„Ruperea cablurilor submarine care i-a zguduit pe oficialii europeni de securitate în ultimele luni a fost, mai degrabă, rezultatul unor accidente maritime, decât al sabotajului rusesc, potrivit mai multor oficiali de informații americani și europeni precizează WP.
Ipoteza accidentelor este deocamdată în faza de început, fiind în curs de verificare, datorită faptului că nu se găsesc indicii clare care să demonstreze premeditarea din partea unui actor statal sau non-statal.
„Poziția reflectă un consens în curs de dezvoltare între serviciile de securitate americane și europene, potrivit unor înalți oficiali din trei țări implicate în investigațiile în curs de desfășurare a unui șir de incidente în care linii critice de energie și comunicații de pe fundul mării au fost întrerupte.
Dar până acum, au spus oficialii, investigațiile care au implicat Statele Unite și cinci servicii de securitate europene nu au dat niciun indiciu că navele comerciale suspectate ar fi târât ancorele peste sistemele de pe fundul mării în mod intenționat sau la ordinul Moscovei”, precizează WP.
Pe lângă faptul că oficialii care au înaintat ipoteza accidentelor sunt deocamdată anonimi, în argumentația că distrugerea cablurilor este accidentală sunt invocate dovezi secrete cum ar fi interceptări de comunicații și informații clasificate care trebuie crezute pe cuvânt.
„Oficialii americani și europeni au spus că dovezile adunate până în prezent – inclusiv comunicațiile interceptate și alte informații clasificate – indică accidente cauzate de echipaje fără experiență care servesc la bordul navelor prost întreținute.”
„Oficialii americani au citat „explicații clare” care au ieșit la iveală în fiecare caz, indicând o probabilitate ca paguba să fi fost accidentală și o lipsă de dovezi care să sugereze vinovăția Rusiei. Oficialii de la două servicii europene de informații au spus că sunt de acord cu evaluările SUA.”
„În pofida suspiciunilor inițiale că Rusia ar fi implicată, un oficial european a spus că există „contra dovezi” care sugerează contrariul. Oficialii americani și europeni au refuzat să detalieze și au vorbit sub condiția anonimatului, invocând sensibilitatea investigațiilor în curs”, precizează WP în articolul său.
Viziunea care a apărut în rândul agențiilor de spionaj occidentale că accidentele – și nu Rusia – ar putea fi vinovate pentru daunele submarine a fost respinsă de unii critici ai Rusiei, potrivit WP.
Pekka Toveri, care reprezintă Finlanda în Parlamentul European și anterior a fost cel mai important oficial al informațiilor militare din țară, a spus că aceste cazuri cu deteriorări pe fundul mării fac parte dintr-o „operație hibridă tipică” de la Moscova.
„Cel mai important lucru în orice operație hibridă este negarea”, a spus Toveri. Este posibil ca serviciile de securitate ale Rusiei să fi reușit să nu lase „o dovadă care ar rezista în instanță”, a spus el, dar a concluziona că au fost accidente „este total B.S. (prescurtarea pentru expresia„total bullshit” – prostie totală – nota autorului )”, precizează WP.
Toveri și alții au citat anomalii în comportamentul navelor implicate, precum și dovezi că Rusia a dedicat de zeci de ani resurse extinse - inclusiv crearea unei unități militare dedicate, cunoscută sub numele de Direcția Generală a Statului Major pentru Cercetare în Marea Adâncă - pentru cartografierea infrastructurii fundului mării în zonele vestice și de identificare a vulnerabilităților acesteia.
Cel puțin două dintre navele suspectate de provocarea pagubelor par să-și fi târât ancorele la 100 de mile sau mai mult pe fundul mării. O navă care a aruncat ancora accidental, a spus Toveri, va fi imediat trasă atât de vizibil în afara cursului, încât echipajele s-ar lupta să oprească nava și să evalueze pagubele.
