Interviul cu generalul Valeri Zalujnîi, comandantul șef al forțelor armate ucrainene, publicat în „The Economist”, și eseul său “Modern Positional Warfare and How to Win It”, sunt larg comentate în mass-media din întreaga lume.
La evaluarea să, s-a acordat atenție atât autocriticii generalului cu privire la dezvăluirea de către acesta a capacităților militare ucrainene și rusești, cât și nevoilor exprimate pentru sistemul de armament necesar pentru a pune capăt războiului cât mai repede posibil.
Cu toate acestea, foarte puțini analişti militari şi comentatori au evaluat ceea ce a spus generalul Zalujnîi, în special la capitolul legat de nevoile armatei ucrainene. Între timp, astfel de evaluări ar oferi un indiciu asupra cât de corecte sunt concluziile lui Zalujnîi și cât de mult ar putea continua războiul din Ucraina, care se desfășoară de aproape doi ani.
Când trecem în revistă eseul generalului ucrainean, se găsesc atât semne bune, cât și aspecte care stârnesc îngrijorare, mai ales când vine vorba de durata preconizată a ostilităților și de efectele exagerate ale ajutorului la care se aștepta. De exemplu, a fost bine că ucrainenii nu au pus de data aceasta vină progresului lor lent pe front pe întârzierile legate de transferul de echipamente moderne din Occident, precizează analistul polonez Maksymilian Dura, într-un articol publicat în Defense24.
La rândul său, declarației lui Zalujnîi îi lipsea un semnal clar că nu echipamentul va ajuta în cele din urmă la câștigarea războiului cu Rusia, ci persistența țărilor occidentale și a societății ucrainene. Pentru că deocamdată nu putem conta pe bunul simț al rușilor și pe retragerea lor din război din cauza pierderilor uriașe pe care le suferă.
Generalul Zalujnîi a enumerat cinci capacități care, dacă ar fi realizate, ar putea împiedica prelungirea războiului. Patru dintre ele sunt direct legate de ajutorul extern: obținerea superiorității aeriene (aceasta necesită avioane de luptă); îmbunătățirea eficienței focului de contrabaterie (prin creșterea cantității de muniție de precizie și sisteme de recunoaștere de artilerie); recunoașterea și perturbarea mai eficace a sistemelor electronice inamice (prin furnizarea de sisteme moderne de război electronic); spargerea mai eficientă și mai rapidă a campurilor de mine atunci când intră într-o zonă pregătită anterior pentru apărare de către inamic.
Cel de-al cincilea factor necesar, potrivit lui Zalujnîi, pentru a grăbi sfârșitul războiului, este numirea și pregătirea mai eficientă și mai rapidă a rezervelor necesare reînnoirii forțelor care luptă pe front. Chiar și mass-media ucraineană încep să relateze din ce în ce mai tare despre dificultățile de a recruta numărul potrivit de tineri în armată. Se indică faptul că singura unitate la care mai există cozi de voluntari este Brigada 3 Independentă de Asalt (formată inițial din forțele de operații speciale ale regimentului „Azov” și batalionul 98 al Forțelor Teritoriale de Apărare).
Zalujnîi a menționat, de asemenea, posibilitățile limitate de antrenament al rezervistilor de pe propriul teritoriu, „pentru că inamicul are capacitatea de a conduce atacuri cu rachete asupra centrelor de antrenament și a terenurilor de antrenament”. El este, de asemenea, conștient de faptul că, din cauza războiului prelungit, există „posibilități limitate de rotație a soldaților pe linia frontului și lacune în legislație care permit evaziunea legală de la mobilizare, reducând semnificativ motivația cetățenilor de a servi în armată”.
Generalul Zalujnîi, scriind despre nevoile de echipamente militare, probabil că a exagerat foarte mult impactul introducerii sistemelor de arme obținute în final din Occident. Aceste sisteme, eventual transferate în Ucraina, pot ajuta fără îndoială la desfășurarea contraofensivelor, dar cu siguranță nu le vor grăbi, cu atât mai puțin le vor pune capăt. Ucrainenii, desigur, trebuie să spună asta pentru că în acest fel accelerează decizia Occidentului de a transfera ajutorul. Cu toate acestea, după cum s-a dovedit, de exemplu, în cazul tancurilor, chiar și apariția Leopard și a Abrams pe front nu a garantat succesul și nu a adus rezultatele așteptate.
Ucraineni se află un inamic cu capacități umane și echipamente nelimitate. Deci, dacă mor zece mii de ruși, alte zece mii vor fi trimiși pe front. Același lucru îl putem spune și în cazul echipamentului militar. Având în vedere abordarea Federației Ruse față de război, livrările de noi sisteme de arme vor schimba în general ceva în ceea ce privește viteza operațiunilor? Din păcate, probabil că nu.
