Turcia se află într-o ofensivă de îndulcire a dialogului său internațional încă de dinaintea începutului summitului de la Bruxelles, pe 14 iunie. În consecință, aceasta țară extrem de importantă, dar la fel de indisciplinată, din interiorul NATO, propune o nouă formulare. Diferită de radicalitatea pozițiilor președintelui său exprimate în trecut, Ankara dorește, în primul rând să reconstruiască relațiile cu SUA, principalul element securitar și militar al alianței militare. Distruse de declarațiile belicoase ale lui Trump, incluzând o scrisoare extrem de insultătoare scrisă la adresa lui Erdogan, blocate de dosarul rachetelor rusești S-400, relațiile dintre cele două țări sunt extrem de sinuoase și datorită raportul de forță construit în Mediterană.
Lupta pentru micile insulițe grecești, istoric foste teritorii otomane de drept, pierdute la instalarea republicii turce de către Ataturk, a provocat, anul trecut, adevărate momente de tensiune dintre Turcia și puterile garante ale exploatării bazinului gazier grecesc, în special Israel, Egipt si Franța.
SUA lui Trump nu au reușit să impună un echilibru, deci dosarul complex al contenciosului a fost moștenit de către Joe Biden. Asezonat diplomat și experimentat politician, Biden nu dorește să lase jocul turcesc să provoace un conflict sever în interiorul alianței NATO, mai ales că după ce a refuzat orice compromis cu Regatul Unit pe tema Brexit, punctând în fața puterilor europene continentale, în special pentru Franța.
Analiștii văd, în refuzul net al lui Biden de a ajuta Londra în disputa sa cu Uniunea Europeană, construcția unei antante punctuale, dar fermă, dintre Washington și Paris. Este o diplomație multidirecțională și etajată, care așează Regatul Unit la nivelul său real de putere europeană, promovând creșterea echitabilă a altor puteri continentale, fără a uita estul european. Joe Biden acest lucru a promis că face iar G7 a dovedit claritatea acestui conceput de dispersare mult mai egală a rolurilor diverșilor parteneri strategici europeni ai SUA.
Această antantă directă, promovată asiduu de către Macron încă de la vizita sa la Casa Albă, pe timpul lui Donald Trump, implică multe dintre interesele regionale și orientale ale Franței. Fără discuții acest gen de pertractări cu SUA include și o discuție pe seama Turciei și echilibrul din spațiului Mediteranean. Franța are interese fundamentale pe spațiul libian, în arealul grecesc și cipriot, precum și o dorință gargantuească pentru gazul găsit, ca să nu se alieze cu SUA, pentru a îi oferi pilonul necesar menținerii sale ca putere majoră mediterana.
De aceea și jocul macronian direct cu Moscova și bezelele trimise din vârful buzelor către Vladimir Putin.
Pe acest fundal Turcia dorește să preîntâmpine trimiterea ei într-un colț al pedepsiților. De unde și ofensiva începută acum câteva săptămâni la adresa lui Biden și Macron. Reacțiile virulente ale lui Erdogan au dispărut, declarațiile inflamatorii s-au redus iar Erdogan dorește acum să își mențină atuurile câștigate prin politica de forță exhibată acum un an.
Spre deosebire de România sau Polonia (cu remarca că Varșovia se vede o putere central europeană emergentă mult peste posibilitățile sale reale sau diagnosticate în viitor), care se consideră puteri sub-regionale cu avantaje geo-militare pe flancul estic al alianței transatlantice, Ankara se consideră mai degrabă o putere globală decât un simplu avantaj strategic pentru flancul sudic al NATO. Ca atare, după dispariția URSS, acest avantaj s-a redus considerabil, provocând și o scădere a masivului concept industrial-militar care a stat la baza relației dintre SUA și Turcia.
Pentru Erdogan, răspunsul la aceasta pierdere de rol a fost neo-otomanismul și expansiunea maritimă în Mediterana.
