Turcia se află într-o ofensivă de îndulcire a dialogului său internațional încă de dinaintea începutului summitului de la Bruxelles, pe 14 iunie. În consecință, aceasta țară extrem de importantă, dar la fel de indisciplinată, din interiorul NATO, propune o nouă formulare. Diferită de radicalitatea pozițiilor președintelui său exprimate în trecut, Ankara dorește, în primul rând să reconstruiască relațiile cu SUA, principalul element securitar și militar al alianței militare. Distruse de declarațiile belicoase ale lui Trump, incluzând o scrisoare extrem de insultătoare scrisă la adresa lui Erdogan, blocate de dosarul rachetelor rusești S-400, relațiile dintre cele două țări sunt extrem de sinuoase și datorită raportul de forță construit în Mediterană.
Lupta pentru micile insulițe grecești, istoric foste teritorii otomane de drept, pierdute la instalarea republicii turce de către Ataturk, a provocat, anul trecut, adevărate momente de tensiune dintre Turcia și puterile garante ale exploatării bazinului gazier grecesc, în special Israel, Egipt si Franța.
SUA lui Trump nu au reușit să impună un echilibru, deci dosarul complex al contenciosului a fost moștenit de către Joe Biden. Asezonat diplomat și experimentat politician, Biden nu dorește să lase jocul turcesc să provoace un conflict sever în interiorul alianței NATO, mai ales că după ce a refuzat orice compromis cu Regatul Unit pe tema Brexit, punctând în fața puterilor europene continentale, în special pentru Franța.
Analiștii văd, în refuzul net al lui Biden de a ajuta Londra în disputa sa cu Uniunea Europeană, construcția unei antante punctuale, dar fermă, dintre Washington și Paris. Este o diplomație multidirecțională și etajată, care așează Regatul Unit la nivelul său real de putere europeană, promovând creșterea echitabilă a altor puteri continentale, fără a uita estul european. Joe Biden acest lucru a promis că face iar G7 a dovedit claritatea acestui conceput de dispersare mult mai egală a rolurilor diverșilor parteneri strategici europeni ai SUA.
Această antantă directă, promovată asiduu de către Macron încă de la vizita sa la Casa Albă, pe timpul lui Donald Trump, implică multe dintre interesele regionale și orientale ale Franței. Fără discuții acest gen de pertractări cu SUA include și o discuție pe seama Turciei și echilibrul din spațiului Mediteranean. Franța are interese fundamentale pe spațiul libian, în arealul grecesc și cipriot, precum și o dorință gargantuească pentru gazul găsit, ca să nu se alieze cu SUA, pentru a îi oferi pilonul necesar menținerii sale ca putere majoră mediterana.
De aceea și jocul macronian direct cu Moscova și bezelele trimise din vârful buzelor către Vladimir Putin.
Pe acest fundal Turcia dorește să preîntâmpine trimiterea ei într-un colț al pedepsiților. De unde și ofensiva începută acum câteva săptămâni la adresa lui Biden și Macron. Reacțiile virulente ale lui Erdogan au dispărut, declarațiile inflamatorii s-au redus iar Erdogan dorește acum să își mențină atuurile câștigate prin politica de forță exhibată acum un an.
Spre deosebire de România sau Polonia (cu remarca că Varșovia se vede o putere central europeană emergentă mult peste posibilitățile sale reale sau diagnosticate în viitor), care se consideră puteri sub-regionale cu avantaje geo-militare pe flancul estic al alianței transatlantice, Ankara se consideră mai degrabă o putere globală decât un simplu avantaj strategic pentru flancul sudic al NATO. Ca atare, după dispariția URSS, acest avantaj s-a redus considerabil, provocând și o scădere a masivului concept industrial-militar care a stat la baza relației dintre SUA și Turcia.
Pentru Erdogan, răspunsul la aceasta pierdere de rol a fost neo-otomanismul și expansiunea maritimă în Mediterana.
Una dintre cele mai semnificative neînțelegeri dintre Statele Unite și Turcia este achiziția de către Ankara a sistemului de rachete S-400, pe care Moscova l-a livrat în 2019. La momentul respectiv, pentru a bloca orice presiune americană, înalți oficiali turci au descris achiziția ca expresie a suveranității naționale a Turciei. Această achiziție a declanșat sancțiuni împotriva Turciei în conformitate cu legile din SUA.
De aceea, în culisele dialogului dintre SUA și Turcia de la Bruxelles din aceste zile, Ankara pare a fi deschisă unei cooperări cu specialiștii americani la utilizarea sistemului rusesc, fapt care va înfuria Moscova. Iară un conundrum de tensiuni latente, care nerezolvate vor produce daune atât Turciei, cât și alianței NATO.
Rusia, deja prin mișcările din Siria și mai ales în spațiul Mediteranean a îndiguit neo-otomanismul manifest al conceputului expansiv ”patria albastră”, preferând o întărire a prezenței sale militare în Siria și Libia. Pentru puterile europene continentale, Ucraina a fost blocajul pregătit prin anexarea Crimeei.
Ankara s-a grăbit să ajute la preluarea de către Azerbaidjan a enclavei Nagorno-Karabah pentru a ofseta influența majora rusă din Marea Neagră, dar a pierdut momentul în disputa sa cu Grecia. Pentru că economia sa nu are puterea de sprijinire a unei lungi prezențe militare în spații depărtate, Ankara nu a mai avut resursele materiale și tehnologice de a substanția vocația sa de putere maritimă cu interese simultane în mări diferite. Vocația otomană de patrie albastră a fost astfel limitată masiv de către Rusia, cu ajutorul clar al Franței (UE) și SUA.
