
Noaptea trecută, aerodromul din Dzhankoy din Crimeea a fost atacat cu mai multe rachete lansate de ucrainenii. Au fost distruse 5 lansatoare ruseşti S-400 și S-300 și un radar. Atacul a fost efectuată de două rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS. De asemenea, a fost lovit și un centru de reparare a echipamentelor militare.
Prim-miniștrii și președinții țărilor Uniunii Europene au convenit, la primele ore ale zilei de joi, să accepte noi sancțiuni împotriva Iranului, după atacul masiv din weekend, efectuat asupra Israelului.
Germania a lansat o nouă inițiativă pentru a asigura accesul la mai multe sisteme de apărare aeriană de către Ucraina, de care are mare nevoie, a relatat la 17 aprilie publicația Tagesschau, citând purtătorii de cuvânt din cadrul Ministerului german de Externe și Ministerului german al Apărării.
New Strategy Center (NSC) a prezentat în această săptămână în SUA, la Washington, studiul „The Battle for the Black Sea is not over”, realizat împreună cu Hudson Institute.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Potrivit unor surse rusești, Forțele Armate ale Ucrainei au început să folosească baloane meteorologice pentru executarea unor atacuri în adâncimea teritoriului Federației Ruse. În ultimele două zile, mai multe astfel de obiecte zburătoare au fost interceptate în diverse regiuni rusești.
