Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Patru motive pentru care aviația rusă nu a obținut superioritatea în Ucraina și de ce timpul nu ține cu Rusia. Intrarea în apărare - inevitabilă
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Recent, doi înalți generali americani din Forțele Aeriene au concluzionat la unison că Rusia nu a performat în războiul contra Ucrainei, deoarece nu a obținut superioritatea aeriană.
Aviația militară rusă. Foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
Aviația militară rusă. Foto: Ministerul Apărării de la Moscova

Este vorba despre comandanții Aviației americane din Pacific (PACAF) și din Europa-Africa (USAFE),  generalii cu patru stele, Kenneth Wilsbach și James Hecker, care au remarcat acest lucru în cadrul unei conferințe organizate săptămâna aceasta de Institutul Mitchell pentru Studii Aerospațiale al Forțelor Aeriene ale SUA.

Wilsbach a subliniat că problemele Rusiei în Ucraina atât în logistică, cât și în lupta de la sol, sunt o consecință a lipsei superiorității aeriene, în timp ce Hecker a apreciat că dacă Rusia și-ar fi impus superioritatea aeriană la începutul conflictului, și-ar fi asigurat și supremația aeriană, iar Ucraina ar fi fost terminată militar cu mult timp în urmă.

 

De ce Rusia nu a putut obține superioritatea aeriană?

 

2. Foto: Mini... (rusia-avioane-aviatia-militara_78696200.jpg)

Foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse

În urma acestei afirmații făcute de cei doi înalți generali americani, care probabil se află între primele 10 – 15 persoane din lume cele mai bine informate, se pune întrebarea cum de a fost posibil ca Rusia, a doua mare puterea aeriană a lumii, cu de peste 10 ori mai multe avioane de luptă decât Ucraina, să nu își poată impune cel puțin superioritatea aeriană?

Întrebarea este una fundamentală, deoarece, dacă se obține răspunsul că actualul nivel foarte avansat al sistemelor de apărare antiaeriană nu mai permite nimănui obținerea superiorității aeriene, atunci operațiile militare vor intra în impas în marea lor majoritate și vor fi caracterizate de mari pierderi de vieți omenești și distrugeri.

 

1.1. Ucrainenii și americanii au mers pe cel mai rău scenariu și s-au pregătit din timp pentru conflict. Au contat și sancțiunile economice la adresa Rusiei, care au încetinit ritmul de pregătire al armatei.

 

Înainte de a intra în explicații de natură operațională, tehnică și tactică, trebuie să precizăm că, după pierderea Crimeei și a unei părți din Donbas în 2014 - 2015, liderii politici și militari ai Ucrainei nu s-au îndoit nicio clipă că țara lor va fi atacată de Rusia cu toată forța ei, inclusiv cu arme nucleare. De atunci, în Ucraina a început un amplu proces de construire a apărării. Două exemple, în acest sens sunt cele mai elocvente.

După prima zi de război, comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul Zalujnii, i-a mulțumit generalului Mujenko, care a condus armata ucraineană între 2014 și 2019, perioadă decisivă în lansarea planurilor cele mai adecvate de pregătire, fără de care Ucraina nu ar fi fost în postura de a rezista . Al doilea exemplu este longevitatea extraordinară în funcție a fostului comandant al Forțelor Aeriene ucrainene, generalul-colonel Serghei Drozdov, între iulie 2015 și august 2021, cel care a supervizat construirea unui sistem de apărare antiaeriană dovedit deosebit de eficace și de rezilient în primele luni de război, dând restului forțelor armate ucrainene protecția necesară pentru a lupta și a respinge ofensiva, iar NATO și aliaților dându-le timpul necesar pentru a trimite arme și ajutoare.