Foto ilustrativ: conducta Nord Stream 2 care traversează Marea Baltică
Mike Plunkett, expert naval la firma de cercetare în domeniul securității Janes, a spus că „pe lângă multă apă care va stropi puternic la căderea ancorei în apă, va fi și mult zgomot de la lanțul de ancore care cade rapid prin gaură”. El a descris șansele de apariție a trei incidente de lansare a ancorelor în regiunea baltică începând cu 2023 ca fiind „extrem de mici”, deși nu zero. Dar el a spus că este extrem de dificil să se dovedească sabotajul intenționat.
Momentul incidentelor a sporit suspiciunea. Cele mai recente cazuri, în noiembrie și decembrie, au deteriorat liniile energetice submarine într-un moment în care țările baltice accelerează eforturile de a-și deconecta rețelele electrice de la Rusia - o mișcare care a câștigat urgență după invazia Rusiei din 2022 a Ucrainei, precizează WP.
În favoarea nevinovăției Rusiei este adusă logica nevoii mari a Rusiei pentru comerțul cu petrol, pe care nu dorește sub niciun motiv să o pună în pericol.
„Există, de asemenea, motive de a pune la îndoială de ce Rusia ar risca să vizeze sistemele submarine pe căile navigabile căptușite (cu nave – nota autorului) acum de țările membre NATO. Acest lucru ar putea pune în pericol operațiile de contrabandă cu petrol pe care Rusia s-a bazat pentru a finanța războiul din Ucraina și ar putea provoca eforturi mai agresive din partea guvernelor occidentale de a opri ruta Rusiei către Atlanticul de Nord”, precizează WP.
WP aduce aminte că vinovatul de distrugerea gazoductelor Nord Stream din 2022 ar putea fi un ofițer ucrainean.
„În ciuda progreselor în capacitățile de supraveghere submarină, atribuirea atacurilor s-a dovedit dificilă. De distrugerea gazoductelor Nord Stream dintre Rusia și Germania din septembrie 2022 a fost inițial învinuită Rusia, dar acum se crede că atacul a fost efectuat de un ofițer militar ucrainean superior, cu legături strânse cu serviciile de informații ale țării”, precizează WP.
Pe lângă coincidența remarcabilă a incidentelor din Marea Baltică observată de europarlamentarul finlandez, Pekka Toveri, se remarcă o altă coincidența remarcabilă și anume că articolul din WP a fost publicat odată cu schimbarea administrației de la Casa Albă. Desigur nici în acest caz nu se pot aduce dovezi că această mișcare cu articolul face parte dintr-un scenariu cu un anumit scop strategic.
Cu toate acestea, se pot face unele speculații privind ceea ce se urmărește prin acest articol.
Este probabil, ca prin intermediul articolului din WP să se întindă o mână către Rusia, în primul rând din partea SUA, pentru a reveni la sentimente mai bune față de Ucraina și NATO în general. Este posibil, în viitor să apară mai multe articole în principalele publicații occidentale care să mai spele din imaginea șifonată pe care o are conducerea de la Moscova în ochii populației Europei și SUA.
Cu o imagine refăcută, o pace între Rusia și Ucraina ar putea fi privită cu o mai mare deschidere. De asemenea, o parte din sancțiunile occidentale la adresa Rusiei ar putea fi ridicate. Urmarea este că Rusia se va putea reface, în următorii 3 – 5 ani, din punct de vedere economic și implicit militar. O Rusie refăcută militar și condusă de același regim va face, foarte probabil, ceea ce face și acum.