Un exemplu de astfel de speranțe „supraestimate” vor fi probabil avioanele F-16, care sunt considerate un fel de „game changer” de către ucraineni. În cazul lor, generalul Zalujnîi s-a referit la strategia (care rezultă tot din doctrina forțelor armate NATO) că „arta modernă a războiului constă în câștigarea superiorității aeriene pentru a desfășura efectiv operațiuni terestre de amploare”. Problema este că dobândirea superiorității aeriene nu este posibilă fără „aducerea la tăcere” a operațiunilor de apărare aeriană de la sol într-o zonă dată. Și în cazul armatei ruse, cu resursele sale hardware uriașe în acest domeniu, acest lucru este pur și simplu imposibil.
Și chiar dacă militarii ruși sunt alungați de pe teritoriul ocupat, avioanele F-16 nu vor putea garata suportul aerian necesar pentru forțele terestre. Poate că se va dovedi că numărul de avioane de luptă primite nu este cu adevărat important în cel mai important teatru de război terestru. Acest lucru este confirmat de modul actual în care rușii își desfășoară operațiunile. Nici acum, când ucrainenilor le lipsesc clar avioanele, aviația rusă nu se aventurează adânc în Ucraina, știind că asta ar implica atacuri din partea apărării aeriene ucrainene foarte eficientă și bine organizată. Și acesta va fi și cazul în viitor, când vor apărea avioanele F-16.
Din păcate, ucrainenii își vor da seama rapid că funcționează și invers. Niciun avion ucrainean, acum sau în viitor, nu va zbura dincolo de linia frontului, din cauza numărului prea mare de sistem de apărare aeriană.
Prin urmare, singurul loc în care pot avea loc ciocniri aeriene va fi zona imediată peste zona în care trupele se întâlnesc (folosind în principal rachete aer-aer cu rază medie și lungă de acțiune) și Marea Neagră, în special în zona dincolo de raza de acțiune a sistemelor antiaeriene.
Dar va avea acest lucru un impact fundamental asupra războiului în vreun fel? Analistul polonez Maksymilian Dura crede că acest lucru nu este posibil.
Cel mai important lucru din toate acestea este că generalul Zalujnîi a recunoscut sincer că a făcut o greșeală în evaluarea modului în care au acționat rușii înșiși. Ucrainenii au presupus (la fel ca mulți analiști militari occidentali) că pierderile uriașe aduse armatei ruse ar conduce rușii să-și întrerupă ostilitățile, la fel ca în Afganistan.
După cum s-a dovedit, în ciuda morții a cel puțin de zece ori mai mulți soldați decât în războiul din Afganistan, Rusia nu are intenția de a renunța și, mai mult, găsește destui voluntari pentru a menține forțele adecvate pe front (deși nu este suficient). pentru a realiza avantajul numeric necesar). Din fericire pentru ucraineni, în ajunul alegerilor prezidențiale, Putin nu vrea deocamdată să efectueze mobilizare generală, temându-se după cum spune și Zalujnîi, de „tensiunile sociale din țară și transformarea lor într-o criză politică”. În plus, din cauza pierderilor din Ucraina, „o mare parte a populației civile a Federației Ruse încearcă să evite recrutarea și participarea la ostilități”.
De asemenea, a fost bine că generalul Zalujnîi a subliniat clar necesitatea Ucrainei de a-și extinde propria industrie de apărare. Complexul industrial-militar ucrainean a trecut deja printr-un proces de transformare, dar încă mai are influențe din vremurile Uniunii Sovietice. Simbolul schimbărilor pozitive sunt, înainte de toate, numeroase startup-uri care, chiar dacă la scară mică, oferă în continuare produse diverse, inovatoare, în special în industria dronelor.
Avantajul lor este că ideile care sunt traduse ulterior în echipamente militare sunt imediat testate în luptă. Prin urmare, unele echipamete militare nu trebuie ignorate în Occident și, probabil, dezvoltate în continuare folosind cele mai recente tehnologii.
Generalul Zalujnîi a prezentat mai multe concluzii, dar a lipsit cea mai importantă: că acest război trebuie câștigat cu orice preț, chiar dacă doar câteva sute de metri de pământ erau recâștigați pe zi. Pentru că dacă Ucraina încetează să mai primească ajutoare din partea Occidentului, rușii, considerându-se învingători, își vor reconstrui rapid armata, chiar dacă va dura aproximativ zece ani, și vor ataca din nou Ucraina, Georgia, Moldova.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România e singurul stat aliat care a băgat capul în nisip atunci când a venit vorba de ajutorul militar acordat Ucrainei, în pofida faptului că dimensiunea acestui ajutor nu e deloc de neglijat.