Ar mai fi de adăugat ceva, care a contat foarte mult și fără de care Ucraina actuală nu ar mai fi existat. SUA au estimat că Rusia va ataca Ucraina și au oferit, în anii premergători invaziei, un sprijin militar relevant ucrainenilor. Între timp, Europa a creditat acest scenariu de invazie cu șanse mai mici, considerând că sancțiunile vor afecta semnificativ economia rusă și vor duce la descurajare. Totuși, trebuie ținut cont că fără sancțiunile din perioada 2014 – 2021, armata Rusiei era și mai puternică iar astăzi, războiul poate era deja câștigat de Rusia.

 

1.2. Mutarea în alte poziții a aviației și mijloacelor de apărare antiaeriană ucrainene, chiar înainte de atacul din dimineața de 24 februarie, a salvat Ucraina.

 

În zilele de dinaintea invaziei, SUA au avertizat repetat, că operația rusă este iminentă. Președintele Zelenski a înțeles acest lucru și la Conferința de Securitate de la Munchen cu patru zile înainte de atac, a făcut un ultim apel către comunitatea internațională de a nu se ajunge la război. China, singura țară care putea determina Rusia să se întoarcă din drumul său, fie a eșuat în a opri Rusia, fie nu a dorit să facă acest lucru.

Lucrurile erau decise din partea Rusiei, dar ceea nu se știa precis, era data și ora începerii ofensivei. Cu mai puțin de 24 de ore înainte de atacul masiv cu rachetele și aviația din dimineața de 24 februarie, Ucraina a aflat și această informație. Direcția de Informații a Armatei (GUR) a avut un agent infiltrat în Rusia la nivel înalt. Acesta a aflat că la ora 4.00 a.m. începe atacul, iar unul dintre obiective este aerodromul Antonov de lângă Kiev. Astfel, Ucraina a avut timpul necesar să mute exact înainte de atac instalațiile de apărare antiaeriană și aviația.

6. -imagine fara descriere- (stinger_42668000.jpg)

Din nefericire, agentul ucrainean care a reușit să avertizeze Ucraina la timp a fost ucis pe 5 martie chiar de persoane din Serviciul ucrainean de Securitate (SBU), în timp ce se pregătea pentru o altă misiune deosebit de periculoasă, deși fusese deconspirat. De ce GUR a riscat agentul deconspirat pentru o nouă misiune și de ce nu i-a asigurat o protecție adecvată în propria țară este greu de spus. Poate din disperare, iar la începutul lui martie 2022, când a avut loc asasinatul, în Ucraina era multă disperare.

Rezultatul salvării majorității apărării antiaeriene și aviației ucrainene se cunoaște.

După prima lună de război a devenit clar că Rusia nu reușise să-și impună superioritatea aeriană. Coloana militară cu o lungime de 60 de km care se apropia amenințător de Kiev a rămas la discreția artileriei ucrainene, care a tocat-o sistematic. Aviația nu a reușit să-i asigure acoperirea aeriană, iar forțele terestre rusești nu au reușit să se protejeze singure pe timpul marșului, perioadă când sunt cel mai vulnerabile, nefiind desfășurate pentru luptă.

O soartă asemănătoare au avut și cele două coloane care au reușit să pătrundă prin nord-estul Ucrainei și să ajungă până la Brovarî, la 10 km E-NE de Kiev. Rușii, fără acoperire aeriană nu au spart apărarea orașului Cernihiv, în nord-estul Ucrainei. Dacă rușii controlau Cernihivul, se ajungea la încercuirea completă a Kievului. În Marea Neagră, desantul maritim fără aviație nici măcar nu a încercat să debarce. Harkovul a rezistat și el.

Desigur, se pune întrebarea de ce ucrainenii nu au rezistat peste tot. Răspunsuri sunt de la caz la caz, dar în principiu se poate afirma cu un grad mare de certitudine că pe direcțiile vitale, ucrainenii au concentrat cele mai multe forțe, trebuind să sacrifice alte direcții considerate mai puțin importante. Pur și simplu, pentru atât le-a ajuns tehnica și oamenii să apere. A fost doar o chestiune de alegere.

