Interviul cu generalul Valeri Zalujnîi, comandantul șef al forțelor armate ucrainene, publicat în „The Economist”, și eseul său “Modern Positional Warfare and How to Win It”, sunt larg comentate în mass-media din întreaga lume.
La evaluarea să, s-a acordat atenție atât autocriticii generalului cu privire la dezvăluirea de către acesta a capacităților militare ucrainene și rusești, cât și nevoilor exprimate pentru sistemul de armament necesar pentru a pune capăt războiului cât mai repede posibil.
Cu toate acestea, foarte puțini analişti militari şi comentatori au evaluat ceea ce a spus generalul Zalujnîi, în special la capitolul legat de nevoile armatei ucrainene. Între timp, astfel de evaluări ar oferi un indiciu asupra cât de corecte sunt concluziile lui Zalujnîi și cât de mult ar putea continua războiul din Ucraina, care se desfășoară de aproape doi ani.
Când trecem în revistă eseul generalului ucrainean, se găsesc atât semne bune, cât și aspecte care stârnesc îngrijorare, mai ales când vine vorba de durata preconizată a ostilităților și de efectele exagerate ale ajutorului la care se aștepta. De exemplu, a fost bine că ucrainenii nu au pus de data aceasta vină progresului lor lent pe front pe întârzierile legate de transferul de echipamente moderne din Occident, precizează analistul polonez Maksymilian Dura, într-un articol publicat în Defense24.
La rândul său, declarației lui Zalujnîi îi lipsea un semnal clar că nu echipamentul va ajuta în cele din urmă la câștigarea războiului cu Rusia, ci persistența țărilor occidentale și a societății ucrainene. Pentru că deocamdată nu putem conta pe bunul simț al rușilor și pe retragerea lor din război din cauza pierderilor uriașe pe care le suferă.
Generalul Zalujnîi a enumerat cinci capacități care, dacă ar fi realizate, ar putea împiedica prelungirea războiului. Patru dintre ele sunt direct legate de ajutorul extern: obținerea superiorității aeriene (aceasta necesită avioane de luptă); îmbunătățirea eficienței focului de contrabaterie (prin creșterea cantității de muniție de precizie și sisteme de recunoaștere de artilerie); recunoașterea și perturbarea mai eficace a sistemelor electronice inamice (prin furnizarea de sisteme moderne de război electronic); spargerea mai eficientă și mai rapidă a campurilor de mine atunci când intră într-o zonă pregătită anterior pentru apărare de către inamic.
Cel de-al cincilea factor necesar, potrivit lui Zalujnîi, pentru a grăbi sfârșitul războiului, este numirea și pregătirea mai eficientă și mai rapidă a rezervelor necesare reînnoirii forțelor care luptă pe front. Chiar și mass-media ucraineană încep să relateze din ce în ce mai tare despre dificultățile de a recruta numărul potrivit de tineri în armată. Se indică faptul că singura unitate la care mai există cozi de voluntari este Brigada 3 Independentă de Asalt (formată inițial din forțele de operații speciale ale regimentului „Azov” și batalionul 98 al Forțelor Teritoriale de Apărare).
Zalujnîi a menționat, de asemenea, posibilitățile limitate de antrenament al rezervistilor de pe propriul teritoriu, „pentru că inamicul are capacitatea de a conduce atacuri cu rachete asupra centrelor de antrenament și a terenurilor de antrenament”. El este, de asemenea, conștient de faptul că, din cauza războiului prelungit, există „posibilități limitate de rotație a soldaților pe linia frontului și lacune în legislație care permit evaziunea legală de la mobilizare, reducând semnificativ motivația cetățenilor de a servi în armată”.
Generalul Zalujnîi, scriind despre nevoile de echipamente militare, probabil că a exagerat foarte mult impactul introducerii sistemelor de arme obținute în final din Occident. Aceste sisteme, eventual transferate în Ucraina, pot ajuta fără îndoială la desfășurarea contraofensivelor, dar cu siguranță nu le vor grăbi, cu atât mai puțin le vor pune capăt. Ucrainenii, desigur, trebuie să spună asta pentru că în acest fel accelerează decizia Occidentului de a transfera ajutorul. Cu toate acestea, după cum s-a dovedit, de exemplu, în cazul tancurilor, chiar și apariția Leopard și a Abrams pe front nu a garantat succesul și nu a adus rezultatele așteptate.
Ucraineni se află un inamic cu capacități umane și echipamente nelimitate. Deci, dacă mor zece mii de ruși, alte zece mii vor fi trimiși pe front. Același lucru îl putem spune și în cazul echipamentului militar. Având în vedere abordarea Federației Ruse față de război, livrările de noi sisteme de arme vor schimba în general ceva în ceea ce privește viteza operațiunilor? Din păcate, probabil că nu.