Preşedintele american Donald Trump a făcut marţi un anunţ şoc, spunând că vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza distruse de război, o propunere despre care premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat că ar putea "schimba istoria", relatează Reuters.
Alegerile prezidenţiale din România din noiembrie 2024, primele alegeri democratice majore din Europa ale căror rezultate au fost anulate din cauza suspiciunilor de ingerinţă străină, marchează un punct de referinţă în conştientizarea impactului manipulării informaţiilor pe reţelele sociale, arată un raport realizat de Serviciul de supraveghere şi protecţie împotriva ingerinţelor digitale străine din Franţa (VIGINUM).
Jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un scurt fragment dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi difuzat în această seară pe rețelele sociale. Extrasul din interviu a fost publicat pe platforma de social media X, relatează Ukrinform.
Turcia ar intenționa să înființeze două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16, ca parte a unui nou acord de apărare între Ankara și Damasc, potrivit unor surse anonime citate de ziarul turc Türkiye. Demersul ar putea marca o schimbare semnificativă în dinamica militară regională, în special având în vedere rolul istoric al Turciei în conflictul sirian și interesele sale strategice în contracararea amenințărilor de-a lungul frontierei sale sudice.
Industriile de apărare ucraineană și poloneză își intensifică procesele de cooperare sub îndrumarea guvernelor lor. Potrivit Ministerului polonez al Apărării, în timpul vizitei delegației conduse de ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, au fost semnate două documente privind cooperarea dintre Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ, una dintre cele mai mari asociații ale companiilor de apărare din Polonia) și companiile de apărare ucrainene.
Încetarea ostilităților în Ucraina ar trebui să aibă loc cu participarea deplină a Kievului și cu creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor din regiune pentru a evita orice viitoare agresiune rusă, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat Associated Press. Liderul țării baltice a declarat în interviu că un acord de pace încheiat fără măsuri de descurajare adecvate ar permite Rusiei să își consolideze forțele și să se pregătească pentru o nouă agresiune în regiune.
Germania pare că experimentează o alianță de conjunctură, în care stânga populistă BSW își dă mâna cu AfD-ul de extremă dreapta. Ce poate să iasă bun din asta?
A fost aprobat un plan pentru trecerea la o nouă structură organizatorică a Forțelor Armate ale Ucrainei care cuprinde și crearea de corpuri în cadrul Armatei.
La 31 ianuarie 2025, ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov a dezvăluit că Țările de Jos vor furniza Ucrainei un alt lot de avioane de luptă F-16 în acest an. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Haga cu ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, în cursul căreia cei doi oficiali au abordat îmbunătățirea capacităților aviatice ale Ucrainei și continuarea programelor de formare pentru piloții și tehnicienii ucraineni.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Trump lansează război comercial cu taxe vamale pentru Mexic, Canada și China. Dacă primele două state au reușit să amâne decizia președintelui american, în cazul Chinei taxele vamale au intrat deja în vigoare.
Agenția de presă Reuters a informat, pe 03.02.2025, că țările NATO caută drone care ar putea opera în Arctica la temperaturi sub zero grade, deoarece, în prezent, alianța nu are astfel de UAV-uri. În același timp, Rusia este înarmată cu drone capabile să îndeplinească misiuni în condiții arctice, investind de mai mult timp într-o flotă de drone în zona arctică.
Dezinformarea rusă cu privire la F-35 Lighning II atinge un nivel greu de imaginat care i-a surprins până și pe americani. Iar noua teză a rușilor amintește de acel moment din 2018 când întreaga lume a plecat după fentă deoarece la parada militară din 1 decembrie organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, avioane F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor noastre Aeriene nu au mai decolat.
Nivelul de umplere a depozitelor subterane de gaze ale Ucrainei se apropie de 10%, iar țara vecină nu reușește să-și asigure consumul din producția proprie.
Forțele Navale sud-coreene au anunțat înființarea unui comandament naval responsabil cu apărarea antirachetă și lansarea rapidă a unei lovituri de răspuns în cazul unui atac nord-coreean.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că dorește ca Ucraina să furnizeze Statelor Unite pamânturi rare ca formă de plată pentru sprijinirea financiară a eforturilor de război ale țării împotriva Rusiei.
Luni, liderii europeni s-au reunit în poate unul dintre cele mai importante summituri informale de până acum - ”Un summit de tip „chirurgie pe cord deschis””, nota duminică Politico.
