Este vorba despre comandanții Aviației americane din Pacific (PACAF) și din Europa-Africa (USAFE), generalii cu patru stele, Kenneth Wilsbach și James Hecker, care au remarcat acest lucru în cadrul unei conferințe organizate săptămâna aceasta de Institutul Mitchell pentru Studii Aerospațiale al Forțelor Aeriene ale SUA.
Wilsbach a subliniat că problemele Rusiei în Ucraina atât în logistică, cât și în lupta de la sol, sunt o consecință a lipsei superiorității aeriene, în timp ce Hecker a apreciat că dacă Rusia și-ar fi impus superioritatea aeriană la începutul conflictului, și-ar fi asigurat și supremația aeriană, iar Ucraina ar fi fost terminată militar cu mult timp în urmă.
Foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse
În urma acestei afirmații făcute de cei doi înalți generali americani, care probabil se află între primele 10 – 15 persoane din lume cele mai bine informate, se pune întrebarea cum de a fost posibil ca Rusia, a doua mare puterea aeriană a lumii, cu de peste 10 ori mai multe avioane de luptă decât Ucraina, să nu își poată impune cel puțin superioritatea aeriană?
Întrebarea este una fundamentală, deoarece, dacă se obține răspunsul că actualul nivel foarte avansat al sistemelor de apărare antiaeriană nu mai permite nimănui obținerea superiorității aeriene, atunci operațiile militare vor intra în impas în marea lor majoritate și vor fi caracterizate de mari pierderi de vieți omenești și distrugeri.
Înainte de a intra în explicații de natură operațională, tehnică și tactică, trebuie să precizăm că, după pierderea Crimeei și a unei părți din Donbas în 2014 - 2015, liderii politici și militari ai Ucrainei nu s-au îndoit nicio clipă că țara lor va fi atacată de Rusia cu toată forța ei, inclusiv cu arme nucleare. De atunci, în Ucraina a început un amplu proces de construire a apărării. Două exemple, în acest sens sunt cele mai elocvente.
După prima zi de război, comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul Zalujnii, i-a mulțumit generalului Mujenko, care a condus armata ucraineană între 2014 și 2019, perioadă decisivă în lansarea planurilor cele mai adecvate de pregătire, fără de care Ucraina nu ar fi fost în postura de a rezista . Al doilea exemplu este longevitatea extraordinară în funcție a fostului comandant al Forțelor Aeriene ucrainene, generalul-colonel Serghei Drozdov, între iulie 2015 și august 2021, cel care a supervizat construirea unui sistem de apărare antiaeriană dovedit deosebit de eficace și de rezilient în primele luni de război, dând restului forțelor armate ucrainene protecția necesară pentru a lupta și a respinge ofensiva, iar NATO și aliaților dându-le timpul necesar pentru a trimite arme și ajutoare.
Ar mai fi de adăugat ceva, care a contat foarte mult și fără de care Ucraina actuală nu ar mai fi existat. SUA au estimat că Rusia va ataca Ucraina și au oferit, în anii premergători invaziei, un sprijin militar relevant ucrainenilor. Între timp, Europa a creditat acest scenariu de invazie cu șanse mai mici, considerând că sancțiunile vor afecta semnificativ economia rusă și vor duce la descurajare. Totuși, trebuie ținut cont că fără sancțiunile din perioada 2014 – 2021, armata Rusiei era și mai puternică iar astăzi, războiul poate era deja câștigat de Rusia.
În zilele de dinaintea invaziei, SUA au avertizat repetat, că operația rusă este iminentă. Președintele Zelenski a înțeles acest lucru și la Conferința de Securitate de la Munchen cu patru zile înainte de atac, a făcut un ultim apel către comunitatea internațională de a nu se ajunge la război. China, singura țară care putea determina Rusia să se întoarcă din drumul său, fie a eșuat în a opri Rusia, fie nu a dorit să facă acest lucru.
Lucrurile erau decise din partea Rusiei, dar ceea nu se știa precis, era data și ora începerii ofensivei. Cu mai puțin de 24 de ore înainte de atacul masiv cu rachetele și aviația din dimineața de 24 februarie, Ucraina a aflat și această informație. Direcția de Informații a Armatei (GUR) a avut un agent infiltrat în Rusia la nivel înalt. Acesta a aflat că la ora 4.00 a.m. începe atacul, iar unul dintre obiective este aerodromul Antonov de lângă Kiev. Astfel, Ucraina a avut timpul necesar să mute exact înainte de atac instalațiile de apărare antiaeriană și aviația.
