Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Analiştii militari ucraineni ai publicaţiei DefenseExpress au încercat să găsească răspunsul la una dintre cele mai importante întrebări legate de înzestrarea Forțelor Aeriene Ucrainene: Când vor primi acestea avioane noi şi ce tip de aeronavă răspunde cel mai bine nevilor lor.
Un răspuns la această întrebare este cu atât mai important acum, în contextul agresiunii militare ruse, deoarece printr-o achiziţie de avioane noi, Forţele Aeriene Ucrainene ar putea reduce semnificativ din decalajul care există între capacităţile lor şi cele ale Forțelor Aeriene Ruse.
Cert este că, începând cu 2021, Federația Rusă avea, conform rapoartelor militare anuale, peste 1.000 de avioane de atac, marea majoritate dintre acestea fiind modernizate. Cu toate acestea, chiar dacă erau depăşiţi din punct de vedere numeric, curajul piloţilor Forțelor Aeriene Ucrainene a făcut ca aviaţia militară rusă să nu poată să-și impună supremația aeriană pe cerul Ucrainei.
Citeşte şi: România, studiu de caz pentru Ucraina. Țara noastră - model pentru viitorii piloți de F-16 ai Ucrainei
Astfel, publicaţia ucraineană DefenseExpress l-a întrebat pe fostul șef al Întreprinderii de Stat Antonov, Alexander Los, azi căpitan al Forțelor Armate Ucrainene, care avion de luptă de generația 4+ ar fi cea mai bună alegere pentru Ucraina.
Potrivit acestuia, în primul rând, este necesar să înțelegem că Ucraina se confruntă în prezent, în spaţiul aerian, cu un inamic care are atât un avantaj cantitativ, cât și calitativ. Principalele avioane de luptă ale Federației Ruse sunt Su-30 și Su-35, care, deși sunt versiuni modernizate ale lui Su-27, au echipamente radar destul de puternice și rachete aer-aer cu rază lungă de acțiune R-77.
În același timp, Alexander Los insista că trebuie să se facă o diferenţă intre nevoile pe care le au Forţele Aeriene Ucrainene - cele pe termen scurt și cele pe termen lung. Și, după cum a subliniat Los, acestea trebuie rezolvate independent unele de celelalte. Mai întâi rezolvate nevoile pe termen scurt, iar după încheierea conflictului, trebuie rezolvate şi nevoile pe termen lung.
Fost şef al companiei Antonov susţie că ar fi mult mai uşor pentru SUA să ofere avioane F-16 către Ucraina, decât ,,să caute prin lume'' ale tipuri de avioane pe care să le doneze ulterior.
,,Singura opțiune o reprezintă F-15E și F-16 din SUA. Și nu ar trebui să vorbim despre cele mai moderne versiuni ale acestor avioane - F-15E și F-16C, care sunt în serviciu și în rezerva Forțelor Aeriene ale SUA, sunt suficiente. Este extrem de important să primim exact aceste două tipuri de aeronave. F-16 - pentru "misiuni de rutină" și F-15E - pentru "misiuni mai speciale" - a spus Alexander Los.
Acesta a comparat F-16 cu o pușcă de asalt Kalashnikov, iar F-15E este o pușcă cu luneta grea pentru misiuni speciale, insistând că Forțelor Aeriene Ucrainene ar avea nevoie de mai multe avioane F-15E și nu de F-16, deoarece F-15E este, fără îndoială, cea mai echipată și înarmată aeronavă din generația 4+.
Fostul șef al întreprinderii Antonov a abordat şi subiectul instruirii piloţilor şi personalului tehnic, poate cel mai important aspect de către trebuie ţinut cont când o ţară est europeană trece la la avioane de provenienţa sovietică la unele de tip occidental.
Alexander Los a insistat să precizează că Ucraina nu duce lipsa de tehnicieni care să se ocupe de partea de mentenanţa a aeronavelor occidentale. ,,Toată aviația civilă din Ucraina este în mare parte alcătuită din avioane Boeing și Airbus, iar specialiștii ucraineni au licențe [ n.r - adică au trecut prin etapa de certificare ] pentru a întreține aceste aeronave.... ca să nu mai vorbim ca aceştia au o engleză tehnică excelentă”, a spus fostul șef al Antonov.
