O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Imediat după invazia Rusiei din 24 februarie a Ucrainei, italienii de la Eni, companie controlată de stat, au pornit într-un turneu în Africa, pentru a găsi surse alternative la gaazul rusesc, scrie Reuters.
Vizitele au inclus întâlniri cu oficiali algerieni și discuții în Angola, Egipt și Republica Congo.
Spre deosebire de italieni, Germania a fost prinsă complet nepregătită, iar industria sa se pregătește pentru raționalizarea gazului și a electricității.
Pe de altă parte, Italia și-a asigurat aprovizionarea suplimentară cu gaze din Africa.
O mare parte a Europei se confruntă cu o criză de aprovizionare, iar Germania, Ungaria și Austria sunt puternic expuse. Țările mai puțin afectate sunt Franța, Suedia și Marea Britanie, care în mod tradițional nu se bazau pe Rusia, precum și Italia.
Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, susține că România are capacitatea să fie o sursă alternativă de gaze pentru Europa.
Totuși, fostul oficial spune că s-au făcut greșeli în trecut, iar producția de gaze românești este mult întârziată.
”Din punctul meu de vedere, gazul rusesc nu mai este o opțiune pentru Europa și trebuie găsite alte soluții.
Noul gaz pentru Europa ar putea veni chiar din România. Puteam să o facem dacă nu-i alungam pe americanii de la Exxon. Acum am fi avut producție peste consumul nostru. (...) Acum, depindem și noi de iarnă. Suntem mai feriți decât alții, pentru că avem producție”, arată Răzvan Nicolescu.
În privința politicii Germaniei privind gazele rusești, fostul ministru este de părere că ”în perioada lui Merkel, (germanilor n.r.) le-a plăcut această dependență și au crezut că este bine pentru toată lumea. S-a dovedit că au greșit (...) și cred că relația Germaniei cu Rusia, în privința gazului nu va mai exista”, conchide Nicolescu, într-o intervenție telefonică la Digi24.
Martijn Murphy, expert în petrol și gaze arată că poziția sa geostrategică a ajutat guvernul de la Roma: ”Eni are legături foarte strânse cu toate țările cu care operează în Africa de Nord - Algeria, Tunisia, Libia, Egipt - și în majoritatea acestor țări este cel mai mare investitor”.
Pe de altă parte, Ministerul German al Economiei a anunțat că dorește să se îndepărteze cât mai curând de importul de gaz rusesc și să își diversifice aprovizionarea, precizând primii pași în acest sens; cum ar fi închirierea a cinci terminale plutitoare pentru gaze naturale lichefiate (LNG).
În prezent, Germania nu are niciun terminal GNL, în timp ce Italia are trei în funcțiune și a achiziționat recent încă două.
Înlocuirea celor 29 de mld. de mc de gaze rusești (40% din importurile Italiei) se va face inițial cu gaze din Algeria, care va asigura aproximativ 35% din importuri.
”Din primavara lui 2023 va incepe sa soseasca si din alte tari un flux in crestere de LNG; inclusiv Egipt, Qatar, Congo, Nigeria și Angola și să permită Italiei să înlocuiască alte 4 miliarde de metri cubi de gaz rusesc” - a spus Eni.
Germania importa, prin Nord Stream 1, 58 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc (58% din consum). După închiderea conductei, Germania a fost nevoită să meargă pe piață, unde a trebuit să plătească de opt ori mai mult prețul.
Oficialii germani au făcut calcule greșite în ultimii ani, mai ales după anexarea Crimeei de către Rusia, în speranța, presupun, că actuala criză s-ar putea termina altfel.
În 2006, Italia era puternic dependentă de gazul rusesc. La acea vreme, Eni a încheiat atunci cu Gazprom cel mai mare contract de gaze al unei companii europene.
Totuși, în ultimii opt ani, lucrurile s-au schimbat: Germania și-a dublat importurile de gaz rusesc și a devenit din ce în ce mai dependentă, în timp ce Italia a mers în sens invers.