În ipoteza că toate aceste incidente din Marea Baltică sunt pur accidentale, o urmare este faptul că NATO a întărit dispozitivul militar naval în zona baltică. Acest lucru ajută și Rusia deoarece prioritatea sa militară din prezent nu este Marea Baltică ci Marea Neagră și Marea Mediterană. Rusia își poate atenua temporar activitățile sale hibride sau pur militare sale din Baltica. În timp ce active NATO importante sunt dislocate în zona baltică, alte zone strategice ar putea deveni mai puțin acoperite cel puțin din punct de vedere informațional.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Thales va integra o suită de sonare de înaltă performanță pe viitoarele submarine din clasa Orka ale Olandei, care vor fi produse în cadrul programului RNSC (Replacement Netherlands Submarine Capability). Primele două dintre cele patru submarine ar urma să fie livrate până în 2034.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Ministerele apărării din Estonia, Lituania, Letonia și Polonia au anunțat împreună că recomandă retragerea din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal, din cauza deteriorării situației de securitate cauzată de Rusia.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să organizeze o întâlnire cu omologul său american Donald Trump la Casa Albă, posibil până la sfârșitul lunii aprilie, a anunțat marți Bloomberg News, citând oficiali turci familiarizați cu această chestiune, relatează Agerpres și Reuters.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Casa Albă l-a criticat luni pe europarlamentarul francez Raphaël Glucksmann, care le-a cerut americanilor să "dea înapoi Statuia Libertăţii", afirmând că "datorită Statelor Unite francezii nu vorbesc germană", eseistul răspunzând printr-o declaraţie adresată poporului american, scrie Agerpres și AFP.
Procuratura lituaniană a informat că responsabilii pentru incendierea magazinului IKEA din Vilnius sunt, de asemenea, responsabili și pentru incendierea unor spații comerciale din Polonia.
Ambasada Ucrainei în România a emis o declarație fermă în care condamnă poziția senatoarei Diana Șoșoacă, care, printr-o recentă scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin, pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și sugerează revendicarea unor teritorii.
Implementarea submarinelor din clasa Virginia în Marina australiană, prin parteneriatul AUKUS, reprezintă un pas strategic major atât pentru Australia, cât și pentru aliații săi, Statele Unite și Marea Britanie.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Guvernul SUA pune capăt finanțării pentru Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL), care are sediul la Praga. Postul a confirmat informațiile Reuters și ale altor mass-media. Acest lucru este legat de decizia de vineri (14.03.2025) a președintelui american, Donald Trump, de a reduce Agenția Statelor Unite pentru Media Globală (USAGM) la minimul legal.
Armata ucraineană a lansat cu succes racheta antinavă avansată Neptun, a anunţat sâmbătă preşedintele Volodimir Zelenski. E vorba de o versiune care atinge 1.000 de kilometri.
Peste 100.000 de manifestanți au venit sâmbătă la Belgrad pentru a-și exprima 'nemulțumirea după ani de dictatură și corupție', în cadrul unui miting condus de studenți care promite să fie unul dintre cele mai mari din istoria recentă a Serbiei, transmit Agerpres și France Presse.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a repetat vineri că se va opune oricărei intervenţii militare americane împotriva cartelurilor de droguri pe teritoriul mexican, scrie Agerpres și AFP.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, întrebat dacă România ia în calcul să solicite SUA să instaleze pe teritoriul României arme nucleare, că este suficient ceea ce există în momentul de față - prezență militară, planuri de apărare NATO.
Președintele Donald Trump se întâlnește cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un moment crucial pentru Europa și NATO.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Potrivit unui sondaj realizat de institutul Elabe pentru BFMTV și publicat miercuri, 12 martie, 59% dintre francezi consideră că Franța, ca putere nucleară, ar trebui să își protejeze aliații europeni.
Punctul cel mai vulnerabil a părții de nord din Flancul Estic rămâne de interes major pentru Rusia.
Tarifele majorate ale președintelui Donald Trump la toate importurile SUA de oțel și aluminiu au intrat în vigoare miercuri, declanșând un război comercial global și provocând represalii rapide din partea Canada și Europa.
Maxar a reluat furnizarea către Ucraina a imaginilor comerciale obținute prin mijloace satelitare.
Tudor Curtifan, redactorul-șef al DefenseRomania, a declarat în ultima ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic că potrivit surselor sale colonelul rus Evgheni Ignatiev, atașatul militar adjunct al Rusiei în România, a fost observat participând la diverse conferințe pe teme de securitate, îmbrăcat în haine civile, ceea ce facilitează apropierile cu cetățenii români și nu numai.