În diferendul gazului din Mediterană, Franța a ales de la bun început o soluție non-turcă. Nefiind capabilă să îți stabilizeze relațiile cu Israel datorită atitudinii sale istorice pro-arabe și mai ales pro-palestiniene, ar fi ales pe oricine altcineva decât Ankara. Faptul că Rusia era implementată în regiune a simplificat procesul de selecție.
Pentru SUA alegerea a fost cea mai corectă privind raportul de cost de menținere a influenței sale în regiune. Preocupate de securitatea maritimă a Israelului, mai ales că Iranul, prin prezența sa militară și teroristă în Siria, practic se și vedea putere mediteraneană, Washington știa deja că are același punct de vedere cu Rusia.
Stabilizarea militară din Siria făcută de către Rusia blochează definitiv Iranul și spulberă orice influență chineză în areal. Fără aprobarea implicită a Moscovei nicio altă putere adversară Americii nu mai are loc la masa mediteraneană. Ca atare atât Trump, cât și Biden știu că pe acel spațiu de negociere soluțiile sunt comune, bineînțeles cu micile variații date de personalitățile distincte ale leaderilor celor doua țări.
Astfel că, în raport cu Ankara, atât la Marea Neagră cât și la Mediterana, Moscova are un avantaj strategic net, superior economic prin viitoarea finalizare a conductei de gaz North Stream2 și militar prin prezența sa hotărâtă pe întreaga coastă africană a Mediteranei.
Ca rezultat Franța are alternativă la dialogul cu Turcia, iar SUA pot scăpa de presiunea de tip dictat a Turciei. NATO devine liber de presiunea turcă, nemaifiind nevoie de negocieri îndelungi cu un leader neo-otoman și plin de nepreăvăzut.
Problema rămâne rolul Mării Negre în îndiguirea Turciei și a jocului său maritim. Fără patria albastră, regimul Erdogan nu mai are ce oferi națiunii turce, prăbușirea lui fiind doar o chestiune de timp. Întrebarea este dacă SUA vor continua rapida întărire militară pe teritoriul României, pentru a crea un nou raport de forțe favorabil NATO prin care să obțină un avantaj, de data aceasta, direct și exclusiv.
Căci este pentru prima data în istoria ultimului secol când jocul britanic pe Balcani și Marea Neagră, atât de negativ la adresa României, s-a disipat ca o ceață ploioasă, micile coterii pro turce fiind distruse de poziția de stâncă românească în promovarea parteneriatului strategic cu SUA. Washington devine pe zi ce trece, în mod corect și natural, actor direct la Marea Neagră. La aceasta întrebare strategică nu va exista un răspuns direct la acest summit NATO de la Bruxelles.
Cu toate că necesarul de soluții este major, întâlnirea NATO 2021 va prefigura doar tendințele următorilor ani. De aceea este crucial ca România să își promoveze permanent, fără odihnă, metodic și obsedant dacă este nevoie, avantajul său exclusiv la Marea Neagră și experiența sa istorică în relația sa cu Turcia. Acolo este cheia deblocării energiilor creatoare ale parteneriatului strategic România- SUA. În aceasta politică se află viitorul real al puterii regionale denumite România, cu capitala la București.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că, fără Ucraina, Europa s-ar putea confrunta cu o ocupație rusă la scară largă, din cauza avantajului numeric al Moscovei în ceea ce privește forțele, a declarat acesta într-un interviu acordat The Guardian publicat pe 12 februarie. Zelenski a subliniat disparitatea de forțe dintre Rusia și Europa, afirmând că armata Ucrainei este formată din 110 brigăzi, în timp ce Rusia dispune de 220 și intenționează să se extindă la 250 în acest an. În schimb, Europa, inclusiv trupele americane staționate acolo, are doar aproximativ 82 de brigăzi de luptă, a spus el.
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Recent, Polonia și Slovacia și-au anunțat intenția de a produce împreună muniție și de a coopera pentru achiziționarea de vehicule blindate, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat vineri Rusia cu noi sancţiuni bancare şi cu taxe vamale dacă nu încetează acţiunile militare violente contra Ucrainei şi a îndemnat ambele ţări să vină la masa negocierilor "înainte să fie prea târziu", relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Trupele ruse încearcă să străpungă granița cu Ucraina în apropierea orașului Sudja din regiunea Kursk. Luptele au loc în regiunea de graniță a regiunii Sumî.
Racheta, fabricată de o companie deținută de Airbus și Safran, a decolat de la Centrul Spațial European din Guyana Franceză.
Președintele conservator polonez Andrzej Duda a anunțat vineri că a propus un amendament constituțional care să prevadă alocarea obligatorie pentru Apărare a cel puțin 4% din PIB, dublu față de procentul asumat în cadrul NATO, în timp ce premierul liberal Donald Tusk a cerut un procent chiar și mai mare, de 5%, precum și pregătire militară pentru toți bărbații polonezi și retragerea Poloniei din convențiile internaționale de interzicere a minelor antipersonal și a munițiilor cu dispersie, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
În cursul nopții de 07.03.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că, în ultimele zile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a încercat să promoveze ideea unui moratoriu asupra loviturilor aeriene.
O forță aeriană europeană de 120 de avioane de luptă ar putea fi desfășurată în cadrul proiectului Sky Shield pentru a proteja cerul ucrainean de atacurile rusești, fără a provoca un conflict mai mare cu Kremlinul.
Președinții și prim-miniștrii celor 27 de țări ale Uniunii Europene au convenit, joi, la Bruxelles, că UE ar trebui să găsească rapid bani pentru a-și consolida propria apărare și securitate.