Din nefericire, agentul ucrainean care a reușit să avertizeze Ucraina la timp a fost ucis pe 5 martie chiar de persoane din Serviciul ucrainean de Securitate (SBU), în timp ce se pregătea pentru o altă misiune deosebit de periculoasă, deși fusese deconspirat. De ce GUR a riscat agentul deconspirat pentru o nouă misiune și de ce nu i-a asigurat o protecție adecvată în propria țară este greu de spus. Poate din disperare, iar la începutul lui martie 2022, când a avut loc asasinatul, în Ucraina era multă disperare.
Rezultatul salvării majorității apărării antiaeriene și aviației ucrainene se cunoaște.
După prima lună de război a devenit clar că Rusia nu reușise să-și impună superioritatea aeriană. Coloana militară cu o lungime de 60 de km care se apropia amenințător de Kiev a rămas la discreția artileriei ucrainene, care a tocat-o sistematic. Aviația nu a reușit să-i asigure acoperirea aeriană, iar forțele terestre rusești nu au reușit să se protejeze singure pe timpul marșului, perioadă când sunt cel mai vulnerabile, nefiind desfășurate pentru luptă.
O soartă asemănătoare au avut și cele două coloane care au reușit să pătrundă prin nord-estul Ucrainei și să ajungă până la Brovarî, la 10 km E-NE de Kiev. Rușii, fără acoperire aeriană nu au spart apărarea orașului Cernihiv, în nord-estul Ucrainei. Dacă rușii controlau Cernihivul, se ajungea la încercuirea completă a Kievului. În Marea Neagră, desantul maritim fără aviație nici măcar nu a încercat să debarce. Harkovul a rezistat și el.
Desigur, se pune întrebarea de ce ucrainenii nu au rezistat peste tot. Răspunsuri sunt de la caz la caz, dar în principiu se poate afirma cu un grad mare de certitudine că pe direcțiile vitale, ucrainenii au concentrat cele mai multe forțe, trebuind să sacrifice alte direcții considerate mai puțin importante. Pur și simplu, pentru atât le-a ajuns tehnica și oamenii să apere. A fost doar o chestiune de alegere.
Avioane rusești de tip MiG-29, foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse
Prima mare nereușită a aviației tactice rusești, apare chiar la începutul războiului și este eșecul întrebuințării rachetelor antiradiolocație în distrugerea sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană S-300 și Buk. Dacă această misiune reușea, atunci bombardierele strategice rusești ar fi intrat frecvent (foarte probabil zilnic) deasupra Ucrainei și ar fi lovit ținte de importanță strategică și operațională cu bombe nedirijate - muniție ieftină pe care Rusia o are din belșug. Altfel, atacă cu rachete de croazieră de două-trei ori pe lună, iar numărul acestora nu este suficient pentru a produce efecte distructive la scară mare asupra forțelor armate ucrainene.
De ce rachetele antiradiolocație rusești nu și-au atins țintele? O posibilitate este că aceste rachete nu sunt suficient de precise sau pot fi ușor înșelate de contramăsurile electronice ucrainene. O altă explicație este că pur și simplu rușii au prea puține rachete de acest tip și le folosesc decât atunci când sunt absolut siguri că ținta există. Desigur, există și ipoteza ca ucrainenii să manevreze foarte mult mijloacele lor antiaeriene strategice (S-300) aflate relativ aproape de linia frontului (cum este în cazul apărării orașelor Harkov, Odessa, Zaporojie și Dnepr) astfel încât timpul de expunere al unui mijloc să fie relativ mic, insuficient pentru ca avioanele să se ridice de la sol și să le identifice.
Cu toate acestea, rușilor le-a rămas varianta incursiunilor cu aviația tactică la mică și medie altitudine, fie pentru a susține trupele de la sol, fie pentru a lovi independent ținte în adâncime, fără însă a deține controlul aerian asigurat de supremație sau cel puțin de superioritatea aeriană. Nu au reușit să facă nici acest lucru deoarece, ucrainenii au avut foarte multe lansatoare antiaeriene portabile (MANPAD), mare parte primite din SUA și Marea Britanie. Sistemele Strela-10 și Osa au făcut aproximativ același lucru ca și MANPAD, dar principalul lor avantaj este radarul ce descoperă țintele aeriene care zboară la joasă altitudine în proximitatea liniei frontului.