Una dintre cele mai semnificative neînțelegeri dintre Statele Unite și Turcia este achiziția de către Ankara a sistemului de rachete S-400, pe care Moscova l-a livrat în 2019. La momentul respectiv, pentru a bloca orice presiune americană, înalți oficiali turci au descris achiziția ca expresie a suveranității naționale a Turciei. Această achiziție a declanșat sancțiuni împotriva Turciei în conformitate cu legile din SUA.
De aceea, în culisele dialogului dintre SUA și Turcia de la Bruxelles din aceste zile, Ankara pare a fi deschisă unei cooperări cu specialiștii americani la utilizarea sistemului rusesc, fapt care va înfuria Moscova. Iară un conundrum de tensiuni latente, care nerezolvate vor produce daune atât Turciei, cât și alianței NATO.
Rusia, deja prin mișcările din Siria și mai ales în spațiul Mediteranean a îndiguit neo-otomanismul manifest al conceputului expansiv ”patria albastră”, preferând o întărire a prezenței sale militare în Siria și Libia. Pentru puterile europene continentale, Ucraina a fost blocajul pregătit prin anexarea Crimeei.
Ankara s-a grăbit să ajute la preluarea de către Azerbaidjan a enclavei Nagorno-Karabah pentru a ofseta influența majora rusă din Marea Neagră, dar a pierdut momentul în disputa sa cu Grecia. Pentru că economia sa nu are puterea de sprijinire a unei lungi prezențe militare în spații depărtate, Ankara nu a mai avut resursele materiale și tehnologice de a substanția vocația sa de putere maritimă cu interese simultane în mări diferite. Vocația otomană de patrie albastră a fost astfel limitată masiv de către Rusia, cu ajutorul clar al Franței (UE) și SUA.
În diferendul gazului din Mediterană, Franța a ales de la bun început o soluție non-turcă. Nefiind capabilă să îți stabilizeze relațiile cu Israel datorită atitudinii sale istorice pro-arabe și mai ales pro-palestiniene, ar fi ales pe oricine altcineva decât Ankara. Faptul că Rusia era implementată în regiune a simplificat procesul de selecție.
Pentru SUA alegerea a fost cea mai corectă privind raportul de cost de menținere a influenței sale în regiune. Preocupate de securitatea maritimă a Israelului, mai ales că Iranul, prin prezența sa militară și teroristă în Siria, practic se și vedea putere mediteraneană, Washington știa deja că are același punct de vedere cu Rusia.
Stabilizarea militară din Siria făcută de către Rusia blochează definitiv Iranul și spulberă orice influență chineză în areal. Fără aprobarea implicită a Moscovei nicio altă putere adversară Americii nu mai are loc la masa mediteraneană. Ca atare atât Trump, cât și Biden știu că pe acel spațiu de negociere soluțiile sunt comune, bineînțeles cu micile variații date de personalitățile distincte ale leaderilor celor doua țări.
Astfel că, în raport cu Ankara, atât la Marea Neagră cât și la Mediterana, Moscova are un avantaj strategic net, superior economic prin viitoarea finalizare a conductei de gaz North Stream2 și militar prin prezența sa hotărâtă pe întreaga coastă africană a Mediteranei.
Ca rezultat Franța are alternativă la dialogul cu Turcia, iar SUA pot scăpa de presiunea de tip dictat a Turciei. NATO devine liber de presiunea turcă, nemaifiind nevoie de negocieri îndelungi cu un leader neo-otoman și plin de nepreăvăzut.
Problema rămâne rolul Mării Negre în îndiguirea Turciei și a jocului său maritim. Fără patria albastră, regimul Erdogan nu mai are ce oferi națiunii turce, prăbușirea lui fiind doar o chestiune de timp. Întrebarea este dacă SUA vor continua rapida întărire militară pe teritoriul României, pentru a crea un nou raport de forțe favorabil NATO prin care să obțină un avantaj, de data aceasta, direct și exclusiv.
Căci este pentru prima data în istoria ultimului secol când jocul britanic pe Balcani și Marea Neagră, atât de negativ la adresa României, s-a disipat ca o ceață ploioasă, micile coterii pro turce fiind distruse de poziția de stâncă românească în promovarea parteneriatului strategic cu SUA. Washington devine pe zi ce trece, în mod corect și natural, actor direct la Marea Neagră. La aceasta întrebare strategică nu va exista un răspuns direct la acest summit NATO de la Bruxelles.
