Interviul cu generalul Valeri Zalujnîi, comandantul șef al forțelor armate ucrainene, publicat în „The Economist”, și eseul său “Modern Positional Warfare and How to Win It”,  sunt larg comentate în mass-media din întreaga lume.

La evaluarea să, s-a acordat atenție atât autocriticii generalului cu privire la dezvăluirea de către acesta a capacităților militare ucrainene și rusești, cât și nevoilor exprimate pentru sistemul de armament necesar pentru a pune capăt războiului cât mai repede posibil.

Cu toate acestea, foarte puțini analişti militari şi comentatori au evaluat ceea ce a spus generalul Zalujnîi, în special la capitolul legat de nevoile armatei ucrainene. Între timp, astfel de evaluări ar oferi un indiciu asupra cât de corecte sunt concluziile lui Zalujnîi și cât de mult ar putea continua războiul din Ucraina, care se desfășoară de aproape doi ani.

Când trecem în revistă eseul generalului ucrainean, se găsesc atât semne bune, cât și aspecte care stârnesc îngrijorare, mai ales când vine vorba de durata preconizată a ostilităților și de efectele exagerate ale ajutorului la care se aștepta. De exemplu, a fost bine că ucrainenii nu au pus de data aceasta vină progresului lor lent pe front pe întârzierile legate de transferul de echipamente moderne din Occident, precizează analistul polonez Maksymilian Dura, într-un articol publicat în Defense24.

La rândul său, declarației lui Zalujnîi îi lipsea un semnal clar că nu echipamentul va ajuta în cele din urmă la câștigarea războiului cu Rusia, ci persistența țărilor occidentale și a societății ucrainene. Pentru că deocamdată nu putem conta pe bunul simț al rușilor și pe retragerea lor din război din cauza pierderilor uriașe pe care le suferă.

Ce crede Zalujnîi că va ajuta Ucraina să câștige războiul mai repede?

Generalul Zalujnîi a enumerat cinci capacități care, dacă ar fi realizate, ar putea împiedica prelungirea războiului. Patru dintre ele sunt direct legate de ajutorul extern: obținerea superiorității aeriene (aceasta necesită avioane de luptă); îmbunătățirea eficienței focului de contrabaterie (prin creșterea cantității de muniție de precizie și sisteme de recunoaștere de artilerie); recunoașterea și perturbarea mai eficace a sistemelor electronice inamice (prin furnizarea de sisteme moderne de război electronic); spargerea mai eficientă și mai rapidă a campurilor de mine atunci când intră într-o zonă pregătită anterior pentru apărare de către inamic.

Cel de-al cincilea factor necesar, potrivit lui Zalujnîi, pentru a grăbi sfârșitul războiului, este numirea și pregătirea mai eficientă și mai rapidă a rezervelor necesare reînnoirii forțelor care luptă pe front. Chiar și mass-media ucraineană încep să relateze din ce în ce mai tare despre dificultățile de a recruta numărul potrivit de tineri în armată. Se indică faptul că singura unitate la care mai există cozi de voluntari este Brigada 3 Independentă de Asalt (formată inițial din forțele de operații speciale ale regimentului „Azov” și batalionul 98 al Forțelor Teritoriale de Apărare).

Zalujnîi  a menționat, de asemenea, posibilitățile limitate de antrenament al rezervistilor de pe propriul teritoriu, „pentru că inamicul are capacitatea de a conduce atacuri cu rachete asupra centrelor de antrenament și a terenurilor de antrenament”. El este, de asemenea, conștient de faptul că, din cauza războiului prelungit, există „posibilități limitate de rotație a soldaților pe linia frontului și lacune în legislație care permit evaziunea legală de la mobilizare, reducând semnificativ motivația cetățenilor de a servi în armată”.

Dacă ucrainenii ar obține tot ce și-au dorit, ar câștiga războiul?

Generalul Zalujnîi, scriind despre nevoile de echipamente militare, probabil că a exagerat foarte mult impactul introducerii sistemelor de arme obținute în final din Occident. Aceste sisteme, eventual transferate în Ucraina, pot ajuta fără îndoială la desfășurarea contraofensivelor, dar cu siguranță nu le vor grăbi, cu atât mai puțin le vor pune capăt. Ucrainenii, desigur, trebuie să spună asta pentru că în acest fel accelerează decizia Occidentului de a transfera ajutorul. Cu toate acestea, după cum s-a dovedit, de exemplu, în cazul tancurilor, chiar și apariția Leopard și a Abrams pe front nu a garantat succesul și nu a adus rezultatele așteptate.