În plus, aviația ucraineană de vânătoare a angajat curajos aviația rusă, blocând la începutul războiului tentativele de raiduri masive și trimițând un mesaj clar că sunt pregătiți pentru astfel de angajamente.
Văzând că nu reușește să își impună superioritatea aeriană, Rusia putea decide să întrebuințeze aproape toată aviația tactică de care dispune. Până când au început să vină masiv din Occident lansatoarele MANPAD și sistemele germane Ghepard, Rusia a avut la dispoziție cam una la două luni, în care putea aduce mult mai multă aviație pe front. Dar nu a făcut-o.
Un prim răspuns este că a crezut că nu va fi nevoie. În acest caz, se pare că evaluarea a fost greșită. O altă variantă este că, în mod normal, o țară cum este Rusia nu-și poate angaja toată aviația tactică pe o singură direcție, rămânând doar la adăpostul armelor nucleare. Totuși, în al doilea război mondial, Rusia a riscat strategic, dislocând toate forțele armate din Extremul Orient pentru a le aduce în zona europeană de confruntare cu Germania. Atunci s-a bazat pe informații potrivit cărora, Japonia nu avea de gând să o atace. Posibil, acum serviciile de informații rusești să fi aflat că situația stă altfel decât în al doilea război mondial? Poate nu se va afla niciodată acest lucru sau poate se va afla peste mulți ani. Desigur, există și varianta, potrivit căreia Rusia nu prea mai avea ce să aducă, deoarece aeronavele operaționale erau cu mult mai puține decât se știa. Acest lucru nu ar reprezenta o mare noutate, după modul cum a decurs războiul până acum, din partea Rusiei.
Avioane rusești de tip Su-35
Dacă Rusia nu a reușit la începutul războiului să obțină superioritatea aeriană, în momentul de față este o misiune aproape imposibilă. Chiar dacă ucrainenii nu mai au S-300, au sosit din Occident sistemele antiaeriene NASAMS, Hawk, Crotale, iar în curând apare Patriot și SAMP/T. Și vor mai veni și altele. NATO de-abia s-a încălzit în materie de apărare antiaeriană pe care o va trimite Ucrainei, deși sunt vehiculate termene relativ mari pentru fabricarea acestor arme sofisticate.
În acest sens, generalul american James Hecker preciza că, „pe termen scurt, trebuie doar să ne asigurăm că Rusia nu obține superioritate aeriană”.
Rusia nu are, momentan, suficiente arme capabile să elimine apărarea antiaeriană ucraineană, iar pe termen scurt, chiar și mediu, nu se întrevede că va le putea produce în cantitățile necesare. Totuși, Rusiei îi rămâne varianta de a procura rachete antiradiație performante din China, deși nu se cunoaște nici despre acestea dacă într-adevăr pot depăși sistemele occidentale.
În plus, chiar dacă China ar avea această tehnologie avansată, nu se poate presupune că va fi dispusă să o dea Rusiei. Sunt de luat în calcul posibile sancțiuni la adresa Chinei din partea SUA, UE și a aliaților lor, dar nu poate fi neglijată nici varianta că de fapt, China nu ar fi foarte interesată ca Rusia să câștige acest război. O Rusie slăbită de război este de preferat la orice graniță în schimbul unei Rusii învingătoare și revanșarde.
Deocamdată, nici Rusia și nici Ucraina nu pot întrebuința aviația la întreaga capacitate pentru a putea sprijini forțele care acționează terestru. În prezent, pe front situația este echilibrată, deși rușii încearcă să desfășoare acțiuni ofensive, fapt care ne-ar face să credem că dețin inițiativa strategică.
Dar situația nu va rămâne așa în viitorul apropiat - următoarele două-trei luni. Deja, Rusia, în materie de echipamente militare pierde pe zi mai mult decât poate produce în materie de mijloace pentru lupta terestră. În ceea ce privește calitatea pregătirii militarilor de pe front, situația este și mai gravă. Profesioniștii, care au început războiul și erau pregătiți și aveau un moral bun, mare parte fie au murit, fie sunt răniți, în incapacitate de a lupta.
În schimb Ucraina, primește din ce în ce mai mult sprijin occidental. Cele 130 de tancuri Leopard par puține acum, dar sunt doar începutul. La acestea se adaugă și pregătirea militarilor ucraineni în țările NATO. Acestea sunt două exemple larg vehiculate în media, dar sprijinul NATO este mult mai solid de-atât.