 

1.3. Sistemele ucrainene S-300 și Buk, salvate în prima zi de război, au blocat rușilor spațiul aerian înalt din care operează în special bombardierele strategice, în timp ce lansatoarele portabile (MANPAD) și complexe antiaeriene de tipurile Strela-10 și Osa ale Forțelor Terestre au interzis aviației tactice ruse să atace de la înălțimi medii și mici.

 

3. Avioane ru... (mig-29-avioane-rusia_96603000.jpg)

Avioane rusești de tip MiG-29, foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse

Prima mare nereușită a aviației tactice rusești, apare chiar la începutul războiului și este eșecul întrebuințării rachetelor antiradiolocație în distrugerea sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană S-300 și Buk. Dacă această misiune reușea, atunci bombardierele strategice rusești ar fi intrat frecvent (foarte probabil zilnic) deasupra Ucrainei și ar fi lovit ținte de importanță strategică și operațională cu bombe nedirijate - muniție ieftină pe care Rusia o are din belșug. Altfel, atacă cu rachete de croazieră de două-trei ori pe lună, iar numărul acestora nu este suficient pentru a produce efecte distructive la scară mare asupra forțelor armate ucrainene.

De ce rachetele antiradiolocație rusești nu și-au atins țintele? O posibilitate este că aceste rachete nu sunt suficient de precise sau pot fi ușor înșelate de contramăsurile electronice ucrainene. O altă explicație este că pur și simplu rușii au prea puține rachete de acest tip și le folosesc decât atunci când sunt absolut siguri că ținta există. Desigur, există și ipoteza ca ucrainenii să manevreze foarte mult mijloacele lor antiaeriene strategice (S-300) aflate relativ aproape de linia frontului (cum este în cazul apărării orașelor Harkov, Odessa, Zaporojie și Dnepr) astfel încât timpul de expunere al unui mijloc să fie relativ mic, insuficient pentru ca avioanele să se ridice de la sol și să le identifice.

Cu toate acestea, rușilor le-a rămas varianta incursiunilor cu aviația tactică la mică și medie altitudine, fie pentru a susține trupele de la sol, fie pentru a lovi independent ținte în adâncime, fără însă a deține controlul aerian asigurat de supremație sau cel puțin de superioritatea aeriană. Nu au reușit să facă nici acest lucru deoarece, ucrainenii au avut foarte multe lansatoare antiaeriene portabile (MANPAD), mare parte primite din SUA și Marea Britanie. Sistemele Strela-10 și Osa au făcut aproximativ același lucru ca și MANPAD, dar principalul lor avantaj este radarul ce descoperă țintele aeriene care zboară la joasă altitudine în proximitatea liniei frontului.

În plus, aviația ucraineană de vânătoare a angajat curajos aviația rusă, blocând la începutul războiului tentativele de raiduri masive și trimițând un mesaj clar că sunt pregătiți pentru astfel de angajamente.

 

1.4. Totuși, Rusia a evitat să-și angajeze în lupte toată aviația tactică (raportul fiind de 10:1), pierzând posibilitatea de a copleși atât apărarea antiaeriană, cât și aviația ucraineană.

 

Văzând că nu reușește să își impună superioritatea aeriană, Rusia putea decide să întrebuințeze aproape toată aviația tactică de care dispune. Până când au început să vină masiv din Occident lansatoarele MANPAD și sistemele germane Ghepard, Rusia a avut la dispoziție cam una la două luni, în care putea aduce mult mai multă aviație pe front. Dar nu a făcut-o.

