După anunțul istoric privind normalizarea relațiilor dintre statul evreu și Emiratele Arabe Unite, cele două țări își vor deschide ambasade în ambele capitale. Stabilirea de relații diplomatice complete deschide drumul unei cooperări militare deosebite iar implicațiile pentru stabilitatea regională sunt deosebite.
Atât pentru Israel cât și pentru Emiratele Arabe Unite drumul spre normalizare presupune multe elemente necunoscute. Dar este un drum fără precedent iar acest lucru va afecta cu siguranță atât filosofia de securitate israeliană dar mai cu seama va impune mutări de mentalitate masive în interirorul aparatului militar și de securitate al Emiratelor. Există, cu siguranță, domenii în care industria și economia din ambele țări vor dori să colaboreze, să exploreze costurile și accesul liber legat de cercetare și dezvoltare, cu atât mai mult să exploreze oportunități de echitate și de proprietate în firmele de apărare din ambele țări. Unele dintre aceste oportunități de colaborare includ cybersecurity și sistemele avansate de apărare. Cheia unei colaborări permanente și de lungă durată se află exact în aceste doua domenii.
Securitatea cibernetică este una dintre domeniile care ar putea asista la cooperarea industrială între Emiratele Arabe Unite și Israel, aceasta din urmă avand deja un avantaj puternic în acest domeniu. Interesul unei puteri economice regionale emergente ca Emiratele Arabe de a oferi un spațiu digital sigur și fără posibilități de penetrare majore din partea unor actori maligni cum este Iranul sau Rusia, a devenit de câțiva ani unul din elementele centrale ale strategiei de securitate a elitei din Dubai. Dezvoltarea accelerată, transferul din ce în ce mai mare a numitor elemente financiare, digitalizarea rapidă au devenit esențiale pentru economia emirateză.
Ca atare, UAE sunt extrem de interesate să primească un ajutor nesperat de la unul dintre cei mai puternici vecini din domeniul cibernetic. De asemenea UAE sunt interesate în sisteme autonome fără pilot, aeronave fără pilot, apărare împotriva rachetelor, sisteme electronice și integrare în sistem. Acestea sunt domenii care pot declanșa imediat o cooperare dintre cele doua puteri regionale. Potențialul de înțelegere pe aceste paliere este uriaș, resursele de cunoaștere ale Israel putând fi extrem de eficiente adunate cu cele financiare ale UAE. Emiratele vor trebuie însă să își schimbe anumite elemente ale culturii lor naționale anti Israel, mai ales în ceea ce privește dreptul la existență al statului Israel și la reducerea propagandei anti-semite, virulente, care este larg răspândită în societatea emiratelor.
În domeniile militare, oportunitățile imediate decurg și din faptul că cele două țări folosesc platforme militare similare, cum ar fi de avioanele de vânătoare F-16 și rachetele Patriot. Ambele națiuni consideră Iranul ca o amenințare la adresa securității lor naționale, cele doua capitale fiind cu adevărat în prima linie a frontului arab împotriva expansiunii persane în Golf.
Doar diferențele de înțelegere a modelului religios și de aplicarea economică a islamului au făcut ca UAE să nu urmeze linia rigidă a Teheranului. Acest punct comun este o adevăraă resursă ideologică și politică, care permite o apropiere a pozițiilor celor două țări. Adversarul fiind comun, o aliniere a gândirii sistemice în domeniul securității, desigur neintegrate într-o alianță clasică, dar măcar simpatetice unei solutii comune, poate provoca o ușurare de sarcină în ceea ce privește politicile regionale de securitate ale Ierusalimul. Pentru a obține o asemenea echilibrare, Israel va fi disponibil la a discuta mult mai aprofundat modele de cooperare cu emiratele, iar Emiratele vor fi mult mai deschise la accepta puncte de vedere israeliene.
Ca atare, noua normalizare diplomatică poate avea efecte imediate asupra negocierilor, aflate în impas, dintre SUA și Emiratele Arabe Unite pentru achiziționarea de către Dubai a avionului de luptă F-35. Deși ele nu au avansat semnificativ de la anunțul Israel-Emiratele Unite, analiștii nu se vor mira dacă argumentul suprem la Washington, pentru o deblocare a situație, mai ales pentru sponsorul din umbră al acestor negocieri, Jared Kushner, nu numai consilier dar și ginere al președintelui Trump, va fi tocmai exact stabilirea de relații diplomatice normale dintre cele doua capitale rivale.