Cu toate că necesarul de soluții este major, întâlnirea NATO 2021 va prefigura doar tendințele următorilor ani. De aceea este crucial ca România să își promoveze permanent, fără odihnă, metodic și obsedant dacă este nevoie, avantajul său exclusiv la Marea Neagră și experiența sa istorică în relația sa cu Turcia. Acolo este cheia deblocării energiilor creatoare ale parteneriatului strategic România- SUA. În aceasta politică se află viitorul real al puterii regionale denumite România, cu capitala la București.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei trebuie să se încheie într-un mod care să răspundă aspirațiilor poporului ucrainean, a precizat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, în timpul unei conferințe de presă.
Norvegia își sporește rolul în cadrul strategiei de apărare aeriană a NATO, trimițând în Polonia avioane de luptă F-35 și sisteme de apărare aeriană NASAMS. Misiunea? Protejarea spațiului aerian critic de deasupra aeroportului Rzeszow, un punct de sprijin logistic pentru operațiunile NATO și cele de sprijin destinate Ucrainei.
Pe 02.12.2024, RBC-Ucraina a remarcat faptul că, la fel ca și în cazul regiunii Zaporojie, trupele ruse au devenit mai active în direcția Herson, după o lungă perioadă de timp.
SUA va impune noi restricții asupra exporturilor către 140 de companii chineze, inclusiv companii producătoare de echipamente folosite la realizarea cipurilor avansate. Măsura vizează limitarea avântului Chinei în domeniul inteligenței artificiale cu aplicabilitate militară.
Uniunea Europeană a livrat Ucrainei 1 milion de obuze de artilerie, îndeplinind angajamentul pe care a promis inițial că îl va finaliza până în primăvara lui 2024, după cum a declarat noul Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate și Vicepreşedinte al Comisiei Europene, Kaja Kallas, în cadrul vizitei efectuate pe 1 decembrie la Kiev.
O unitate a U.S. Marine Corps din Hawaii, specializată pentru un eventual război maritim în teatrul de operaţii din Oceanul Pacific, a primit oficial un nou sistem de rachete anti-navă pentru a ataca ținte ostile aflate pe mare. În cadrul unei ceremonii care a avut loc marți la Baza U.S. Marine Corps din Hawaii, 3rd Marine Littoral Regiment a primit oficial sistemul Navy-Marine Expeditionary Ship Interdiction System, un lansator de rachete anti-navă mobil, cu baza la sol, devenind astfel prima unitate a Corpului Pușcașilor Marini din Statele Unite care utilizează această armă.
Statele Unite vor cheltui fiecare dolar alocat de Congres pentru a ajuta Ucraina înainte de încheierea mandatului președinției lui Joe Biden. Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a declarat duminică într-un interviu acordat ABC News.
Prin semnarea unui memorandum de înțelegere luna aceasta, Statele Unite, Canada și Finlanda avansează în ceea ce analiștii militari consideră a fi un răspuns tardiv, dar foarte necesar la amenințarea tot mai mare a Rusiei și a Chinei în Oceanul Arctic. În cadrul ,,Icebreaker Collaboration Effort'', sau ICE Pact, cele trei țări au convenit să facă schimb de informaţii și cercetarea pentru a construi spărgătoare de gheață care pot asigura suveranitatea fiecărei țări într-un ocean care devine din ce în ce mai navigabil din cauza schimbărilor climatice.
Armata rusă ia în considerare crearea unei structuri militare separate de operatori de sisteme fără pilot. În acest fel, Ministerul rus al Apărării „încearcă să ajungă din urmă forțele ucrainene pentru sisteme fără pilot, create în februarie 2024”, potrivit unui nou raport al Institutului pentru studiul războiului (ISW).
Secretarul de stat american Antony Blinken a răspuns apelului ministrului ucrainean de externe Andri Sibiga, care a îndemnat statele membre NATO să accepte Ucraina în Alianță. Oficialii au discutat acest lucru în cadrul unei conversații telefonice, a precizat Departamentul de Stat al SUA.