Din acest moment, timpul curge în favoarea Ucrainei, iar Rusia a conștientizat acest lucru, dar nu de acum, ci din toamna trecută când au început înfrângerile.
Forțele ruse de ocupație. Sursa foto: Twitter OSINTdefender
Forțele ruse vor intra în apărare. De aceea au nevoie de Bahmut, de Avdeevka și de Vugledar. Sunt puncte tari în teren, care pot fi apărate mai ușor. De aceea au construit fortificații, nu doar în Zaporojie, la sud de Nipru și în Crimeea, ci chiar pe teritoriul lor în regiunea Belgorod, limitrofă cu Ucraina. Se tem de ce este mai rău, pentru că știu că nu pot acoperi ritmul actual al pierderilor.
Tancurile vechi pe care Rusia le aduce în aceste zile pe front, fabricate la finalul anilor 1940, nu sunt nicidecum pentru ofensivă, pentru că după câțiva km se strică, iar logistica pentru ele este un coșmar. Sunt pentru apărare, urmând să fie folosite pe post de tunuri fixe sau pot juca chiar rol de ținte false, pentru a întârzia cât se poate de mult avansul ucrainenilor.
Și aici apare rolul Chinei și al vizitei președintelui Xi Jinping în Rusia. China fie furnizează ajutor militar, fie vine cu un plan de înghețare a luptelor sau cu orice care îi câștigă timp Rusiei. Totuși, un timp pe care Rusia nu îl mai are. Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, declara că dacă Rusia nu câștigă acest război, se va dezintegra, în timp ce șeful companiei militare private, Evgheni Prigojin, declara că Bahmutul este cheia întregului front. A uitat însă să specifice că nu pentru Ucraina este cheia, ci pentru apărarea forțelor ruse, dar cu condiția să îl câștige.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ucrainei îi lipsesc armele, inclusiv cele necesare pentru echiparea noilor brigăzi care urmează să fie formate după încheierea procesului de recrutare. Acest aspect a fost evidențiat într-un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) cu sediul la Washington și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Bloomberg.
Săptămâna aceasta, Rusia a prezentat un plan de pace SUA, președintele turc Recep Erdogan a prezentat un plan de pace omologului său rus Vladimir Putin, iar premierul ungar Viktor Orbán a prezentat un plan de pace președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Ziarul japonez "Nikkei" a relatat că niciunul dintre portavioanele staționate pe Coasta de Est a Statelor Unite nu este pregătit să fie desfășurat pentru a înlocui USS Dwight D. Eisenhower, care a fost ocupat de luni de zile încercând să țină sub control atacurile milițiilor yemenite Houthi împotriva traficului maritim din Marea Roșie
Premierul armean Nikol Paşinian a declarat joi - într-un mesaj adresat preşedintelui american Joe Biden cu ocazia Zilei Independenţei SUA - că ţara sa este pregătită să ridice relaţiile cu Statele Unite ale Americii "la nivelul unui parteneriat strategic", relatează Agerpres, care citează EFE.
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat un plan de îmbunătățire a prezenței aviației tactice americane din Japonia. Potrivit documentului emis de Pentagon, pe 3 iulie, „planul de modernizare, care va fi implementat în următorii câțiva ani, cuprinde investiții în capabilități cu o valoare de peste 10 miliarde de dolari destinate întăririi Alianței SUA-Japonia și consolidării descurajării regionale precum și a păcii și stabilității în regiunea Indo-Pacific.”
În cadrul unui interviu acordat postului național de radio (Radiojurnal), președintele ceh, Petr Pavel, a declarat, pe 04.07.2024, că, deocamdată, Rusia nu a ajuns la concluzia că nu poate să-și atingă obietivele din Ucraina prin forța militară și astfel nu are motivație să se așeze la masa negocierilor.
Casa Albă a anunțat un nou pachet de ajutoare pentru Ucraina, care va include sisteme de apărare aeriană, muniție pentru sistemele HIMARS, proiectile de artilerie și finanțare pentru achiziționarea de rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot și NASAMS, a precizat pe 3 iunie Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe.
Senatoarea Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României, semnează un editorial pentru DefenseRomania în care punctează perspective de securitate națională în contextul provocărilor geopolitice actuale, precum și importanța resetării industriei de apărare românești:
Ne apropiem de momentul în care alegerile prezidențiale din SUA vor intra în linie dreaptă, iar întrebarea principală care începe să frământe Europa nu este cine va ocupa din 2025 Biroul Oval, ci dacă Donald Trump va mai susține politica americană actuală în cadrul NATO.