”Mașina germană e tanc”, iar Volkswagen ar putea transforma în realitate expresia românească. Astfel, cel mai mare producător de automobile din Europa se pregătește pentru o nouă abordare și ar putea fi un jucător în industria de apărare.
Rheinmetall, un beneficiar major al efortului Europei de a investi în apărare, a declarat miercuri că se așteaptă la o creștere semnificativă a vânzărilor în 2025 și că își va actualiza previziunile pentru a ține cont de evoluțiile recente din războiul din Ucraina.
Șefii armatelor din peste 30 de țări s-au reunit marți la Paris pentru discuții privind crearea unei forțe internaționale care să descurajeze viitoarea agresiune rusă, odată ce încetarea focului este stabilită.
Judecătorii Curţii Constituţionale au respins marţi contestaţia depusă de Călin Georgescu, fiind menţinută decizia Biroului Electoral Central de invalidare a candidaturii sale la alegerile prezidenţiale din luna mai, au declarat pentru Agerpres surse din interiorul CCR.
Politicienii polonezi arată ce înseamnă puterea exemplului. Premierul Donald Tusk a informat membrii Consiliului de Miniștri (Guvernului) că funcționarii din ministere și cei ai guvernului vor efectua pregătire militară.
Pe măsură ce cresc tensiunile diplomatice între Danemarca și Statele Unite cu privire la viitorul Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub control danez, Copenhaga caută, în mod paradoxal, să își aprofundeze legăturile militare cu Washingtonul. La 26 martie 2025, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a dezvăluit într-un interviu acordat cotidianului Borsen că Danemarca intenționează să achiziționeze mai multe avioane de luptă F-35A produse în Statele Unite.
Conform unui raport al OCCAR din 17 martie 2025, programul HYDEF (Hypersonic Defence Interceptor) va avansa în 2025 cu scopul de a dezvolta un sistem european de rachete conceput pentru a contracara amenințările aeriene, inclusiv armele hipersonice. Activitățile planificate pentru acest an, conform OCCAR, vor cuprinde studii tehnice pentru a îmbunătăți proiectarea sistemului și pentru a testa anumite tehnologii esențiale în curs de evaluare pentru viitorul sistem de interceptare. Etapele importante stabilite pentru 2025 constau în etapa de selecție a unui proiect, care urmărește să identifice modelul de sistem care ar trebui să treacă mai departe, și o evaluare intermediară a celor mai importante componente.
În octombrie 2022, serviciile de informații americane au interceptat o conversație între generalul rus Serghei Surovikin, în care acesta și-a exprimat disponibilitatea de a folosi arme nucleare pentru a împiedica forțele ucrainene care se pregăteau atunci să treacă râul Nipru.
Dacă până acum ne puneam problema cum ar putea România să ajute efortul de război al Ucrainei, se pare că situația stă exact invers: companiile ucrainene reușesc deja să producă o parte importantă din necesarul de luptă al Armatei și ar putea deveni parteneri vitali pentru industria românească de armament.
Turcia a testat cu succes racheta de croazieră SOM-J lansată din aer, de un avion F-16 de producție americană. Racheta este produsă de industria din Turcia. Ceea ce au reușit turcii e și dezvoltarea unui sistem software, UBAS (Aircraft Independent Firing System), care permite utilizarea rachetei SOM-J pe F-16, chiar dacă acest avion nu avea inițial astfel de capacitate. E o reușită importantă și un pas uriaș spre independența Turciei de armament aliat.
Un tribunal francez a găsit-o pe liderul Raliului Național (RN) de extremă dreapta, Marine Le Pen, vinovată de deturnare de 470.000 de euro de la Parlamentul European.