Prezența militară a Franței în Africa continuă să scadă, forțele franceze primind o nouă lovitură atât în Senegal, cât și în Ciad, după ce președintele senegalez Bassirou Diomaye Faye a anunțat că Parisul va fi obligat să-și închidă bazele militare din Senegal întrucât prezența acestora intră în conflict cu suveranitatea țării sale.
Cooperarea din ce în ce mai accentuată între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord este un motiv de îngrijorare pentru țările NATO. Alianța încearcă să evite o confruntare directă, dar analiștii fac unele presupuneri cu privire la modul în care adversarii celei mai puternice alianțe militare, inclusiv Rusia, ar putea atrage NATO într-un conflict direct.
Neutralitatea militară sună bine pentru Elveția și Austria aflate în mijlocul Europei și înconjurate de națiuni prietenoase.
Ucraina și-a consolidat capacitățile de apărare aeriană prin adăugarea a trei lansatoare de rachete Patriot, un atu esențial în contracararea valului tot mai intens de atacuri rusești cu rachete și drone. Oficiali de la Kiev și din Țările de Jos au anunțat livrarea acestora, subliniind sprijinul internațional continuu pentru eforturile defensive ale Ucrainei.
Decizia Washingtonului de a permite Kievului să folosească arme fabricate în SUA pentru a lovi adânc în Rusia nu a crescut riscul unui atac nuclear, a raportat Reuters pe 27 noiembrie, citând cinci surse anonime familiarizate cu datele serviciilor de informații. Vestea vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a actualizat doctrina nucleară la 19 noiembrie, iar oficialii guvernamentali ruși continuă să critice recenta decizie a Casei Albe, numind-o un impuls pentru „escaladare”.
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis. Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
Europa nu se află în prezent într-o situație de „pre-război”, ci într-un „război real” împotriva Rusiei, a declarat fostul șef al MI6 Richard Dearlove pentru Sky News pe 27 noiembrie. „Cred că trebuie să recunoaștem faptul că rușii cred că sunt în stare de război cu noi”, a declarat Dearlove.
Țările U.E care se învecinează cu Rusia își consolidează frontierele anticipând o eventuală ofensivă a Moscovei. În același timp, țările occidentale suferă deja de pe urma războiului hibrid al Rusiei împotriva lor, iar o serie de experți și politicieni susțin că europenii „evită să reacționeze” la acesta, numind atacurile hibride manifestări directe ale terorismului.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, l-a nominalizat pe fostul consilier pe probleme de securitate națională al vicepreședintelui Mike Pence, generalul în retragere Keith Kellogg, în calitate de trimis special în Ucraina pentru negocieri în vederea încheierii războiului declanşat de Rusia, a anunțat Trump pe 27 noiembrie. „Împreună, vom asigura pacea prin forță și vom face America și lumea din nou sigure”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
Pe fondul tensiunilor în creștere la frontierele sale estice și pe frontul din Ucraina, Polonia își consolidează semnificativ capacitățile militare. În centrul acestei transformări se află achiziționarea tancurilor sud-coreene K2 Black Panther, o alegere strategică menită să modernizeze forțele terestre ale Poloniei și să-i consolideze rolul în cadrul NATO. Acest program reflectă ambiția Poloniei de a deveni un actor-cheie în apărarea regională, consolidându-și în același timp industria națională de apărare.
Turcia este acum pregătită să desfășoare sistemele sale de apărare aeriană S-400 în modul de luptă în doar 12 ore, conform unor informații publicate recent. Acest fapt survine după o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Turcia, Washingtonul nemaifiind împotriva pregătirii operaționale a celor patru baterii S-400 pe care Turcia le-a achiziționat de la Rusia cu ani în urmă. Între timp, conform unor informaţii încă neconfirmate oficial, Ministerul turc al Apărării a trimis deja Washingtonului o cerere de achiziție pentru șase avioane F-35A care au fost produse anterior în SUA pentru Turcia.