Ucraina nu este pregătită să facă compromisuri cu Rusia și să renunțe la vreun teritoriu pentru a pune capăt războiului, a declarat, pe 2 iulie, un înalt oficial ucrainean, întrebat despre declarația candidatului la președinția SUA, Donald Trump, potrivit căreia ar putea pune capăt rapid conflictului.
Congresul SUA a solicitat încă o dată eliminarea tuturor restricțiilor privind utilizarea rachetelor americane ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor militare rusești. Congresmanii americani au făcut acest apel în timpul unei audieri in cadrul Comisiei pentru relații externe a Camerei Reprezentanților.
Populația, tehnologia și sprijinul aliat. Aceștia sunt cei trei factori-cheie care afectează războiul din Ucraina în prezent. Aceasta este opinia generalului american în retragere David Petraeus. Acesta și-a împărtășit punctul de vedere cu privire la starea actuală a războiului din Ucraina într-un interviu pentru podcastul Institutului McCain.
Israelul a cheltuit aproximativ 1,1 miliarde de dolari pe arme nucleare în ultimul an, potrivit unei analize a Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), dintre care o parte a fost preluată de ziarul israelian Globes.
Pentru a ieși din impasul războiului, Ucraina are nevoie de o aviație eficientă, precum și de o pregătire de luptă care să-i permită să fie utilizată în mod decisiv. Această declarație a fost făcută de generalul în retragere din Forțele Aeriene ale SUA, David A. Deptula, în timpul unei reuniuni a generalilor americani dedicată unui raport privind posibilele modalități de consolidare a poziției Ucrainei în contracararea războiului rusesc.
Eforturile autorităților ruse de a forța migranții să se înroleze în forțele armate ruse în schimbul cetățeniei sau al evitării arestării pe baza unor acuzații inventate sunt "încă o modalitate inventivă" de a crește recrutarea, încercând în același timp să își limiteze influența asupra părților populației ruse care au o putere politică mai mare, afirmă serviciile de informații britanice.
Niciodată după victoria lumii libere din timpul Războiului Rece NATO și Federația Rusă nu au fost mai aproape vreodată de un conflict militar direct precum azi, la peste doi ani de la invadarea pe scară largă, brutală și neprovocată a Ucrainei, eveniment ce a aruncat Europa în cea mai gravă criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial.
La 1 iulie, Parlamentul finlandez a aprobat în unanimitate Acordul de cooperare în domeniul apărării (DCA) cu Statele Unite. În temeiul acordului, Finlanda va oferi acces la 15 dintre facilitățile sale militare pentru utilizarea de către armata SUA. De asemenea, acordul permite desfășurarea de personal militar, arme, muniții și echipamente militare americane în Finlanda. În plus, acordul prevede stabilirea anumitor zone militare, care vor include facilităţi militare accesibile numai personalului american.
Washingtonul consideră că ar trebui creată o "punte" pentru a garanta aderarea Ucrainei la NATO. Acest lucru a fost declarat de prim-adjunctul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel, în timpul unei conferințe de presă luni, 1 iulie. Acesta a comentat un interviu acordat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, publicației The Philadelphia Inquirer, în care acesta a declarat că "Statele Unite nu văd Ucraina în NATO în prezent, deoarece se tem să nu-l înfurie pe Putin".
În timpul unei vizite la Kiev, mai mulţi congresmenii americani au cerut acordarea unui ajutor mai rapid pentru Ucraina și permisiunea ca ucrainenii să poată utiliza armele furnizate pentru a lovi adânc în interiorul teritoriului rusesc. Congresmenii americani care vizitează Kievul în aceste zile au declarat că împărtășesc preocupările autorităților ucrainene cu privire la necesitatea accelerării asistenței pentru Ucraina, a declarat de congresmanul republican Mike Turner.
Dacă Ucraina pierde războiul cu Rusia și Moscova reușește să o cucerească, ar fi o ''victorie a la Pirus'' pentru Rusia, a declarat Carl Bildt, copreședinte al Consiliului European pentru Relații Externe și fost prim-ministru și ministru de externe al Suediei. O victorie rusă ar fi o catastrofă pentru Ucraina și o sursă de nesiguranță și destabilizare pentru Europa și restul lumii. Dar ar putea duce și la prăbușirea statului rus însuși, a spus Bildt.
