Turcia se află într-o ofensivă de îndulcire a dialogului său internațional încă de dinaintea începutului summitului de la Bruxelles, pe 14 iunie. În consecință, aceasta țară extrem de importantă, dar la fel de indisciplinată, din interiorul NATO, propune o nouă formulare. Diferită de radicalitatea pozițiilor președintelui său exprimate în trecut, Ankara dorește, în primul rând să reconstruiască relațiile cu SUA, principalul element securitar și militar al alianței militare. Distruse de declarațiile belicoase ale lui Trump, incluzând o scrisoare extrem de insultătoare scrisă la adresa lui Erdogan, blocate de dosarul rachetelor rusești S-400, relațiile dintre cele două țări sunt extrem de sinuoase și datorită raportul de forță construit în Mediterană.
Lupta pentru micile insulițe grecești, istoric foste teritorii otomane de drept, pierdute la instalarea republicii turce de către Ataturk, a provocat, anul trecut, adevărate momente de tensiune dintre Turcia și puterile garante ale exploatării bazinului gazier grecesc, în special Israel, Egipt si Franța.
SUA lui Trump nu au reușit să impună un echilibru, deci dosarul complex al contenciosului a fost moștenit de către Joe Biden. Asezonat diplomat și experimentat politician, Biden nu dorește să lase jocul turcesc să provoace un conflict sever în interiorul alianței NATO, mai ales că după ce a refuzat orice compromis cu Regatul Unit pe tema Brexit, punctând în fața puterilor europene continentale, în special pentru Franța.
Analiștii văd, în refuzul net al lui Biden de a ajuta Londra în disputa sa cu Uniunea Europeană, construcția unei antante punctuale, dar fermă, dintre Washington și Paris. Este o diplomație multidirecțională și etajată, care așează Regatul Unit la nivelul său real de putere europeană, promovând creșterea echitabilă a altor puteri continentale, fără a uita estul european. Joe Biden acest lucru a promis că face iar G7 a dovedit claritatea acestui conceput de dispersare mult mai egală a rolurilor diverșilor parteneri strategici europeni ai SUA.
Această antantă directă, promovată asiduu de către Macron încă de la vizita sa la Casa Albă, pe timpul lui Donald Trump, implică multe dintre interesele regionale și orientale ale Franței. Fără discuții acest gen de pertractări cu SUA include și o discuție pe seama Turciei și echilibrul din spațiului Mediteranean. Franța are interese fundamentale pe spațiul libian, în arealul grecesc și cipriot, precum și o dorință gargantuească pentru gazul găsit, ca să nu se alieze cu SUA, pentru a îi oferi pilonul necesar menținerii sale ca putere majoră mediterana.
De aceea și jocul macronian direct cu Moscova și bezelele trimise din vârful buzelor către Vladimir Putin.
Pe acest fundal Turcia dorește să preîntâmpine trimiterea ei într-un colț al pedepsiților. De unde și ofensiva începută acum câteva săptămâni la adresa lui Biden și Macron. Reacțiile virulente ale lui Erdogan au dispărut, declarațiile inflamatorii s-au redus iar Erdogan dorește acum să își mențină atuurile câștigate prin politica de forță exhibată acum un an.
Spre deosebire de România sau Polonia (cu remarca că Varșovia se vede o putere central europeană emergentă mult peste posibilitățile sale reale sau diagnosticate în viitor), care se consideră puteri sub-regionale cu avantaje geo-militare pe flancul estic al alianței transatlantice, Ankara se consideră mai degrabă o putere globală decât un simplu avantaj strategic pentru flancul sudic al NATO. Ca atare, după dispariția URSS, acest avantaj s-a redus considerabil, provocând și o scădere a masivului concept industrial-militar care a stat la baza relației dintre SUA și Turcia.
Pentru Erdogan, răspunsul la aceasta pierdere de rol a fost neo-otomanismul și expansiunea maritimă în Mediterana.