Prima instanță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins un dosar introdus de operatorul gazoductului Nord Stream 2, care urmărea să conteste reglementările UE privind separarea transportului de gaze de celelalte activități comerciale. “Nord Stream 2 AG ar fi putut prevedea la construirea conductei în 2021 că nu va îndeplini criteriile UE”, a hotărât instanța din Luxemburg miercuri, 27 noiembrie. Gazoductul a fost construit deși era de înțeles că nu respectă normele UE.
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul condus de conservatori din Finlanda a prezentat un plan amplu de creștere a cheltuielilor pentru apărare de la 6,8 miliarde de dolari în 2025 la 11,5 miliarde de dolari până în 2032. Propunerea guvernului, care a obținut sprijinul majoritar al principalelor partide de opoziție din Eduskunta, parlamentul finlandez, ar repoziționa cheltuielile anuale ale Finlandei pentru apărare mai aproape de 3,3% din PIB, situându-le cu mult peste linia de 2% a NATO. Se preconizează că, în 2025, cheltuielile Finlandei pentru apărare vor ajunge la aproximativ 2,4% din PIB-ul țării.
Ucraina a primit deja avioane de luptă F-16 Fighting Falcon de producție americană pe care le utilizează intens, în special în operațiuni de apărare, în care F-urile americane sunt folosite pentru a intercepta rachetele lansate intens de ocupantul rus. Însă pe lângă F-16 ucrainenii vor primi un nou tip de avion occidental.
Serviciul național de informații din Coreea de Sud confirmă că Forțele armate ucrainene au capturat pentru prima dată un soldat din Republica Populară Democrată Coreeană care a luptat de partea Rusiei, a relatat agenția Yonhap.
Forțele Aeriene Turce vor primi primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 operațional de la Turkish Aerospace Industries (TAI), ceea ce reprezintă o etapă importantă în eforturile Turciei de a dezvolta sisteme aeriene fără pilot autohtone. Livrarea, anunțată pe contul de X al Turkish Century la 26 decembrie 2024, reprezintă un pas esențial în modernizarea capacităților militare ale armatei turce, după succesul modelelor anterioare din seria Anka. Anka-3 este proiectat să fie o platformă aeriană performantă, capabilă să îndeplinească diverse misiuni, de la recunoaștere și supraveghere la atacuri de precizie.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.12.2024, submarinul nuclear Arkhanghelsk (Proiect 855M, clasa Yasen-M), echipat cu rachete de croazieră, a fost introdus în dotarea Forțelor Navale.
La 24 decembrie 2024, Ministerul israelian al Apărării a anunțat extinderea programului său de achiziții de interceptoare Arrow 3 printr-un contract cu Israel Aerospace Industries (IAI). Acordul, semnat de generalul-maior (rez.) Eyal Zamir, directorul general al ministerului, vizează abordarea amenințărilor în creștere cu rachete, în special din partea mișcării Houthi din Yemen, prin refacerea și extinderea stocurilor existente de sisteme Arrow 3. Evenimentele recente, cum ar fi lansările de rachete care au vizat Eilat și Gush Dan, au subliniat utilizarea operațională a sistemului.
Apărarea aeriană rusă a doborât avionul Azerbaijan Airlines care s-a prăbuşit în Kazahstan, omorând 38 de persoane, au declarat pentru Reuters patru surse aflate la curent cu concluziile preliminare ale anchetei Azerbaidjanului asupra dezastrului.
NATO trebuie să aibă în arsenalul său arme cu rază lungă de acțiune pentru a răspunde amenințării noii rachete balistice hipersonice Oreshnik a Rusiei. Amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat al NATO pentru Transformare, a declarat într-un interviu pentru Defense News.
Germania a anunțat livrarea a încă 15 tancuri Leopard 1A5DK către Forțele Armate Ucrainene. Aceste tancuri, provin din stocul de rezervă al armatei daneze, aduc numărul total de tancuri Leopard 1A5 livrate Ucrainei la 103, inclusiv ultimul lot. Livrarea a fost confirmată de Ministerul german al Apărării, care a fost un partener-cheie în efortul de a furniza Ucrainei vehicule blindate modernizate pentru a contribui la apărarea sa împotriva invaziei ruse.