Un prim răspuns este că a crezut că nu va fi nevoie. În acest caz, se pare că evaluarea a fost greșită. O altă variantă este că, în mod normal, o țară cum este Rusia nu-și poate angaja toată aviația tactică pe o singură direcție, rămânând doar la adăpostul armelor nucleare. Totuși, în al doilea război mondial, Rusia a riscat strategic, dislocând toate forțele armate din Extremul Orient pentru a le aduce în zona europeană de confruntare cu Germania. Atunci s-a bazat pe informații potrivit cărora, Japonia nu avea de gând să o atace. Posibil, acum serviciile de informații rusești să fi aflat că situația stă altfel decât în al doilea război mondial? Poate nu se va afla niciodată acest lucru sau poate se va afla peste mulți ani. Desigur, există și varianta, potrivit căreia Rusia nu prea mai avea ce să aducă, deoarece aeronavele operaționale erau cu mult mai puține decât se știa. Acest lucru nu ar reprezenta o mare noutate, după modul cum a decurs războiul până acum, din partea Rusiei.

 

Mai poate Rusia obține superioritatea aeriană, acum?

 

5. Avioane ru... (su-35-2_31848100.jpg)

Avioane rusești de tip Su-35

Dacă Rusia nu a reușit la începutul războiului să obțină superioritatea aeriană, în momentul de față este o misiune aproape imposibilă. Chiar dacă ucrainenii nu mai au S-300, au sosit din Occident sistemele antiaeriene NASAMS, Hawk, Crotale, iar în curând apare Patriot și SAMP/T. Și vor mai veni și altele. NATO de-abia s-a încălzit în materie de apărare antiaeriană pe care o va trimite Ucrainei, deși sunt vehiculate termene relativ mari pentru fabricarea acestor arme sofisticate.

În acest sens, generalul american James Hecker preciza că, „pe termen scurt, trebuie doar să ne asigurăm că Rusia nu obține superioritate aeriană”.

Rusia nu are, momentan, suficiente arme capabile să elimine apărarea antiaeriană ucraineană, iar pe termen scurt, chiar și mediu, nu se întrevede că va le putea produce în cantitățile necesare. Totuși, Rusiei îi rămâne varianta de a procura rachete antiradiație performante din China, deși nu se cunoaște nici despre acestea dacă într-adevăr pot depăși sistemele occidentale.

În plus, chiar dacă China ar avea această tehnologie avansată, nu se poate presupune că va fi dispusă să o dea Rusiei. Sunt de luat în calcul posibile sancțiuni la adresa Chinei din partea SUA, UE și a aliaților lor, dar nu poate fi neglijată nici varianta că de fapt, China nu ar fi foarte interesată ca Rusia să câștige acest război. O Rusie slăbită de război este de preferat la orice graniță în schimbul unei Rusii învingătoare și revanșarde.

 

Implicații ale incapacității Rusiei de a obține superioritatea aeriană

 

Deocamdată, nici Rusia și nici Ucraina nu pot întrebuința aviația la întreaga capacitate pentru a putea sprijini forțele care acționează terestru. În prezent, pe front situația este echilibrată, deși rușii încearcă să desfășoare acțiuni ofensive, fapt care ne-ar face să credem că dețin inițiativa strategică.

Dar situația nu va rămâne așa în viitorul apropiat -  următoarele două-trei luni. Deja, Rusia, în materie de echipamente militare pierde pe zi mai mult decât poate produce în materie de mijloace pentru lupta terestră. În ceea ce privește calitatea pregătirii militarilor de pe front, situația este și mai gravă. Profesioniștii, care au început războiul și erau pregătiți și aveau un moral bun, mare parte fie au murit, fie sunt răniți, în incapacitate de a lupta.

În schimb Ucraina, primește din ce în ce mai mult sprijin occidental. Cele 130 de tancuri Leopard par puține acum, dar sunt doar începutul. La acestea se adaugă și pregătirea militarilor ucraineni în țările NATO. Acestea sunt două exemple larg vehiculate în media, dar sprijinul NATO este mult mai solid de-atât.

Din acest moment, timpul curge în favoarea Ucrainei, iar Rusia a conștientizat acest lucru, dar nu de acum, ci din toamna trecută când au început înfrângerile.