Una dintre cele mai semnificative neînțelegeri dintre Statele Unite și Turcia este achiziția de către Ankara a sistemului de rachete S-400, pe care Moscova l-a livrat în 2019. La momentul respectiv, pentru a bloca orice presiune americană, înalți oficiali turci au descris achiziția ca expresie a suveranității naționale a Turciei. Această achiziție a declanșat sancțiuni împotriva Turciei în conformitate cu legile din SUA.
De aceea, în culisele dialogului dintre SUA și Turcia de la Bruxelles din aceste zile, Ankara pare a fi deschisă unei cooperări cu specialiștii americani la utilizarea sistemului rusesc, fapt care va înfuria Moscova. Iară un conundrum de tensiuni latente, care nerezolvate vor produce daune atât Turciei, cât și alianței NATO.
Rusia, deja prin mișcările din Siria și mai ales în spațiul Mediteranean a îndiguit neo-otomanismul manifest al conceputului expansiv ”patria albastră”, preferând o întărire a prezenței sale militare în Siria și Libia. Pentru puterile europene continentale, Ucraina a fost blocajul pregătit prin anexarea Crimeei.
Ankara s-a grăbit să ajute la preluarea de către Azerbaidjan a enclavei Nagorno-Karabah pentru a ofseta influența majora rusă din Marea Neagră, dar a pierdut momentul în disputa sa cu Grecia. Pentru că economia sa nu are puterea de sprijinire a unei lungi prezențe militare în spații depărtate, Ankara nu a mai avut resursele materiale și tehnologice de a substanția vocația sa de putere maritimă cu interese simultane în mări diferite. Vocația otomană de patrie albastră a fost astfel limitată masiv de către Rusia, cu ajutorul clar al Franței (UE) și SUA.
În diferendul gazului din Mediterană, Franța a ales de la bun început o soluție non-turcă. Nefiind capabilă să îți stabilizeze relațiile cu Israel datorită atitudinii sale istorice pro-arabe și mai ales pro-palestiniene, ar fi ales pe oricine altcineva decât Ankara. Faptul că Rusia era implementată în regiune a simplificat procesul de selecție.
Pentru SUA alegerea a fost cea mai corectă privind raportul de cost de menținere a influenței sale în regiune. Preocupate de securitatea maritimă a Israelului, mai ales că Iranul, prin prezența sa militară și teroristă în Siria, practic se și vedea putere mediteraneană, Washington știa deja că are același punct de vedere cu Rusia.
Stabilizarea militară din Siria făcută de către Rusia blochează definitiv Iranul și spulberă orice influență chineză în areal. Fără aprobarea implicită a Moscovei nicio altă putere adversară Americii nu mai are loc la masa mediteraneană. Ca atare atât Trump, cât și Biden știu că pe acel spațiu de negociere soluțiile sunt comune, bineînțeles cu micile variații date de personalitățile distincte ale leaderilor celor doua țări.
Astfel că, în raport cu Ankara, atât la Marea Neagră cât și la Mediterana, Moscova are un avantaj strategic net, superior economic prin viitoarea finalizare a conductei de gaz North Stream2 și militar prin prezența sa hotărâtă pe întreaga coastă africană a Mediteranei.
Ca rezultat Franța are alternativă la dialogul cu Turcia, iar SUA pot scăpa de presiunea de tip dictat a Turciei. NATO devine liber de presiunea turcă, nemaifiind nevoie de negocieri îndelungi cu un leader neo-otoman și plin de nepreăvăzut.
Problema rămâne rolul Mării Negre în îndiguirea Turciei și a jocului său maritim. Fără patria albastră, regimul Erdogan nu mai are ce oferi națiunii turce, prăbușirea lui fiind doar o chestiune de timp. Întrebarea este dacă SUA vor continua rapida întărire militară pe teritoriul României, pentru a crea un nou raport de forțe favorabil NATO prin care să obțină un avantaj, de data aceasta, direct și exclusiv.