Joi, 26 decembrie, autoritățile finlandeze au anunțat că au preluat controlul asupra unui petrolier care venea din Rusia. Nava este suspectată de ruperea unui cablu electric în Marea Baltică, precum și de defectarea a trei cabluri de comunicații între cele două țări, care a avut loc miercuri, 25 decembrie.
Ucraina a anunțat în ziua Crăciunului, pe 25 decembrie 2024, că o rachetă rusă ar fi intrat preț de două minute în spațiul aerian al României, trecând totodată aproximativ 140 kilometri deasupra R. Moldova, înainte să lovească în Ucraina infrastructură energetică critică, în Cernăuți.
Industria de apărare din Polonia face senzație cu un nou proiect îndrăzneț. În timp ce țările NATO se întrec în a-și moderniza arsenalele în fața agresiunii rusești, Varșovia face un pas semnificativ înainte: dezvoltarea primei sale rachete balistice.
Sistemul de supraveghere radar al Armatei României a detectat joi, 26 decembrie, la ora 21.04, într-o zonă aflată la aproximativ 15 km est de localitatea Chilia Veche, județul Tulcea, un semnal de țintă aeriană de mici dimensiuni, care se deplasa pe un traseu către spațiul aerian național.
Presa rusă a informat că, pe 26.12.2024, Forțele Aeriene ale Ucrainei au executat lansări de rachete cu bazare aeriană în direcția teritoriului rus. Potrivit serviciilor rusești de monitorizare a situației aeriene, misiunea ar fi fost efectuată de cel puțin 12 avioane de luptă ucrainene.
În al treilea an de invazie la scară largă a Rusiei în Ucraina, multe persoane din țările occidentale și din instituțiile internaționale manifestă indiferență față de crimele de război rusești, inclusiv față de execuția prizonierilor ucraineni de către ruși. Această opinie a fost exprimată într-un interviu pentru Radio Liberty de generalul în retragere Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa. Acesta s-a arătat nemulțumit de faptul că abordarea crimelor de război ale Rusiei împotriva Ucrainei nu primește suficientă atenție, în special în mass-media.
O aeronavă de luptă fără pilot necunoscută, însoțită de un avion de luptă J-20, a fost observată zburând deasupra orașului chinez Chengdu. Imaginile cu aeronava au fost publicate de martori oculari. Prototipul neidentificat a efectuat probabil primul său zbor cu trenul de aterizare deschis, ceea ce este tipic pentru primele etape de testare. Zborul a fost efectuat de pe aerodromul fabricii cu același nume a companiei de stat Chengdu Aircraft Industry Group, care este dezvoltatorul și producătorul întregii linii de avioane chineze de luptă și drone de recunoaștere și de atac.
Forțele Aeriene Ucrainene au executat cu succes un atac de precizie asupra unei facilități militar-industriale din Kamensk-Shakhtinski, regiunea Rostov. Această facilitate a jucat un rol esențial în producția de combustibil solid destinat rachetelor balistice rusești. Aceste rachete au fost utilizate în mod constant de către Kremlin pentru a viza infrastructura civilă ucraineană, inclusiv spitale, clădiri rezidențiale și facilități din sectorul energetic.
Prăbușirea unui avion azer Embraer ERJ-190 lângă Aktau, Kazahstan, în ziua de Crăciun, a stârnit numeroase speculații, unii susținând că ar putea fi implicată armata. Aeronava, operată de Azerbaidjan Airlines și înregistrată cu numărul 4K-AZ65, era pe ruta Baku-Grozny și transporta 62 de pasageri și cinci membri ai echipajului.
Compania sud-coreeană LIG Nex1 a fost eliminată din licitația României privind achiziția de sisteme SHORAD/VSHORAD, sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. Cum s-a ajuns aici și cine mai e în competiție?