5. Mii de mil... (trupe-ruse-de-ocupatie-02_85183100.jpg)

Forțele ruse de ocupație. Sursa foto: Twitter OSINTdefender

Forțele ruse vor intra în apărare. De aceea au nevoie de Bahmut, de Avdeevka și de Vugledar. Sunt puncte tari în teren, care pot fi apărate mai ușor. De aceea au construit fortificații, nu doar în Zaporojie, la sud de Nipru și în Crimeea, ci chiar pe teritoriul lor în regiunea Belgorod, limitrofă cu Ucraina. Se tem de ce este mai rău, pentru că știu că nu pot acoperi ritmul actual al pierderilor.

Tancurile vechi pe care Rusia le aduce în aceste zile pe front, fabricate la finalul anilor 1940, nu sunt nicidecum pentru ofensivă, pentru că după câțiva km se strică, iar logistica pentru ele este un coșmar. Sunt pentru apărare, urmând să fie folosite pe post de tunuri fixe sau pot juca chiar rol de ținte false,  pentru a întârzia cât se poate de mult avansul ucrainenilor.

Și aici apare rolul Chinei și al vizitei președintelui Xi Jinping în Rusia. China fie furnizează ajutor militar, fie vine cu un plan de înghețare a luptelor sau cu orice care îi câștigă timp Rusiei. Totuși, un timp pe care Rusia nu îl mai are. Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, declara că dacă Rusia nu câștigă acest război, se va dezintegra, în timp ce șeful companiei militare private, Evgheni Prigojin, declara că Bahmutul este cheia întregului front. A uitat însă să specifice că nu pentru Ucraina este cheia, ci pentru apărarea forțelor ruse, dar cu condiția să îl câștige.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