Căci este pentru prima data în istoria ultimului secol când jocul britanic pe Balcani și Marea Neagră, atât de negativ la adresa României, s-a disipat ca o ceață ploioasă, micile coterii pro turce fiind distruse de poziția de stâncă românească în promovarea parteneriatului strategic cu SUA. Washington devine pe zi ce trece, în mod corect și natural, actor direct la Marea Neagră. La aceasta întrebare strategică nu va exista un răspuns direct la acest summit NATO de la Bruxelles.
Cu toate că necesarul de soluții este major, întâlnirea NATO 2021 va prefigura doar tendințele următorilor ani. De aceea este crucial ca România să își promoveze permanent, fără odihnă, metodic și obsedant dacă este nevoie, avantajul său exclusiv la Marea Neagră și experiența sa istorică în relația sa cu Turcia. Acolo este cheia deblocării energiilor creatoare ale parteneriatului strategic România- SUA. În aceasta politică se află viitorul real al puterii regionale denumite România, cu capitala la București.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, are un mesaj pentru Statele Unite: anunţurile preelectorale ale unor republicani că vor reduce sprijinul pentru Ucraina nu vor face decât să întărească China.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 28 octombrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
China prezintă un risc "fundamental" pentru securitatea SUA în deceniile care vor urma, în timp ce Rusia reprezintă o "ameninţare acută", estimează Pentagonul în noua sa strategie de apărare publicată joi, relatează Agerpres, care citează AFP.
Termocentrala Balaklava din Sevastopol a fost atacată de o dronă în noaptea precedentă.
DefenseRomania a participat săptămâna aceasta, la invitația Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, la evenimentul „We the People”, în marja sărbătoririi a 25 de ani de Parteneriat Strategic româno-american. În cadrul recepției, președintele Emil Constantinescu, cel care a semnat în 1997 împreună cu Bill Clinton Parteneriatul, a rememorat un moment controversat: Modul în care a decis anularea survolului avioanelor rusești care trimiteau muniție și armament către Kosovo.
Agresiunea rusă asupra Ucrainei prin invazia brutală, neprovocată și totală asupra Ucrainei, generată pe 24 februarie 2022, a dus la accelerarea planului SUA de a disloca ogive nucleare modernizate B61-12 în Europa.
Rusia a simulat executarea unui atac de răspuns al Forțelor Strategice Ofensive, în urma unei lovituri nucleare a adversarului
Guvernul german condus de cancelarul Olaf Scholz a ajuns la o înţelegere privind controversatul acord care dă dreptul unei companii de stat chineze să cumpere o participație la unul dintre terminale din portul Hamburg, a anunțat marți presa de la Berlin.
Serviciile de informaţii britanice au numărat cel puțin șase acte de sabotaj asupra cailor ferată rusă, din luna iunie și până în prezent, şi prevăd că, în următoare perioadă, conducerea rusă va deveni din ce în ce mai îngrijorată de acest lucru.
După contraofensiva de succes din regiunea estică Harkov, din luna septembrie, mulți oficiali ucraineni au început să vorbească despre operația din sudul țării, din Herson, ca fiind doar o diversiune reușită, cu scopul de a atrage forțele ruse departe de Harkov.
Agresiunea rusă în Ucraina, care la început a fost concepută ca un blitzkrieg și apoi, în luna mai, s-a transformat într-un război de uzură, a trecut acum la stadiul de război total. Amploarea și formele de mobilizare în masă din Rusia indică faptul că numărul real al celor mobilizați ar putea fi semnificativ mai mare decât cele 300.000 de persoane anunțate de Vladimir Putin, precizează expertul militar Oleksandr V. Daniliuk si fost secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, într-o analiză publicată pe site-ul think tank-ului britanic de apărare și securitate RUSI.org.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 octombrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
O investigație americană extinsă a dezvăluit, miercuri, documente care demonstrează că Emiratele Arabe Unite au devenit cea mai tare piață pentru angajarea personalului militar pensionat din Statele Unite, menționând că 280 de soldați americani pensionari au încercat, în ultimii patru ani, să obțină permisiunea federală pentru a lucra în statul din Golf.