Industria de apărare, dezvoltarea ei prin investiții în noul context internațional în care Europa încearcă să își redefinească strategia inclusiv industrială și de securitate, sunt sintagme pe care le auzim la fiecare a treia propoziție. La nivel decizional însă lucrurile stau în cel mai fericit caz ilogic. Vă propunem azi să ne aruncăm un ochi pe achiziția României nave de patrulare, cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. O achiziție care se va face din Turcia.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și tarife secundare dacă Teheranul nu ajunge la un acord cu Washingtonul cu privire la programul său nuclear.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Pe 30 martie, președintele american Donald Trump s-a declarat „exasperat” de președintele rus Vladimir Putin și a amenințat că va impune sancțiuni secundare asupra tuturor exporturilor de petrol ale Rusiei dacă Moscova nu ajunge la încetarea focului în Ucraina.
Președintele american Donald Trump l-a avertizat duminică pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că, dacă va respinge acordul în discuție asupra resurselor minerale, va avea 'mari probleme', notează Agerpres și AFP.
Strategii de la Moscova au dus Rusia în punctul în care creșterea economică a țării depinde de continuarea războiului.
O limuzină Aurus Senat, care face parte din flota oficială a președintelui rus Vladimir Putin, a luat foc pe străzile Moscovei pe 29 martie.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
Războiul din Ucraina a dus la explozia cererii de sisteme antiaeriene, în timp ce producătorii de armament încearcă să țină pasul cu nivelul fără precedent al consumului de astfel de echipamente militare.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Liderul grupării şiite libaneze Hezbollah, Naim Qasem, a avertizat sâmbătă că, dacă Israelul nu părăseşte Libanul şi îşi continuă agresiunea împotriva acestei ţări, "nu va avea de ales decât să opteze pentru alte opţiuni", în ciuda angajamentului său de a menţine armistiţiul, informează Agerpres.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Serviciul de presă al companiei ruse de stat Rostec a informat, pe 29.03.2025, că Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au primit în dotare primul lot de avioane de vânătoare de tip Su-35S furnizat în acest an de întreprinderea producătoare.
Liderul Partidului Socialiștilor din Moldova, fostul președinte pro-rus Igor Dodon, a depus o declarație de venit pentru 2024, din care reiese că cei mai mulți bani câștigați anul trecut au fost din prelegerile finanțate de banca rusă Sberbank.
Statele Unite au desfășurat bombardiere invizibile B-2 Spirit în baza militară Diego Garcia din Oceanul Indian, o mișcare care ar putea fi legată de pregătirile pentru un potențial atac asupra infrastructurii nucleare a Iranului.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că din august 2024, numărul execuțiilor soldaților ucraineni capturați de Federația Rusă a crescut semnificativ.
Secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă că alianţa de securitate dintre ţara sa şi Japonia "va continua să fie piatra de temelie a păcii şi prosperităţii" în Indo-Pacific, la un eveniment de comemorare a 80 de ani de la Bătălia de la Iwo Jima
Comandamentul militar rus vrea să consolideze poziția Kremlinului în negocierile de încetare a focului.
Armata ucraineană a pierdut în doar câteva săptămâni tot teritoriul pe care l-a ocupat în timpul invaziei sale a regiunii Kursk din Rusia în august anul trecut, iar la acest eșec pare să fi contribuit din plin și sistemul de satelit Starlink al lui Elon Musk.
Surse politice și din industria de apărare au confirmat pe canale diferite pentru DefenseRomania că România va achiziționa o corvetă ușoară din Turcia. O decizie care ridică multe sprâncene.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Vicepreşedintele american JD Vance a criticat aspru presupusa lipsă de acţiune a Danemarcei în Groenlanda, pe care Donald Trump a reafirmat că vrea să o anexeze, în cursul vizitei sale vineri la singura bază militară americană din teritoriu, relatează Agerpres și AFP.
Rusia urmează să antreneze 1,5 milioane de operatori de drone de atac în cinci ani, așa cum rezultă dintr-un regulament guvernamental intitulat „Strategia pentru dezvoltarea aviației fără pilot până în 2035”.
La summitul de la Paris de săptămâna aceasta, Ucraina a reușit să primească acceptul statelor europene privind accesul la datele de informații, a dezvăluit președintele Zelenski, în timpul unui briefing.