Un exemplu de astfel de speranțe „supraestimate” vor fi probabil avioanele F-16, care sunt considerate un fel de „game changer” de către ucraineni. În cazul lor, generalul Zalujnîi s-a referit la strategia (care rezultă tot din doctrina forțelor armate NATO) că „arta modernă a războiului constă în câștigarea superiorității aeriene pentru a desfășura efectiv operațiuni terestre de amploare”. Problema este că dobândirea superiorității aeriene nu este posibilă fără „aducerea la tăcere” a operațiunilor de apărare aeriană de la sol într-o zonă dată. Și în cazul armatei ruse, cu resursele sale hardware uriașe în acest domeniu, acest lucru este pur și simplu imposibil.
Și chiar dacă militarii ruși sunt alungați de pe teritoriul ocupat, avioanele F-16 nu vor putea garata suportul aerian necesar pentru forțele terestre. Poate că se va dovedi că numărul de avioane de luptă primite nu este cu adevărat important în cel mai important teatru de război terestru. Acest lucru este confirmat de modul actual în care rușii își desfășoară operațiunile. Nici acum, când ucrainenilor le lipsesc clar avioanele, aviația rusă nu se aventurează adânc în Ucraina, știind că asta ar implica atacuri din partea apărării aeriene ucrainene foarte eficientă și bine organizată. Și acesta va fi și cazul în viitor, când vor apărea avioanele F-16.
Din păcate, ucrainenii își vor da seama rapid că funcționează și invers. Niciun avion ucrainean, acum sau în viitor, nu va zbura dincolo de linia frontului, din cauza numărului prea mare de sistem de apărare aeriană.
Prin urmare, singurul loc în care pot avea loc ciocniri aeriene va fi zona imediată peste zona în care trupele se întâlnesc (folosind în principal rachete aer-aer cu rază medie și lungă de acțiune) și Marea Neagră, în special în zona dincolo de raza de acțiune a sistemelor antiaeriene.
Dar va avea acest lucru un impact fundamental asupra războiului în vreun fel? Analistul polonez Maksymilian Dura crede că acest lucru nu este posibil.
Cel mai important lucru din toate acestea este că generalul Zalujnîi a recunoscut sincer că a făcut o greșeală în evaluarea modului în care au acționat rușii înșiși. Ucrainenii au presupus (la fel ca mulți analiști militari occidentali) că pierderile uriașe aduse armatei ruse ar conduce rușii să-și întrerupă ostilitățile, la fel ca în Afganistan.
După cum s-a dovedit, în ciuda morții a cel puțin de zece ori mai mulți soldați decât în războiul din Afganistan, Rusia nu are intenția de a renunța și, mai mult, găsește destui voluntari pentru a menține forțele adecvate pe front (deși nu este suficient). pentru a realiza avantajul numeric necesar). Din fericire pentru ucraineni, în ajunul alegerilor prezidențiale, Putin nu vrea deocamdată să efectueze mobilizare generală, temându-se după cum spune și Zalujnîi, de „tensiunile sociale din țară și transformarea lor într-o criză politică”. În plus, din cauza pierderilor din Ucraina, „o mare parte a populației civile a Federației Ruse încearcă să evite recrutarea și participarea la ostilități”.
De asemenea, a fost bine că generalul Zalujnîi a subliniat clar necesitatea Ucrainei de a-și extinde propria industrie de apărare. Complexul industrial-militar ucrainean a trecut deja printr-un proces de transformare, dar încă mai are influențe din vremurile Uniunii Sovietice. Simbolul schimbărilor pozitive sunt, înainte de toate, numeroase startup-uri care, chiar dacă la scară mică, oferă în continuare produse diverse, inovatoare, în special în industria dronelor.
Avantajul lor este că ideile care sunt traduse ulterior în echipamente militare sunt imediat testate în luptă. Prin urmare, unele echipamete militare nu trebuie ignorate în Occident și, probabil, dezvoltate în continuare folosind cele mai recente tehnologii.
Generalul Zalujnîi a prezentat mai multe concluzii, dar a lipsit cea mai importantă: că acest război trebuie câștigat cu orice preț, chiar dacă doar câteva sute de metri de pământ erau recâștigați pe zi. Pentru că dacă Ucraina încetează să mai primească ajutoare din partea Occidentului, rușii, considerându-se învingători, își vor reconstrui rapid armata, chiar dacă va dura aproximativ zece ani, și vor ataca din nou Ucraina, Georgia, Moldova.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O analiză a Israelului concluzionează că o parte din stocurile iraniene de uraniu îmbogățit au supraviețuit atacului american și ar putea fi, în teorie, utilizat de inginerii iranieni.