Potrivit unui raport recent publicat de Departamentul american al Apărării privind achizițiile de echipamente militare aferente anului fiscal 2025, armata americană a prezentat un plan semnificativ de achiziționare a 689 de obuziere autopropulsate (SPH) M109A7 de 155 mm și de susținere a acestora până în 2050. Această decizie reprezintă o piatră de temelie a efortului mai larg de modernizare a armatei americane pentru a-și îmbunătăți capacitățile de artilerie. M109A7, parte a programului Paladin Integrated Management (PIM), va juca un rol central în îmbunătățirea puterii de foc pentru diviziile de infanterie blindate și mecanizate ale Armatei SUA.
Ucraina folosește acum bombe JDAM-ER de 500 de kilograme împotriva forțelor rusești și, în sfârșit, exista dovezi reale. Imagini apărute recent arată un Su-27 Flanker ucrainean lansând una dintre aceste bombe puternice. În timp ce livrările JDAM-ER către Kiev erau cunoscute, aceasta este prima dovadă confirmată că varianta de 500 de kg a acestei bombe este utilizata in lupta.
Republica Moldova, afectată de invazia rusă a statului vecin Ucraina, a denunțat luni ceea ce a considerat că este o încălcare a spațiului său aerian de către o dronă și a indicat că discută cu aliații săi cu privire la modalități de consolidare a apărării antiaeriene, relatează Agerpres și Reuters.
Un raport recent al Comisiei pentru Afaceri Externe și Apărare a Senatului francez indică faptul că Turcia și-a exprimat interesul de a contribui la viitorul sistem aerian de luptă (SCAF/FCAS), un program de avioane de luptă de nouă generație condus de Franța, Germania și Spania. Această evoluție vine în contextul tensiunilor geopolitice dintre Turcia și Franța, deschizând eventual o portiță pentru reînnoirea relațiilor în cadrul unei eventuale cooperări în domeniul apărării.
Compania producătoare Lockheed Martin a predat primul avion de luptă multirol F-16 Block 70 al Forțelor Aeriene Bulgare în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe 31 ianuarie la fabrica sa din Greenville, Carolina de Sud.
Marina SUA continuă testarea operațională a distrugătorului din clasa Zumwalt, evaluând capacitățile acestuia în misiunile ofensive de atac de suprafață și în războiul antiaerian. În anul fiscal 2024, Operational Test and Evaluation Force (OPTEVFOR) a efectuat patru exerciții de tragere reală a unor rachete pentru a evalua capacitatea navei de a contracara rachetele de croazieră anti-navă și aeronavele inamice.
Presa rusă a informat că, în dimineața zilei de 01 februarie 2025, în districtul Yelets din regiunea Lipetsk, a avut loc “o coborâre de urgență” a unei rachete de croazieră supersonice Kh-22 de la bordul unui bombardier cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3. Aeronava îndeplinea o misiune bombardament asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
De-a lungul anilor Rusia a oferit statelor din Europa de Est mai multe oferte în ceea ce s-ar putea numi „mere otrăvite” pentru alimentarea revizionismului și împărțirea Ucrainei, oricât de brutal și cinic ar suna. România și Polonia au fost printre statele care au refuzat constant aceste oferte, dar altele precum e Ungaria, s-au uitat tentat la măr.
Detalii despre noul contract Low-Rate Initial Production (LRIP) B-21 nu au fost făcute publice, însă Northrop Grumman a declarat că a purtat discuții preliminare cu Forțele Aeriene ale SUA cu privire la o posibilă creștere a ratei de producție. La un an de la anunțarea primului contract Low-Rate Initial Production pentru bombardierul stealth B-21 Raider, Northrop Grumman a anunțat acum că a obținut recent un al doilea contract LRIP înainte de sfârșitul anului 2024. În plus, compania a purtat discuții preliminare cu U.S. Air Force cu privire la o posibilă creștere a ratei de producție.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt văzute de Rusia ca posibile locuri pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin , au declarat pentru Reuters două surse ruse care cunosc discuțiile, arată sursele Reuters.
Experții militari au analizat ce arme laser occidentale ar trebui să solicite Ucraina aliaților săi și ce probleme pot apărea la utilizarea unor astfel de arme.
Republica Moldova a fost și este o zonă de maxim interes pentru Moscova care plănuiește o ”lume rusă” până la Gurile Dunării.
Rachetele hipersonice Kinjal, utilizate de ocupant intens împotriva Ucrainei, sunt lansate de pe avioane de luptă MiG-31K. Însă rușii spun că ar putea să le integreze și pe avioanele de generația a 5-a Su-57, dar încă nu sunt pregătiți să plătească prețul unui „sacrificiu” important pe care Su-57 ar trebui să facă.
Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a vorbit despre bugetul apărării, în contextul în care președintele SUA Donald Trump a declarat că statele NATO ar trebui să aloce 5% din PIB pentru apărare.