Dacă vor prelua controlul asupra Congresului, republicanii vor avea mai multă influență asupra finanțelor SUA - iar tonul de la Washington va fi complet diferit.
Situația pentru ocupantul rus în Herson e extrem de dificilă, moralul forțelor ruse aflate în importantul oraș strategic din sudul Ucrainei fiind la pământ.
Informațiile britanice: rușii iau în considerare o retragere majoră.
Parlamentul estonian a condamnat marţi anexările de teritorii ucrainene de către Moscova şi a calificat Rusia drept "regim terorist", informează AFP.
Comandantul Gărzii Revoluţionare Iraniene, Hossein Salami, a adresat un avertisment sever Arabiei Saudite, din cauza a ceea ce el a descris drept "comportament provocator" emis de Regat, cerându-i Riadului să-și controleze mass-media și amestecul său în treburile statului persan, subliniind că, în caz contrar, va trebui să suporte consecințele.
Sancțiunile impuse Federației Ruse ca urmare a invaziei brutale și neprovocate a Ucrainei, chiar dacă au fost supraestimate de Occident, provoacă dificultăți majore industriei ruse în producerea rachetelor moderne.
Analiștii occidentali iau în considerare scenariile care s-ar putea derula odată ce Putin va pleca și cum ar trebui să reacționeze Occidentul.
După loviturile masive cu rachete și drone explozive, aplicate de o săptămână de Rusia împotriva Ucrainei, a început să se contureze în Occident un trend de prioritizare a aprovizionării Ucrainei cu sisteme de apărare aeriană.
Agresorul și ocupantul rus continuă să calce în picioare nu doar integritatea teritorială a Ucrianei, dar și suveranitatea politică a țării vecine, acuzând NATO de aventura militară fără precedent după al Doilea Război Mondial în care Vladimir Putin a angrenat Armata rusă invadatoare.
Generalul Cătălin Tomescu a vorbit despre alegerile de securitate ale României. ”Nu poţi în partea asta, când eşti atât de mic, nu poţi să rezişti. Singur nu poţi supravieţui în zona asta”.
Vladimir Putin își joacă viitorul politic în războiul din Ucraina, iar liderul de la Kremlin știe acest lucru. Iar istoria ne arată că liderii ruși înfrânți militar nu au avut o soartă politică plăcută.
Atacul neprovocat lansat pe 24 februarie 2022 la scară largă a Federației Ruse asupra Ucrainei, o continuare a agresiunii din 2014, a declanșat cea mai mare criză de securitate din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Recucerirea Insulei Șerpilor de către forțele de ocupație ale Armatei ruse invadatoare nu ar pune presiune doar pe Ucraina, ci ar afecta serios interesele și securitatea României, existând un risc ridicat ca România să se confrunte cu acțiuni de hărțuire din partea Federației Ruse în zona economică exclusivă a țării noastre.
România va susţine crearea unui tribunal special care să analizeze "crima de agresiune din Ucraina", a declarat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 octombrie 2022, de la ora 12.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Nu este un secret pentru nimeni faptul că guvernele multor state membre ale UE au depozitele de arme și muniții aproape goale.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), în cadrul unui interviu, a analizat situația de pe frontul ucrainean după atacul fără precedent al Federației Ruse asupra obiectivelor de infrastructură critică și civile din Ucraina.
Rusia nu-și mai face treaba, incapabil să protejeze regiunea. Kârgâzstan și Tadjikistan ies treptat de sub influența sovietică.