Astfel, pentru a răspunde cât mai repede nevoilor Forţelor Aeriene Ucrainene, oficialii de la Kiev ar trebui să intensifice cât mai repede procesul de negociere pentru ca Ucraina să primească avioane F-15E și F-16.
Alexander Los precizează că pentru rezolvarea celor mai urgente nevoi ale Forţelor Aeriene Ucrainene, ar trebui să fie luată în calcul şi posibilitatea închirierii acestor avioane pe o anumită perioadă de timp.
În aprilie 2019, conducerea de atunci a Ministerului ucrainean al Apărării a trimis o scrisoarea oficială către CEO-ului companiei americane Boeing în care preciza că Ucraina este interesată să achiziţioneze avioanele Boeing F-15 în cea mai recentă versiune, dar şi avionul de antrenament Boeing TX ( T-7 Red Hawk).
Anul trecut au apărut informaţii că întreprinderea ucraineană Antonov ar putea coopera cu Boeing pentru a asambla avioane de luptă F-15EX şi avioane de antrenament T-7 Red Hawk, dar în schimb, guvernul de la Kiev ar fi luat în considerare, în mod neașteptat, cumpărarea de avioane civile Boeing 737.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Franța se află într-un moment dificil în contextul în care programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania, bate pasul pe loc. Programul ar trebui să dezvolte un viitor avion de luptă de generația a 6-a, dar neînțelegerile majore dintre industriile de apărare ale statelor implicate îl pun sub semnul întrebării. Între timp, celălalt program al unui avion de generația a 6-a european continuă. E vorba de Tempest, deși și aici sunt unele neînțelegeri, în program fiind Marea Britanie, Italia și recent alăturându-se Japonia. Francezii nu par să aștepte la nesfârșit după SCAF și, se pare, vor miza pe versiunea F5 a avioanelor Rafale, o versiune care va oferi Franței un „avion nou”.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Rușii au reușit să mai piardă trei radiolocatoare și o vedetă de debarcare.
O dronă americană RQ-4B a zburat deasupra apelor neutre din sudul Mării Negre, într-o nouă misiune de tip ISR.
Suedia spune că nu va avea probleme cu livrarea a 150 de avioane Gripen și va accelera cu ușurință ritmul. Între timp, președintele Zelenski anunță că primul Gripen ar putea ajunge în Ucraina deja de anul viitor.
După Tu-22M3 în Marea Baltică, bombardiere Tu-95MS sunt trimise în Marea Japoniei: Aviația strategică rusă își intensifică activitățile de patrulare atât în partea europeană, cât și în Extremul Orient.
Sancțiunile la adresa Rusiei ar putea fi, în continuare, insuficiente pentru a putea opri puterea militară a Moscovei.
Recent, au apărut informații despre bombe aeriene ghidate (KAB) rusești care au lovit mult în spatele frontului. Acestea au atacat orașul Mîkolaiv, regiunea Poltava și regiunea Odesa.
România are încǎ o escadrilă de aeronave F-16 Fighting Falcon care execută misiuni de Poliție Aeriană sub comandă NATO.
Războiul de manevră tradițional a fost pus sub semnul întrebării după ce UAV-urile tactice, dificil de identificat și interceptat, au expus orice mișcare a mijloacele blindate la o distanță de cel puțin 5 km de linia de contact a trupelor beligerante.
Nu este explus ca, după suspendarea temporară a discuțiilor cu Rusia, Donald Trump să își concentreze atenția asupra rezolvării problemelor SUA legate de Venezuela. Două bombardiere strategice americane de tip B-1B Lancer, însoțite de trei avioane de realimentare, au survolat Venezuela joi, o altă demonstrație a puterii SUA în încercarea de a combate traficul de droguri.
Airbus, Thales și Leonardo lansează o societate mixtă cu sediul în Franța.