EXCLUSIV
Ce este doctrina 20.40.40 pe care și România ar trebui să o adopte. Armata României trebuie să se pregătească de războiul viitorului și nu e timp de pierdut
Monument închinat militarilor americani care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial / NATO Rapid Deployable Corps Italy
EXCLUSIV
Cu Statele Unite care privesc mai mult spre China, pragul de 5% pentru apărare devine o țintă obligatorie pentru europenii din NATO (Analiză)
Sisteme Mistral și creșterea importanței Centrului F-16 de la Fetești, printre prioritățile noului Guvern
România, în prima linie a frontului nevăzut. Cum facem față amenințărilor hibride în Marea Neagră unde România devine un actor cheie energetic
Apărare aeriană
EXCLUSIV
Cele două săptămâni de aur care pot decide viitorul regimului ayatollahilor: Cadoul lui Trump de care Iranul ar fi bine să profite
„Rusia are un plan de agresiune pe termen lung împotriva Europei”. Care sunt soluțiile
Dronă MQ-9 Reaper olandeză. Photo source: Royal Netherlands Air Force.
EXCLUSIV
În România dronele MQ-9 Reaper olandeze sunt „ochii” alianței în fața Rusiei. Doar 3 minute și 29 de secunde e diferența unui atac masiv rusesc între Est și Vest
Pentru ca acordul privind mineralele să-și producă efectele Trump trebuie să dea cu pumnul în masă în fața Rusiei. Volker: SUA nu fac suficient pentru interesele sale
Rusia își modernizează bazele militare nucleare din apropierea frontierei NATO
Trump sugerează că SUA nu vor impune sancțiuni Rusiei la G7 deoarece „SUA pierd mulți bani când sancționează o țară”
Rusia ar vrea să transforme Ruta Mării Nordului într-un al doilea Drum al Mătăsii și invită ”țările prietene” să participe
Cursa înarmărilor nucleare. Raport SIPRI: “Toate puterile nucleare ale lumii își întăresc sau își modernizează arsenalele”
Atacul Iranului asupra Israelului: Rolul neaşteptat pe care sistemul Iron Dome l-a jucat împotriva rachetelor balistice (Foto/Video)
NATO face o demonstraţie de forţă la Gurile Dunării: Cum testează exerciţiul militar "Saber Guardian 25" capacitatea de apărarea în faţa unei posibile agresiuni ruseşti?
Armata SUA, 250 de ani: O aniversare marcată de parada lui Donald Trump și protestele "No Kings" (Foto/Video)
Mașina de război a Rusiei se alimentează cu petrol: În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile au crescut cu 18%
Sistem rusesc de rachete S-300, prezentat la o paradă militară organizată la Teheran: Sursa foto: Agenția iraniană de presă IRNA.
EXCLUSIV
Eroarea strategică a Rusiei ar putea duce la sacrificarea regimului ayatollahilor din Iran
Imagini din satelit de aproape ale instalației nucleare Natanz din Iran, în urma atacurilor israeliene de noaptea trecută. Imaginile de înaltă rezoluție arată pagube vizibile la mai multe structuri de pe amplasament. Sursa foto: X/War Mapper.
EXCLUSIV
Analiză Militară | Imaginile din satelit confirmă: Israelul a lovit cu precizie facilităţile militare iraniene din Kermanshah și Natanz (Foto/Video)
Israel vs. Iran, pe înțelesul tuturor. Ioana Constantin Bercean: Războiul poate fi câștigat doar cu implicarea SUA. Urmează cel mai greu test pentru Trump
Fără Taurus, dar cu susținerea de către Germania a producției ucrainene de armament similar
NATO va consolida apărarea antirachetă în Europa de Est: România şi Polonia sunt principalii beneficiari ai cupolei unui ,,super-scut''
Germania spune că deja clepsidra este întoarsă, iar Europa rămâne fără timp: Umbrela de securitate a Statelor Unite s-ar putea restrânge
Analiză militară: Atacul Israelului asupra Iranului nu a fost doar un raid aerian (Foto/Video). Unități de comando au atacat anticipat sistemele iraniene de apărare aeriană
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Ucraina a devenit cea mai mare și pregătită armată a Europei. E.S. Ihor Prokopchuk: Dacă nu oprim Rusia va înainta pe flanc, inclusiv România
Nicușor Dan, Maia Sandu, Volodimir Zelenski
EXCLUSIV
România, după summitul de la Odesa și agresiunea continuă a Rusiei în regiune | Valentin Naumescu, la Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
NATO va desfășura noi sateliți pentru a monitoriza Rusia
Un milion de victime: Armata Rusiei sângerează în Ucraina, iar Kremlinul pare să nu bage de seamă
Militari ruși, în Transnistria. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
Rusia simulează Operațiunea Iași-Chișinău care a dus la invazia României din 1944. Este o amenințare la adresa NATO sau o testare a reacţiei noastre?
Photo source: Lockheed Martin
EXCLUSIV
Capabilități gata de misiune, la viteza și amploarea necesare
Cum ar intenţiona Rusia să testeze dacă Articolul 5 al NATO mai are vreo valoare: Testul s-ar putea să nu vină sub forma unei invazii clasice, cu armate de tancuri