Ca să fim însă siguri că înțelegem exact situatie, nici un anunț, fie și el istoric cu privire la normalizarea relațiilor dintre o țară araba și Israel, nu vor schimba cunoscuții parametrii tehnici din interiorul QME-ul Israelului (superioritatea militară calitativă). SUA nu vor permite nici unei puteri regionale să depășească calitativ și tehnologic capacitatea de apărare a Israelului, avantajul acestuia fiind permanent luat în calcul atunci cînd se vorbește despre vânzarea de armament american de ultimă generație țărilor din lumea arabă. O altă constantă a politicii americane care în mod clar va face parte din pachetul obligatoriu de negociere dintre Israel și UAE este dată de pericolul de proliferarea necontralată a diverselor sisteme ofensive în regiune. Partajarea accesului și a proprietății la o platformă comună de a cincea generație precum F-35 se încadrează în această condiționare absolută împusă de către necesarul de securitate al Israelului. Deocamdată, este clar că atât Israelul, cât și SUA, rămân îngrijorate și continua să se opună că Emiratele Arabe Unite să intre în posesia F-35.
Pentru Israel, tocmai alegerile americane din acest an sunt mai importante ca efect de viitor ca altele care au avut loc. Pentru că administrația Trump a fost extrem de prietenoasă cu statul evreu, o eventuală schimbare de locatar la Casa Albă va duce și la schimbarea paradigmei de colaborare cu UAE. Nu pentru că Israel consider UAE un adversar la fel de periculos cum este Iranul, ci pentru că, în cazul în care Emiratele Arabe Unite vor primi platforma de luptă de a cincea generație, va fi doar o problemă de timp ca Arabia Saudită și, în cele din urmă, Egiptul să încerce să o achiziționeze. Problema nu sunt avioanele ci apropierea de o limită a ecuației de superioritate militară care să puna în pericol capacitatea de reactie a apărării israeliene în cazul unui atac la adresa sa. Nu este de loc o hotărâre cu care factorii de decizie israelieni să fie prea confortabili aici și acum. UAE va încerca să introducă în negocierile sale cu Israel aceasta problemă, dar pentru analiștii militari atat din Pentagon cât și din Ierusalim modul în care evoluează această dinamică pe termen mediu-lung este mult mai incert.
Țări arabe mult mai pragmatice și mult mai bine formate constituțional au eșuat, de-a lungul timpului, să se mențină politic neutral față de Israel, deseori adoptând tonuri anti sioniste și anti-semite extrem de puternice. Pentru Israel nu actuala conducere a UAE este problema ci viitorul pe termen lung, unde necunoscutele politicii arabe pot produce surprize extrem de neplăcute guvernului de la Ierusalim. Ca atare atât Israelul, cât și Emiratele Arabe Unite au motive de a aprofunda încrederea și cooperarea reciprocă, dincolo de echilibrarea sau contracararea Iranului. Dacă acest nivel de cooperare se extinde la F-35 sau la așa-numitele sisteme militare care schimbă echilibrul strategic zonal, nu este ceva care se poate prezice cu exactitate.
Pe cealaltă parte, factorul palestinian este extrem de important și el. Echivalent ca influență cu vînzarea de tehnologie militară americană de ultimă generație către Dubai, impunerea politică, prin acordul Israel-Emiratele Unite, a suspendării anexării terenurile ocupate din Cisiordania, ar putea fi un semn al relațiilor îmbunătățite care vor putea fi revendicate într-un viitor nu așa îndpărtat cu ceilalți vecini arabi, în special cu Bahrain, Oman și Qatar. Ca atare orice mișcare internă a lui Netanyahu, precum revigorarea planului său de a anexa Cisiordania, va fi un regres care va opri cu siguranță multe țări arabe de a alege calea UAE și ar putea afecta cu siguranță relația Emiratele Unite și Israel într-un mod negativ. Ca atare elementele interne ale politicii israeliene sunt și ele parte a ecuației mult mai largi cu privire la noua stabilitate militară regională. Scopul final fiind desigur, crearea condițiilor optimale de implementare a planului de pace Trump, care deși pare o iluzie, prin anunțul din 13 septembrie dintre Israel si UAE pare a deveni mai mult o realitate. Doar istoria va da dreptate actorilor acestor mișcări fără precedent. Dacă Netanyahu pleacă la pușcărie, așa cum procurorii o doresc, iar Trump pierde alegerile, planul de pace va cunoaște schimbări substanțiale. Dacă nu, chiar și cu inechitatea vizibilă din propunerea Trump, cea a raptului territorial impus palestinienilor, Israel și vecinii săi arabi vor trece la o etapă noua a relațiilor diplomatice. Că va fi de bun augur sau nu, nimeni nu poate să garanteze. Practic, jocul de astăzi este doar o remiză.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