Suedia a semnat o scrisoare de intenție pentru a exporta în Ucraina până la 150 de avioane suedeze Gripen, a declarat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Federația Rusă a executat un nou atac brutal și iresponsabil asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre, chiar în proximitatea graniței cu România. Evenimentul, petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 21 spre 22 octombrie, a generat panică și a pus în alertă maximă structurile de apărare națională, culminând cu transmiterea unui mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Ucraina va primi primele avioane de vânătoare F-16 suplimentare din Belgia, dar acest proces va depinde de ritmul în care aeronavele F-35 de generația a 5-a vor intra în dotarea Forțelor Aeriene belgiene.
Clasamentul Forțelor Aeriene Mondiale (WDMMA) a înregistrat o schimbare surprinzătoare. India a depășit China, devenind a treia cea mai puternică forță aeriană din lume. China, care se mândrește cu reputația sa de putere aeriană, a căzut pe locul patru, dar experții chinezi au reacționat imediat și contestă raportul.
Europa de Vest se adaptează la noile provocări. În urma unei serii de „atacuri” cu drone neidentificate asupra unor ținte strategice din mai multe țări, Germania și Regatul Unit introduc noi reglementări.
Londra a mers cel mai departe, intenționând să acorde serviciilor sale de securitate autoritatea de a trage asupra obiectelor străine din cer.
Patru bombardiere strategice B-1B Lancer, de la Baza Forțelor Aeriene Dyess, Texas, au ajuns, recent, la Baza Aeriană Misawa, Japonia, într-o misiune operativă. Este probabil ca aeronavele să participe la exerciții cu Japonia în următoarele săptămâni, potrivit publicației Air&Space Forces.
Apărarea antiaeriană rusă a tras în propriul avion militar, în timp ce respingea un atac cu drone asupra Crimeei ocupate în noaptea de 17 octombrie. Aeronava, una de tipul Su-30SM, s-a prăbușit în urma incidentului.
Disensiunile politice și economice dintre SUA și Canada, generate de noua direcție a Administrației Trump, au atins apogeul după ce Canada a amenințat că va renunța la achiziția avioanelor americane generația a 5-a, F-35 Lightning II. E vorba de un contract estimat la peste 25 de miliarde de dolari, în contextul în care vecinii americanilor plănuiau să achiziționeze 88 de avioane F-35.
Avionul A-10 Warthog, considerat depășit de Pentagon, revine în actualitate cu marcaje de „victorie” împotriva dronelor Shahed în Orientul Mijlociu. Deja unii analişti militari se grăbesc să susţină că această reuşită ar putea schimba soarta platformei legendare și o readuc în discuţie ca ,,echipament'' care ar putea oferi Ucrainei o soluție esențială în lupta cu dronele ruseşti.
Primul avion F-35A Lightning II al Belgiei a fost livrat. Acesta va staționa în țară și a sosit la baza aeriană Florennes. Lockheed Martin s-a alăturat ceremoniei de sosire organizate de Forțele Aeriene Belgiene la bază pentru a sărbători încorporarea oficială a avionului F-35 în operațiunile Forțelor Aeriene Belgiene.
Elicopterul Black Hawk este pe cale să primească o variantă fără pilot. Prin eliminarea cabinei de pilotaj și a componentelor interne, U-Hawk are cu 25% mai mult spațiu de încărcare decât UH-60L Black Hawk.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit potențiale ținte pe teritoriul rusesc pentru atacurile cu rachetele cu rază medie de acțiune Tomahawk. Precizările au fost făcute într-un interviu acordat Fox News și publicat pe 12 octombrie.
Guvernul danez și partidele semnatare ale Acordului de Apărare au convenit să achiziționeze încă 16 avioane de vânătoare F-35, aducând flota daneză la un total de 43 de avioane F-35.
Media de propagandă chineză a anunțat săptămânile trecute că Beijingul a lansat prototipurile unui sistem de apărare antirachetă conceput pentru a integra informații provenite din spațiu, ocean, aer și sol. Scopul acestuia este identificarea rapidă a potențialelor amenințări, analiza traiectoriilor de zbor și diferențierea între rachetele active și momelile lansate pentru a induce în eroare senzorii.