Într-o analiză privind situația din Ucraina, publicată în ediția din 01.07.2024, cotidianul american The Wall Street Journal (WSJ) apreciază că Ucraina și Rusia se confruntă cu o vară sângeroasă, cu mii de morți, în care niciuna dintre părți nu poate obține câștiguri mari. Potrivit jurnalului american, nici Ucraina și nici Rusia nu par capabile să întreprindă acțiuni decisive.
Un prim lot de 14 tancuri americane M1 Abrams însoțite de un vehicul blindat de recuperare M88 au fost livrate bazei militare NATO din orașul polonez Powidz, după cum a informat pe 28 iunie ziarul Departamentului de Apărare al SUA, Stars and Stripes citând un reprezentant al armatei.
La 28 iunie 2024, Pentagonul a organizat o conferință de presă condusă de secretarul adjunct de presă Sabrina Singh, ca răspuns la intensificarea amenințărilor Rusiei privind zborurile cu drone americane deasupra Mării Negre. Această escaladare este urmarea directivei ministrului rus al apărării, Andrei Belousov, adresată oficialilor de a pregăti un răspuns la aceste operațiuni de recunoaștere.
NATO a redesfășurat aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) în spațiul aerian de deasupra Poloniei pentru a monitoriza spațiul aerian al Ucrainei și activitatea militară rusă și pentru a consolida prezența Alianței în regiune, a relatat pe 30 iunie Defense Journal din Marea Britanie.
Singurul model viabil de negociere cu dictatorul rus Vladimir Putin ar putea fi un acord trilateral cu intermediari, similar aranjamentelor făcute pentru inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat lui Trudy Rubin, editorialist la The Philadelphia Inquirer, la 30 iunie.
Rusia încearcă să reia producția de rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune care vor utiliza focoase nucleare. Președintele rus Vladimir Putin a declarat acest lucru în timpul unei videoconferințe cu membrii Consiliului de Securitate.
În timp ce NATO și-a sărbătorit recent cea de-a 75-a aniversare, au apărut tot mai multe speculații cu privire la viitorul Alianței, în special odată cu temerile legate de revenirea lui Trump la Casa Albă. Acest lucru a stârnit multe discuții despre cum ar putea arăta NATO fără Statele Unite, se arata într-o analiză a publicaţiei britanice UK Defence Journal care începe cu întrebare: Se poate descurca Europa pe cont propriu?
Poate că nu e corect ca istoriografia să și-l amintească pe președintele Joe Biden ca acel octogenar reprezentat al gerontocrației americane, care s-a trezit - și apoi a adormit - la o dezbatere prezidențială. Iar pe 5 noiembrie a pierdut alegerile. Căci spre un asemenea scenariu ne îndreptăm.
Că F-16-urile ajung în Ucraina deja din această vară, este aproape o certitudine. Totuși ce nu e deloc sigur - iar experții încearcă să găsească soluții în acest sens - este impactul pe care aeronavele îl vor avea asupra situației de pe front și, mai ales, cum vor fi protejate F-urile 16 de surprizele pregătite de ruși.
Administrația președintelui american Joe Biden ia în considerare posibilitatea de a permite contractorilor militari americani să opereze direct în Ucraina pentru a facilita procesul de întreținere și reparare a echipamentelor militare americane. Acest lucru a fost relatat de CNN, citând o discuție recentă purtată cu patru oficiali americani care au dorit să rămână anonimi.
Forțele Armate Ucrainene au lansat un atac asupra bazei aeriene Saky din Crimeea ocupată temporar, pe care rușii au folosit-o pentru a lansa atacuri aeriene asupra teritoriului Ucrainei, în noaptea de 25-26 iulie. Recentul atac asupra aerodromului Saky din Crimeea a dat o lovitură semnificativă atât facilității, cât și aviației militare staționate acolo. Acest impact este evidențiat într-o postare publicată de Fighterbomber, pseudonimul unui blogger militar rus, care a făcut o radiografie detaliată a evenimentelor din noaptea de 26 iulie.
Londra i-a spus clar Berlinului că dorește să colaboreze la crearea unei arme cu o rază de acțiune de aproximativ 2.000 de mile (aproximativ 3.200 km). Această rachetă ar putea fi folosită pentru a lovi ținte la Moscova dacă președintele rus Vladimir Putin decide să folosească arme nucleare tactice a precizat publicația The Times, pe 25 iulie. Informația vine în urma recentei vizite la Berlin a Secretarului britanic al Apărării, John Healey.