Guvernul german intenționează să cumpere încă 15 avioane de vânătoare F-35, crescând comanda de la 35 inițial la 50 de avioane americane. Citând mai multe surse, Politico a relatat joi că acest lucru este rezultatul dezacordurilor dintre Germania și Franța cu privire la proiectul comun FCAS, pentru avionul european de generația a șasea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 iulie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Ucraina ar putea primi Patriot: Germania și Norvegia sunt gata să cumpere sisteme americane pentru Kiev. „Sprijinul nostru pentru țara dumneavoastră este neclintit”, a declarat Merz într-o conversație cu președintele Ucrainei.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Președintele american Donald Trump trimite arme în Ucraina pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă, folosind PDA (Presidential Drawdown Authority) - un instrument la care predecesorul său, Joe Biden, a a apelat în dese rânduri.
Atacurile intense cu drone și rachete rusești din iunie au provocat un număr record de victime civile în mai bine de trei ani de la invadarea Ucrainei de către Moscova. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat joi (10.07.2025) despre acest lucru, scrie agenția de presă slovacă TASR, preluând o știre de la AFP.
Pe 26 iunie 2025, la White Sands Missile Range (WSMR), US Army (forțele terestre ale SUA) și Lockheed Martin au efectuat o misiune critică de testare de zbor, demonstrând capabilitatea în evoluție a PAC-3 MSE în cadrul sistemului PATRIOT.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat oficial, în prima sa apariție publică de la preluarea mandatului, că firma israeliană Rafael a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru furnizarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) destinate apărării aeriene a României.
Grupul de luptă românesc Getica, parte a Legiunii Internaționale ce operează în Ucraina, a dezvăluit un incident care s-ar fi putut termina tragic petrecut în data de 17 iunie, în apropierea liniei frontului din regiunea Zaporizhia, mai exact în zona Orikhiv. Doi dintre membrii ai eroicei unități românești care ține piept în Ucraina ocupantului rus, au fost la un pas de moarte în timpul unei misiuni de extragere a unei echipe de infanterie aliată, după ce un dispozitiv exploziv improvizat activat de la distanță (remotely activated IED), mai exact o dronă FPV (first-person view) folosită pe post de mină, a fost detonată direct sub motorul vehiculului în care se aflau aceștia.
Parlamentul European a acordat pe 10 iulie votul de încredere președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și celor 26 de comisari europeni aflați sub coordonarea sa. Din cei 720 de europarlamentari, 553 au fost prezenți în sală, 360 au votat în favoarea menținerii încrederii în von der Leyen, 175 au fost împotrivă, iar 18 s-au abținut.
Un grup format din 16 generali americani în retragere, printre care șase foști șefi ai Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, au apelat la un gest rar pentru un avertisment public fără precedent, printr-o scrisoare către Congresul american, solicitând oprirea planurilor Pentagonului de a reduce drastic achizițiile de avioane F-35A și de a opri programul E-7 Wedgetail AWACS. Scrisoarea, semnată în numele Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale (AFA), avertizează că aceste măsuri ar compromite grav capacitatea de descurajare și superioritatea aeriană a SUA într-o perioadă marcată de tensiuni globale și competiție strategică. Mai mult, pune în pericol capacitatea SUA de a învinge într-un ipotetic viitor conflict militar.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, într-un interviu recent, a declarat că au fost puse în transparență de către Ministerul Apărării Naționale (MApN) două mari licitații: E vorba de înzestrarea cu armament individual de ultimă generație și mașinile de luptă ale infanteriei (MLI). În ambele proceduri va fi o competiție teribilă căci marile companii deja și-au manifestat interesul.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri că există un risc tot mai mare ca Rusia şi China să convină să se coordoneze astfel încât Beijingul să atace Taiwanul, în timp ce Moscova ar lansa o ofensivă împotriva teritoriului Alianţei Atlantice, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat joi că unul dintre agenţii lor a fost ucis la Kiev, un incident relativ rar în Ucraina.
Președintele american Donald Trump a trimis miercuri o nouă serie de scrisori către șase țări, printre care Republica Moldova, pentru a anunța tarifele vamale suplimentare ce ar urma să se aplice asupra produselor lor care intră în SUA, informează Agerpres și AFP.
În repetate rânduri, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că războiul ruso-ucrainean nu este al lui, aruncând vina pe fostul președinte, Joe Biden, și chiar pe Barack Obama, acesta din urmă pentru că nu a trimis arme ucrainenilor și pentru că nu a fost trașant la vremea când Rusia anexa Crimeea și o parte din Donbass.