În aproape patru ani de război în Marea Neagră, România nu deține nicio navă nouă, iar în privința dotărilor Forțele Navale sunt de departe cea mai știrbită structură de forță. Pentru Marina României însă vine o veste bună în contextul în care ajung în sfârșit în țară primele baterii de coastă Naval Strike Missile achiziționate în 2021 în programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Polonia tocmai a primit un nou lot de tancuri americane Abrams. E vorba de versiunea Abrams M1A2SEPv3, Polonia deja fiind de departe cel mai mare operator al Abrams în Europa, un tanc greu și performant, dar foarte costisitor. În paralel, România are și ea în derulare un contract de achiziție pentru tancuri Abrams, dar doar 54 de tancuri.
Bulgaria a solicitat Comisiei Europene 3,2 miliarde de euro finanţare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE), a confirmat Ministerul Apărării pentru BTA, scrie Agerpres. Cererea este însoţită de Planul Naţional de Investiţii pentru Industria Europeană de Apărare, aprobat de Guvern pe 26 noiembrie.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni că UE pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca urmare a "atacului hibrid" asupra Lituaniei cu baloane pentru contrabandă, în timp ce Belarusul a acuzat la rândul său Lituania că foloseşte drone pentru operaţiuni de spionaj şi de răspândire de "materiale extremiste" împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după găsirea unei astfel de drone, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Rusia a anunțat că declarațiile celui mai înalt oficial militar al NATO, conform cărora alianța militară condusă de Statele Unite ar putea lua în considerare posibilitatea unui „atac preventiv”, sunt extrem de iresponsabile și reprezintă o tentativă de escaladare a situației.
Producătorii de arme din întreaga lume au atins niveluri-record de venituri în 2024, pe fondul războaielor și tensiunilor geopolitice, conform datelor publicate luni de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).
Surse occidentale anunță că trupele ruse au cucerit în noiembrie cea mai mare suprafață din Ucraina din ultimul an. Moscova susține că în această toamnă “a eliberat” 87 de localități de pe teritoriul ucrainean.
Pentru prima dată, pe o dronă rusească de tip Shahed a fost descoperită integrată o rachetă aer-aer R-60. E o inovație la care Rusia apelează în aproape al patrulea an de război împotriva Ucrainei.
Problemele în industria de apărare germano-franceză nu sunt reflectate doar de ceea ce se preconizează deja a fi eșecul viitorului avion de vânătoare european de generația a 6-a, dar și de stadiul la care se află viitorul tanc european, cunoscut popular sud denumirea de Eurotank. Deși aici lucrurile stau mai bine decât în cazul avionului european, există întârzieri și viziuni diferite privind viitorul tanc care ar trebuie să înlocuiască modelul francez Leclerc și cel german Leopard.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
După aproape 4 ani de război, Moscova se vede nevoită să strângă șurubul pentru populație și să crească cheltuielile militare: se taie de la sănătate și programe sociale, iar banii merg la Armată. Per total, Rusia intenționează să aloce pentru forțele sale armate cel mai mari procente din buget, de la Uniunea Sovietică încoace.
NATO analizează adoptarea unor măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid desfășurat de Rusia și trecerea astfel la o nouă strategie în contextul atacurilor hibride ruse care includ atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări repetate ale spațiului aerian aliat.
Aviația militară a României, și cea aliată, nu a mai evoluat azi la verticală în timpul paradei dedicată Zilei Naționale a României. Fapt care, din nou, a stârnit o dezbatere privind capacitatea avioanelor F-16. Teza principală e, desigur, „avioane care au costat sute de milioane de euro nu pot decola în condiții meteo nefavorabile”.
Președintele Poloniei își restrânge programul vizitei în Ungaria din cauza discuțiilor lui Orban cu Putin și a continuării cooperării cu Rusia.
Parada militară organizată la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României se desfăşoară luni, începând cu ora 11:00, în Piaţa Arcului de Triumf.
Achiziția avioanelor de luptă Saab Gripen de către Columbia a intrat într-o nouă etapă de tensiune politică, după ce procuratura columbiană a solicitat Ministerului Apărării explicații complete privind contractul în valoare de peste 16 trilioane de pesos, echivalentul a aproximativ 3,1 miliarde de euro.
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.