Subiectul admiterii României și Bulgariei în Spațiul Schengen poate fi socotit, în ultimă instanță, și un semn al coeziunii la nivelul statelor membre UE.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a efectuat o vizită în Portugalia, la invitația omologului său Antonio Manuel Fernandes da Silva Ribeiro. Aici, discuțiile s-au axat inclusiv pe pregătirea piloților de F-16.
Planul americanilor ar marca o creștere semnificativă nu doar a numărului de militari ucraineni pe care SUA i-ar antrena, ci și a tipului de formare la care aceștia au acces.
Producătorul american de arme Lockheed Martin și contractorul israelian Rafael vor dezvolta un joint venture pentru a crea un sistem de arme cu laser, bazat pe o tehnologie aflată deja în curs de dezvoltare în Israel, care ar putea intra pe piață începând cu anul viitor.
Compania Bell, cu tilrotorul V-280 „Valor”, a câștigat cursa pentru înlocuirea venerabilul UH-60 Black Hawk, care este operațional încă din anii 70.
La reuniunea de astăzi a miniştrilor de finanţe din ţările membre UE, reprezentantul Budapestei s-a opus aprobării pachetului de ajutoare destinat Ucrainei, anul viitor, în valoare de 19 miliarde de euro, dar şi adoptării impozitului minim pe profitul obţinut de companiile multinaţionale.
R.Moldova și Ucraina examinează posibilitatea construcției unui nou pod peste râul Nistru. Subiectul a fost abordat în cadrul înrevederii prim-ministrului Natalia Gavrilița cu șeful Guvernului de la Kiev, Denis Șmigal.
Cu doar două zile înainte de votul pentru aderarea României la Schengen, Austria a anunțat că nu va vota aderarea țării noastre și a Bulgariei. E o poziție extrem de fermă pe care Viena o ia, cu doar câteva ore înainte de votul decisiv.
Ministrul apărării din Ungaria a prezentat o serie de planuri care prevăd achiziționarea a încă patru aeronave Gripen.
Potrivit informațiilor publicate de mass-media din Polonia, la 6 noiembrie 2022, compania sud-coreeană Hanwha Defense a livrat un prim lot de 24 de obuziere autopropulsate K9 de 155 mm către Forțele Armate Poloneze, dar și primele 10 tancuri K2 Black Panther.
Un MiG s-a prăbușit lângă localitatea croată Slatina.
După atacul asupra aerodromurilor aviației strategice a Federației Ruse „Engels” de lângă Saratov și „Diagilevo” de lângă Ryazan, aerodromul militar din Kursk a fost atacat.
China a criticat marţi "supoziţiile nefondate" dintr-un raport american care estimează că arsenalul nuclear al Beijingului va fi mai mult decât triplu în 2035 pentru a ajunge la 1.500 de ogive nucleare, acuzând Washingtonul că "umflă" ameninţarea militară pe care ar reprezenta-o China, potrivit France Presse.
Producătorul german de tancuri Krauss-Maffei Wegmann GmbH & Co. [KMW] nu are comenzi. "Nu am primit încă nicio comandă", spune Ralf Ketzel, directorul companiei producătoare de tancuri Krauss-Maffei Wegmann, cu sediul la München. Ketzel a făcut referire, de asemenea, la declaraţiile cancelarului german, Olaf Scholz, care, la începutul războiului din Ucraina, a anunțat un amplu program de înzestrare pentru Bundeswehr (armata germană). Cu toate acestea, modernizarea promisă Bundeswehr este încă aşteptată, scrie publicația germană Merkur.de.
Poliţiştii de la DGPMB - Secţia 1 au fost sesizaţi cu privire la faptul că, marţi, în jurul orei 11,00, la sediul ambasadei Ucrainei au fost primite două plicuri ce ar avea un conţinut suspect.
Drone ucrainene au atacat luni dimineață o bază aeriană rusă din apropierea orașului Riazan din Rusia. Imaginile din satelit publicate ieri de ImageSat Internaţional arată un bombardier Tu-22M3 Backfire avariat la baza aeriană Diaghilevo. Bombardierele care staţionează la această bază au fost folosite pentru a lovi ținte din Ucraina.