În cursul nopții de 21 spre 22 decembrie, când forțele americane tocmai efectuaseră lovituri aeriene împotriva unui depozit de rachete și a unui centru de comandă și control utilizate de rebelii houthi în regiunea Sanaa, Yemen, în cadrul operațiunii „Prosperity Guardian”, un avion F/A-18F din Escadrila de Vânătoare 11 „The Red Rippers” a fost doborât de o rachetă sol-aer SM-2 lansată de crucișătorul de clasă Ticonderoga USS Gettysburg, însărcinat cu coordonarea apărării aeriene a grupului naval de lupta USS Harry S. Truman (Carrier Strike Group Truman).
Primele avioane de vânătoare F-35A ale Forțelor Aeriene Poloneze au sosit la Baza Ebbing din Fort Smith, Arkansas, a Gărzii Naționale Aeriene a SUA, a anunțat Władysław Kosiniak-Kamysz, ministrul polonez al Apărării, pe pagina sa de pe rețeaua X.
Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a acuzat miercuri NATO că încearcă să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru aprovizionarea armatei ucrainene şi că încearcă să îşi aducă infrastructura militară mai aproape de Rusia, relatează Agepres și Reuters.
Noua rachetă rusă balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik (Oreshnik), folosită în premieră pentru a lovi orașul ucrainean Dnipro la 21 noiembrie, e azi subiect de dezbatere în presa de propagandă rusă. Deși Oreșnik nu e chiar o rachetă nouă, ci are la bază modele sovietice upgradate, ea este o reală provocare pentru sistemele occidentale iar acest lucru a dat „aripi” propagandei ruse în ceea ce privește capacitatea NATO de a angaja racheta.
Potrivit unui comunicat de presă publicat de Saab la 23 decembrie 2024, compania a anunțat un contract cu Swedish Defence Materiel Administration (FMV) pentru modernizarea sistemului de rachete antinavă de coastă al țării. Contractul, evaluat la 70 de milioane de euro, urmărește să sporească capacitatea Suediei de a răspunde provocărilor de securitate în continuă evoluție din regiunea baltică, livrările urmând să înceapă în 2026.
O rachetă rusească a survolat în această dimineață spațiul aerian al Republicii Moldova. Informația a fost confirmată de Poliția de Frontieră din Moldova, dar și de Maia Sandu, președinta Republicii.
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României, potrivit datelor oferite de partea ucraineană. Pe de altă parte MApN spune că sistemele de monitorizare ale României și ale aliaților din NATO nu au confirmat incidentul.
Serviciile de informații ale Departamentului american al Apărării au făcut lumină cu privire la dezvoltarea ambițioasă de către China a bombardierului strategic stealth H-20, o platformă pregătită să redefinească puterea Forțelor Aeriene ale Armatei de Eliberare a Poporului (PLAAF) și capacitățile sale de atac cu rază lungă de acțiune.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, pe 25.12.2024, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a semnalat faptul că fiecare atac masiv rusesc necesită timp de pregătire. În opinia sa, nu este niciodată o decizie spontană, ci reprezintă o alegere deliberată, nu numai în ceea ce privește țintele, ci și calendarul și data execuției.
Cu ocazia Nașterii Domnului, echipa DefenseRomania dorește să transmită un călduros Crăciun fericit în liniște și pace alături de cei dragi tuturor cititorilor noștri și nu numai.
Un avion de atac rusesc de tip Su-25 s-a ciocnit, la propriu, în zbor, cu o dronă de recunoaştere în timp ce efectua misiuni deasupra regiunii Donețk, Ucraina, unde ocupantul forțează avansul pe Frontul de Est.
În cursul nopții și al dimineții de 25.12.2024, trupele ruse au executat un atac combinat cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Au fost vizate, în principal, instalații de depozitare a echipamentelor militare și combustibilului, dar și obiective ale complexului energetic ucrainean.
La 23 decembrie 2024, mai multe contracte majore au fost semnate la Stalowa Wola, consolidând și mai mult forțele armate poloneze. Aceste acorduri, în valoare totală de peste 3,74 miliarde EUR, includ livrarea a aproape o sută de obuziere autopropulsate Krab în două versiuni și vehicule de sprijin pentru modulele echipate cu obuziere K9A1 Thunder.