Ştiri Recomandate

De frica dronelor, Ministerul rus al Apărării a anulat în mod discret expoziția militară “Armata-2025”
Militarii români se pregătesc pentru obuzierele K9: Exerciții de manevră și cu foc real, în Coreea de Sud
Nicuşor Dan, discuții în Germania privind cooperarea în domeniul industriei de apărare / Plan de acţiune pentru intensificarea parteneriatului româno-german, semnat la Berlin
Sancțiuni și mai dure pentru Rusia: UE umblă inclusiv la „plafonul de preț” pentru petrolul rusesc. Kremlinul amenință
România își conturează strategia privind utilizarea dronelor pe Flancul Estic al NATO, mizând pe experiența de război a Ucrainei și pe tehnologia americană
Acțiunile cibernetice ostile ale Rusiei, în vizorul NATO și UE. Ministrul român de externe: Pentru Rusia, prosperitatea și securitatea Europei nu reprezintă o veste bună
Mentenanța flotei românești de C-130 Hercules se va face la ROMAERO. Parteneriat semnat cu Marshall
Industria rusă de apărare ,,s-a conectat'' la Belarus: O rețea de întreprinderi de stat a devenit un furnizor esențial pentru producția de rachete de precizie
Relațiile dintre Budapesta și Kiev, în picaj: Orban semnalează o serie de abuzuri asupra ungurilor din Transcarpatia
Livrarea sistemelor Patriot către Ucraina este tot mai aproape să devină o certitudine: Pregătirile sunt în plină desfășurare, cooperăm foarte strâns cu Germania
Pentru a slăbi capacitatea Forțelor Aeriene ale Ucrainei de a folosi avioanele F-16 și MiG-29, trupele ruse au lovit sistematic principalele aerodromuri ucrainene
Răspunsul Europei la UAV-ul rusesc Lancet: Se pregăteşte producţia record a 2.500 de drone HX-2 pe lună pentru a sprijini Ucraina
Statele Unite prioritizează avionul F-47 al U.S. Air Force în detrimentul viitorului ,,vânător'' al U.S. Navy, stârnind o dispută bugetară
Anatol Șalaru
EXCLUSIV
Războiul convenţional este la ușă. Cel hibrid prin care s-a încercat paralizarea României, în plină desfăsurare | Anatol Șalaru, la Obiectiv EuroAtlantic
România primește mai mulți bani de la UE în bugetul multianual 2028-2034
Ce reprezintă strategia „Linia de Descurajare a Flancului Estic”? În cazul unui conflict cu Rusia, NATO are un plan pentru „neutralizarea” rapidă a Kaliningradului
Apărarea aeriană a Israelului, pusă la încercare: În 12 zile de conflict, rata de succes a iranienilor a crescut de la 8% la 37%
Bătrânele IAR-330 Puma sunt pe final de viață și depășite tehnologic. Francezii ne propun elicoptere H215M cu producție în România, la Brașov
Cât costă programul Mistral 3 al României. MApN vrea să cumpere peste 200 de sisteme antiaeriene MANPAD
SUA accelerează. Americanii dau asigurări că acționează foarte rapid pentru a furniza arme Ucrainei ca parte a planului lui Trump
Fotografie ilustrativă: Donald Trump / flickr, Official White House Photo by Tia Dufour
EXCLUSIV
Profitați de șansa oferită de Trump și faceți un plan al victoriei: Europa trebuie să fie mai unită
Ucraina a spart sistemul unui furnizor rus de drone și a distrus datele
Coaliția „Muniție pentru Ucraina” condusă de Cehia e cu motoarele turate la maximum: Număr major de proiectile livrate, inclusiv de 155 mm
Turcia e gata să sară în ajutorul Siriei după atacurile Israelului. Ankara, pregătită să consolideze antiaeriana siriană
Antidotul împotriva dronelor Shahed: Un startup francez a prezentat drona-interceptoare Gobi, ca alternativă la sisteme de apărare antiaeriană portabile
GCAP versus FCAS: Diviziunea Europei în fața unei noi aeronave de luptă „globală”
Vârful ierarhiei militare americane trage un semnal de alarmă: Scutul antirachetă de care dispune SUA este periculos de suprasolicitat
Parteneriat pentru siguranța energetică a României: DNSC și ENEVO Group își unesc forțele în lupta împotriva atacurilor cibernetice
Planul lui Ionuț Moșteanu pentru Armata României: Lege nouă pentru voluntari și achiziții militare de la F-35 la drone navale
Armata SUA şi-a testat noul sistem de rachete terestre Typhon în Pacific, trimițând un mesaj clar Chinei
Parisul joacă dur în proiectele europene: Franța ar putea abandona programul Eurodrone
China, semnal psihologic către Occident: Primele imagini cu „Monstrul Mării Bohai”, ekranoplanul său experimental
pixel