Kosovo va solicita înainte de sfârşitul acestui an aderarea la Uniunea Europeană, a anunţat marţi în capitala albaneză Tirana preşedinta kosovară Vjosa Osmani, transmite dpa.
Unul dintre sistemele de apărare antiaerian Gepard, pe care Germania le-a furnizat Ucrainei, a fost surprins pe câmpul de luptă doborând o rachetă rusă de croazieră în timpul unui atac masiv cu rachete rusesc asupra Ucrainei.
Miniştrii apărării din Australia şi SUA sunt hotărâţi să "contracareze activităţile militare destabilizatoare ale Republicii Populare Chineze", se arată într-o declaraţie făcută publică după o reuniune a celor doi luni la Pentagon, transmite marţi agenţia Reuters.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a informat că, pe 05.12.2022, Rusia a declanșat un nou atac masiv cu rachete asupra teritoriului ucrainean. Pentru a doua oară în cursul zilei, pe întreg teritoriul Ucrainei au fost anunțate alerte aeriene.
Duminică, la Abuja, liderii țărilor din Africa de Vest au decis să înființeze o forță regională menită să intervină nu numai împotriva terorismului, ci și în cazul unor lovituri de stat precum cele la care regiunea a fost martoră în ultimii doi ani, a anunţat un înalt oficial. ECOWAS pune pe picioare o forță regională care să intervină împotriva loviturilor de stat și a terorismului.
Se pare că armata rusă rămâne, încet-încet, fără muniție și echipamente moderne și sunt nevoiți să scoată din depozite producția din ”colecția anii 60”.
Exploziile de la aeroportul strategic Engels din Saratov ridică o serie de întrebări privind calitatea apărării antiaeriene a Rusiei.
În același timp, apare întrebarea ce au putut folosi ucrainenii pentru a lovi baza care se află la 750 km de granița cu Ucraina.
Protestatarii au luat cu asalt Palatul Guvernului pe 5 decembrie în timpul unui miting pentru furtul de cărbune în capitala mongolă, Ulaanbaatar/Ulan Bator.
În urmă cu puțin timp, în apropierea orașului Briceni din Republica Moldova, într-o livadă, a fost descoperită o rachetă.
Declarația din week-end, făcută de un oficial iranian, ar putea reprezenta o primă concesie față de valul masiv de proteste.
Producătorul General Dynamics European Land Systems a prezentat un material video cu noile variante ale transportoarelor Piranha V care urmează să intre în dotarea Armatei României.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, un număr de 33 de combatanţi georgieni care luptau alături de trupele ucrainene au murit pe front, a anunţat luni premierul georgian Irakli Garibaşvili, după ce alţi cinci luptători georgieni au fost ucişi în luptele din estul Ucrainei, relatează agenţia Agerpres, care citează EFE.
Ministerul german al Apărării a exprimat îngrijorări serioase cu privire la planurile de achiziționare a avioanelor de luptă F-35, parte a acțiunii de modernizare militară a țării, potrivit documentelor văzute de AFP, citat de Anadolu.
Atacurile ruseşti asupra infrastructurii Ucrainei şi riscul unui nou val de refugiaţi de război dinspre această ţară ar putea avea un impact asupra dezbaterii privind extinderea spaţiului Schengen, afirmă preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Pe 05.12.2022, portalul rusesc topcor.ru a semnalat faptul că actul de sabotaj săvârșit astăzi de serviciile speciale ucrainene împotriva aerodromurilor rusești, care a inclus și o lovitură asupra unei baze a aviației strategice, oferă Federației Ruse oportunitatea legitimă de a folosi armele nucleare împotriva regimului de la Kiev.
MAI a reacționat ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public despre presupuse „secții ilegale de poliție” ale Chinei pe teritoriul României.