O nouă investigație detaliată relevă o dependență critică a celor mai moderne avioane de luptă rusești de tehnologia occidentală și aliată, expunând lacune semnificative în regimurile de sancțiuni menite să sugrume mașinăria de război a Kremlinului. Conform unui raport publicat de International Partnership for Human Rights (IPHR) și Independent Anti-Corruption Commission (NAKO), aproape toate componentele electronice din avioanele Su-34 și Su-35S provin din țări care au impus sancțiuni Rusiei.
În timp ce unele state membre NATO cu armate mult mai mari dezbat luni de zile livrările de armament, un aliat din Balcani al Ucrainei, Macedoniei de Nord, şi-a donat către Armata ucraineană întreaga sa flotă de tancuri. Dar ceea ce pare un gest de sacrificiu este, în realitate, obiectivul unei transformări complete a forțelor armate ale Macedoniei de Nord, un pariu strategic care ar putea deveni un model pentru națiunile mici din Alianță.
Ucraina a reținut doi cetățeni chinezi pentru presupusa tentativă de a fura secretele celebrului său sistem de rachete Neptun, o acțiune care aruncă o nouă lumină dură asupra rolului ambiguu al Beijingului în război și complică relația diplomatică delicată a Kievului cu puterea globală.
Într-o demonstrație remarcabilă a capacității industriale și a reorientării strategice, linia de producție a tancului principal de luptă K2 Black Panther de la Hyundai Rotem funcționează la capacitate maximă, asamblând peste 10 unități pe lună, exclusiv pentru a onora comenzile Poloniei. Această realocare completă a producției, confirmată de imagini dintr-un trailer documentar publicat de Agenția Media a Apărării din Coreea de Sud (KFN) pe 5 iulie, subliniază importanța critică a contractelor de export pentru baza industrială de apărare a Seulului.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu mai are voie să intre în România. Acestuia i-a fost interzis accesul pe teritoriul României, dar și în tot spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani.
Taiwanul a lansat miercuri cele mai ample exerciții militare din istoria sa, începând cu simulări de atacuri asupra sistemelor de comandă și infrastructurii, în contextul unui posibil scenariu de invazie chineză, au declarat oficiali din domeniul apărării.
Pentru mii de soldați francezi și aliați urmează la Cincu „testul brigăzii” unde Grupul de Luptă condus de Franța va face o demonstrație de proiecție de forță care va implica zeci de tancuri Leclerc și altă tehnică grea. Va fi de asemenea și o provocare logistică a Alianței. E vorba de exercițiul ”Dacial Fall 2025” despre care a vorbit Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, în exclusivitate într-un interviu acordat DefenseRomania.
Agenția franceză pentru achiziții în domeniul apărării (DGA) și Forțele Aeriene Franceze au lansat cu succes, pe 23 iunie, două rachete MICA IR de pe un avion Rafale și un Mirage 2000, împotriva unor baloane aflate la altitudini de peste 20 de kilometri.
Iranul a achiziționat un sistem avansat de apărare aeriană HQ-9B din China. Acestea sunt vești proaste nu doar pentru Israel, ci și pentru Rusia, care pierde din ce în ce mai multe piețe pentru armele sale în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Ineficiența S-300 împotriva avioanelor F-35 forțează Teheranul să-și refacă apărarea cu sisteme antiaeriene chinezești HQ-9. Nici viitorul Su-35 iraniene nu e sigur.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat miercuri Rusia pentru multiple încălcări ale drepturilor omului care au avut loc în urma operaţiunilor desfăşurate din 2014 în regiunea Donbas din Ucraina şi a războiului declanşat în februarie 2022, şi pentru doborârea zborului MH17 în iulie 2014, relatează Agerpres și AFP.
România a preluat miercuri, 9 iulie, comanda Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (Mine Countermeasures Black Sea Task Group – MCM BS TG), în cadrul unei ceremonii care a avut loc în portul Constanța.
Președintele SUA, Donald Trump, este convins că războiul ruso-ucrainean ar fi fost „foarte scurt”, dar ucrainenii, în primele zile ale invaziei la scară largă, au primit cele mai bune arme americane. El s-a referit la sistemele americane Javelin și a făcut totodată o aluzie care a ridicat multe sprâncene: Vorbind de Ucraina, Trump a lăudat rachetele Tomahawk.
Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a oferit o perspectivă amplă asupra rolului Franței în arhitectura de securitate europeană și euroatlantică, subliniind implicarea activă a Parisului în conturarea direcțiilor strategice ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene. El a vorbit inclusiv de dimensiunea descurajării nucleare.
Finlanda şi Lituania intenţionează să înceapă de anul viitor producţia de mine antipersonal pentru uzul propriu şi pentru a aproviziona şi Ucraina, notează Agerpres.