Ucraineni se află un inamic cu capacități umane și echipamente nelimitate. Deci, dacă mor zece mii de ruși, alte zece mii vor fi trimiși pe front. Același lucru îl putem spune și în cazul echipamentului militar. Având în vedere abordarea Federației Ruse față de război, livrările de noi sisteme de arme vor schimba în general ceva în ceea ce privește viteza operațiunilor? Din păcate, probabil că nu.

Un exemplu de astfel de speranțe „supraestimate” vor fi probabil avioanele F-16, care sunt considerate un fel de „game changer” de către ucraineni. În cazul lor, generalul Zalujnîi s-a referit la strategia (care rezultă tot din doctrina forțelor armate NATO) că „arta modernă a războiului constă în câștigarea superiorității aeriene pentru a desfășura efectiv operațiuni terestre de amploare”. Problema este că dobândirea superiorității aeriene nu este posibilă fără „aducerea la tăcere” a operațiunilor de apărare aeriană de la sol într-o zonă dată. Și în cazul armatei ruse, cu resursele sale hardware uriașe în acest domeniu, acest lucru este pur și simplu imposibil.

Și chiar dacă militarii ruși sunt alungați de pe teritoriul ocupat, avioanele F-16 nu vor putea garata suportul aerian necesar pentru forțele terestre. Poate că se va dovedi că numărul de avioane de luptă primite nu este cu adevărat important în cel mai important teatru de război terestru. Acest lucru este confirmat de modul actual în care rușii își desfășoară operațiunile. Nici acum, când ucrainenilor le lipsesc clar avioanele, aviația rusă nu se aventurează adânc în Ucraina, știind că asta ar implica atacuri din partea apărării aeriene ucrainene foarte eficientă și bine organizată. Și acesta va fi și cazul în viitor, când vor apărea avioanele F-16.

Din păcate, ucrainenii își vor da seama rapid că funcționează și invers. Niciun avion ucrainean, acum sau în viitor, nu va zbura dincolo de linia frontului, din cauza numărului prea mare de sistem de apărare aeriană.

Prin urmare, singurul loc în care pot avea loc ciocniri aeriene va fi zona imediată peste zona în care trupele se întâlnesc (folosind în principal rachete aer-aer cu rază medie și lungă de acțiune) și Marea Neagră, în special în zona dincolo de raza de acțiune a sistemelor antiaeriene.

Dar va avea acest lucru un impact fundamental asupra războiului în vreun fel? Analistul polonez Maksymilian Dura crede că acest lucru nu este posibil.

Cel mai important lucru din toate acestea este că generalul Zalujnîi a recunoscut sincer că a făcut o greșeală în evaluarea modului în care au acționat rușii înșiși. Ucrainenii au presupus (la fel ca mulți analiști militari occidentali) că pierderile uriașe aduse armatei ruse ar conduce rușii să-și întrerupă ostilitățile, la fel ca în Afganistan.

După cum s-a dovedit, în ciuda morții a cel puțin de zece ori mai mulți soldați decât în războiul din Afganistan, Rusia nu are intenția de a renunța și, mai mult, găsește destui voluntari pentru a menține forțele adecvate pe front (deși nu este suficient). pentru a realiza avantajul numeric necesar). Din fericire pentru ucraineni, în ajunul alegerilor prezidențiale, Putin nu vrea deocamdată să efectueze mobilizare generală, temându-se după cum spune și Zalujnîi, de „tensiunile sociale din țară și transformarea lor într-o criză politică”. În plus, din cauza pierderilor din Ucraina, „o mare parte a populației civile a Federației Ruse încearcă să evite recrutarea și participarea la ostilități”. 

De asemenea, a fost bine că generalul Zalujnîi a subliniat clar necesitatea Ucrainei de a-și extinde propria industrie de apărare. Complexul industrial-militar ucrainean a trecut deja printr-un proces de transformare, dar încă mai are influențe din vremurile Uniunii Sovietice. Simbolul schimbărilor pozitive sunt, înainte de toate, numeroase startup-uri care, chiar dacă la scară mică, oferă în continuare produse diverse, inovatoare, în special în industria dronelor.

Avantajul lor este că ideile care sunt traduse ulterior în echipamente militare sunt imediat testate în luptă. Prin urmare, unele echipamete militare nu trebuie ignorate în Occident și, probabil, dezvoltate în continuare folosind cele mai recente tehnologii.

Generalul Zalujnîi a prezentat mai multe concluzii, dar a lipsit cea mai importantă: că acest război trebuie câștigat cu orice preț, chiar dacă doar câteva sute de metri de pământ erau recâștigați pe zi. Pentru că dacă Ucraina încetează să mai primească ajutoare din partea Occidentului, rușii, considerându-se învingători, își vor reconstrui rapid armata, chiar dacă va dura aproximativ zece ani, și vor ataca din nou Ucraina, Georgia, Moldova.

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News