Primii piloți F-16 pregătiți pentru misiuni care au absolvit cursurile Centrului European de Instruire F-16 (EFTC) din România au fost sărbătoriți astăzi. Această reușită, materializată prin colaborarea strânsă dintre Lockheed Martin și guvernele Țărilor de Jos și României, subliniază angajamentul nostru de a promova pregătirea pentru misiune și de a consolida eforturile de securitate ale NATO în Europa.
Fostul secretar de stat american Mike Pompeo a vorbit despre cum ar putea arăta "planul de pace" al lui Donald Trump dacă acesta câștigă alegerile prezidențiale. Acesta presupune creșterea ajutorului militar pentru Ucraina și aderarea acesteia la UE și NATO, potrivit The Wall Street Journal.
O dronă navală de tip necunoscut a eșuat pe coasta Turciei din Marea Neagră. S-a întâmplat joi, 25 iulie, în apropiere de Catalca, în provincia Istanbul. Autorităţile turce a raportat acest lucru, iar un material video cu drona a fost publicat în presa locală. Autoritățile locale au declarat că drona a fost observată pe coastă în jurul orei locale 12:00. Paza de coastă și forţele de ordine u sosit imediat la fața locului.
Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Federația Rusă a anunțat, pe 26.07.2024, că fostul adjunct al ministrului apărării, Dmitri Bulgakov, a fost reținut și arestat la Moscova, în cadrul unui dosar penal de corupție.
Publicația poloneză Visegrad 24 a intrat într-un „breaking news” pe Twitter, precizând că dronele ruse de tip Shahed, achiziționate din Iran, ar fi fost doborâte de sisteme antiaeriene românești Gepard. Avem și o reacție promptă a Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Pentagonul și Departamentul de Stat al SUA au comentat interceptarea a două bombardiere rusești TU-95 și a două bombardiere chinezești H-6 de către avioanele de luptă americane și canadiene în zona de recunoaștere a apărării aeriene din Alaska.
În orașul Zalaegerszeg din vestul Ungariei, a avut loc ceremonia de predare pentru primul vehicul de luptă al infanteriei Lynx KF41. Vehiculele vor fi produse în filiala locală a producătorului german de arme Rheinmetall.
Moment istoric pentru România: Avem oficial primul lot de piloți de F-16 Fighting Falcon care au terminat programul de antrenament pe avioanele de generația a 4-a, în țara noastră. Ceea ce era de neconceput acum doi ani, iată că s-a realizat, cu sprijinul partenerilor din NATO, precum și a companiei americane Lockheed Martin.
Rusia nu va putea menține mult timp amploarea atacurilor sale în mai multe sectoare, deoarece "capacitățile sale nu sunt nelimitate", a declarat generalul Oleksandr Pivnenko, comandantul Gărzii Naționale a Ucrainei, într-un interviu cu Ukrinform publicat la 25 iulie.
Surse ale publicației Astra au relatat că în această noapte Forțele Armate ale Ucrainei au lovit cu ATACMS pe teritoriul aerodromului militar Saki din Novofedorivka.
Economia Coreei de Nord și-a revenit după trei ani de scăderi. PIB-ul a crescut cu 3,1% față de anul trecut. Din 2016, acesta este cel mai bun rezultat înregistrat de dictatorul Kim, relatează Bloomberg, care leagă performanțele economice ale nordului de vânzarea de arme către Federația Rusă, care poartă de peste doi ani un război neprovocat împotriva Ucrainei.
Marina rămâne cenușăreasa Forțelor Armate ale României, mai toate achizițiile de tehnică militară ocolind cu obstinație o categorie de forțe care ar trebui să păzească România de pericolele din Marea Neagră. Mai ales acum, în contextul unui război de mare intensitate în Marea Neagră, război generat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Căile ferate din Franța se confruntă cu un atac masiv care paralizează traficul în ziua deschiderii Jocurilor Olimpice.
Un atac coordonat asupra cablurilor de semnalizare a avut loc la ora 04:00.
Mai multe gări din Paris, precum și stații din regiunea Centre-Val de Loire, pe unde circulă trenurile de mare viteză, s-au confruntat, peste noapte, cu atacuri de incendiere țintite, a anunțat operatorul feroviar francez SNCF.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat că, pe 24.07.2024, un detașament de nave din cadrul flotei, condus de fregata Amiral Gorshkov, a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Miniștrii de externe ai Chinei, Wang Yi, și Rusiei, Serghei Lavrov, au discutat despre construirea unei „noi arhitecturi de securitate în Eurasia”, propusă de președintele rus Vladimir Putin ca alternativă la modelul euro-atlantic al NATO.