Totul a început în 2014, când un nou guvern l-a înlocuit pe cel al lui Silvio Berlusconi. Eni s-a concentrat pe ceea ce știa cel mai bine: explorarea Africii, au declarat pentru Reuters surse familiare cu strategia energetică a țării .
Un mare succes a avut loc în Egipt în 2015, când Eni a descoperit Zohr, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Mediterană.
Eni a reușit să înceapă producția la Zohr în mai puțin de doi ani și jumătate, ceea ce este o dezvoltare relativ rapidă în industrie.
În Algeria, unde Eni este prezentă din 1981, compania a semnat un contract în 2019 pentru a reînnoi importurile de gaze până în 2027.
După anexarea Crimeei, Roma și-a retras sprijinul pentru proiectul South Stream de 40 de miliarde de dolari al Gazprom, care trebuia să transporte gaze din Rusia către Ungaria, Austria și Italia, ocolind Ucraina. South Stream a fost abandonat de Eni mai târziu în acel an, chiar înainte ca Moscova să-l oprească.
Italia s-a concentrat în schimb pe construirea unei conducte de gaze transadriatice mai mici din Azerbaidjan prin Grecia și Albania.
Germania, pe de altă parte, nu și-a redus expunerea față de Rusia și a continuat proiectul Nord Stream 2.
Cu o zi înainte ca Moscova să atace Ucraina, Klaus-Dieter Maubach , CEO al Uniper, cel mai mare importator de gaz rusesc din Germania, a vorbit despre Gazprom ca fiind un „furnizor de încredere”.
Șapte luni mai târziu, Uniper se pregătește să dea în judecată Gazprom pentru despăgubiri pentru reducerea ofertei, iar guvernul german a trebuit să reacționeze și el, care în septembrie a acceptat naționalizarea companiei, care i-a costat 29 de miliarde de euro.
”Vechea idee că Rusia este un partener economic de încredere chiar și într-o criză nu mai este valabilă”, a conchis cancelarul german Olaf Scholz.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
Tot mai multe aeroporturi din Europa sunt perturbate de drone, iar Germania suspectează Rusia ca fiind în spatele acestor incidente.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
România îşi va îndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat în context aliat, a transmis Nicuşor Dan.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a dat asigurări de la București că retragerea unei părți a soldaților americani din România nu afectează securitatea flancului, iar în cazul ipotetic al unui atac asupra României, întreaga Alianță va răspunde.
Informațiile privind luptele de la Pokrovsk, un important punct logistic pentru fortificațiile ucrainene din zona Donețk, sunt destul de confuze. Deși Kievul a lăsat să se înțeleagă că trupele sale speciale trimise acolo au reușit să stabilizeze zona, rușii continuă să avanseze.
Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a exclus marți o eventuală intervenție armată a Statelor Unite ale Americii în Mexic, după informații de presă potrivit cărora omologul său american Donald Trump ar avea în vedere să trimită trupe pentru a lupta împotriva cartelurilor mexicane de traficanți de droguri, transmit Agerpres și AFP.
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit marţi, la Palatul Victoria, pe amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformare - SACT, pentru a discuta priorităţile României în cadrul NATO şi modul în care armata şi industria românească de apărare se adaptează transformărilor tehnologice necesare pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Ucraina și Republica Moldova pot deveni membre ale Uniunii Europene în următorii cinci ani dacă vor realiza toate reformele necesare, a anunțat oficial marți Comisia Europeană.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Indonezia intenționează să comande patru avioane militare suplimentare A400M de la corporația europeană Airbus, a anunțat luni președintele Prabowo Subianto cu ocazia livrării unui prim asemenea aparat, informează agențiile Agerpres și AFP.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.
Fostă membru al Knessetului și expert pe Orient, Ruth Wasserman, a analizat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), la care a participat și DefenseRomania, modul în care Rusia a influențat, de-a lungul decadelor, narativele islamice, subliniind capacitatea impresionantă a Moscovei de a modela povești și percepții care ajung să fie acceptate și integrate de comunități largi.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.