Asaltul forțelor ruse a fost evaluat ca unul dintre cele mai mari de la începutul războiului. Potrivit militarilor ucraineni, grupul rus de asalt a fost format din 57 de blindate, care au atacat simultan pe mai multe direcții.
Ungaria a împrumutat 1 miliard de euro - cel mai mare împrumut contractat vreodată de Budapesta - de la trei bănci chinezești în primăvara acestui an, arată datele de pe site-ul agenției maghiare guvernamentale pentru datorii. Iar cu o datorie publică record de 140 de miliarde de euro (73,5 % din PIB) și un deficit bugetar de 6,7 % din PIB, Budapesta are nevoie disperată de bani.
Statele Unite și aliații săi sunt din ce în ce mai atrași de conflictul din Ucraina și își trimit instructorii acolo, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la Națiunile Unite, Vasili Nebenzya. „Mercenarii și instructorii occidentali sunt o țintă legitimă a forțelor armate ruse”, a adăugat el la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU.
În ultimii 25 de ani, China și-a extins semnificativ participarea la misiunile ONU de menținere a păcii, în special în țările din aria intereselor sale strategice.
Su-75 Checkmate, momentan la stadiul de machetă rusească, ar trebui să fie răspunsul Rusiei pe piața externă în fața F-35 sau Gripen. Și, se pare, Rusia încearcă agresiv să vândă Su-75, avion care nu a ajuns încă nici la stadiul de prototip.
Grecia a aprobat în mod oficial oferta de cumpărare a avioanelor de luptă de generația a 5-a F-35 Lightning II americane. Informația e confirmată și de oficialii producătorului Lockheed Martin.
Candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA, Donald Trump, a exprimat speranța că America va anihila Iranul dacă oficialii iranieni îl vor asasina.
România are un sistem de supraveghere antiaeriană ''foarte bun'', iar rămăşiţele de drone de provenienţă rusească găsite în România sunt, cel mai probabil, rezultatul acţiunilor forţelor armate ucrainene, a declarat, joi, la Constanţa, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad.
Nava pakistaneză HUNAIN, construită la Șantierul Naval DAMEN Galați, a fost livrată astăzi, 25 iulie 2024, în Portul Constanța, România, în cadrul unei ceremonii la care au participat delegați civili și militari de nivel înalt, inclusiv membri ai corpului diplomatic.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut joi țărilor membre să propună fiecare câte doi candidați - un bărbat și o femeie - pentru postul de comisar european în viitorul executiv comunitar până la data de 30 august, informează Agerpres, care citează France Presse.
Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 24 spre 25 iulie, în proximitatea frontierei cu România. Ca urmare a acestei situații, Ministerul Apărării Naționale a intensificat măsurile de monitorizare și supraveghere a spațiului aerian național cu forțele și mijloacele aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană. Începând cu ora 01:32, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Finlandeze au decolat din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situației aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 03:25.
Departamentul de Stat a declarat că Ucraina a fost întotdeauna pregătită să negocieze pentru a obține o pace justă și durabilă, în timp ce Rusia nu a arătat nicio dorință de a purta discuții reale. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, în timpul unei ședințe de informare din 24 iulie, când a fost întrebat despre declarațiile Ministerului chinez de Externe cu privire la disponibilitatea Ucrainei de a negocia cu Moscova.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că, pentru a preveni amplasarea de rachete americane cu rază lungă de acțiune în Germania, Rusia trebuie mai întâi să înceteze războiul împotriva Ucrainei. De asemenea, acesta și-a exprimat regretul că Rusia nu respectă acordurile privind controlul armelor, potrivit DW.
Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, cursul acestuia devine din ce în ce mai greu de prezis, însă ucrainenii dispun în prezent de o "mare strategie" în ceea ce privește desfășurarea acestui conflict. Generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, a declarat acest lucru joi, 18 iulie, în timpul unei conferințe organizate la Institutul Aspen.
Un sistem de rachete M142 HIMARS, în coordonare cu o dronă de recunoaștere aeriană Shark, a distrus un sistem rusesc de rachete antiaeriene Pantsîr-S1. Fundația ucraineană ''Come Back Alive'' a publicat această informaţie pe canalul sau de Telegram.
