DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 28 iulie 2023, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Este vorba despre comandanții Aviației americane din Pacific (PACAF) și din Europa-Africa (USAFE), generalii cu patru stele, Kenneth Wilsbach și James Hecker, care au remarcat acest lucru în cadrul unei conferințe organizate săptămâna aceasta de Institutul Mitchell pentru Studii Aerospațiale al Forțelor Aeriene ale SUA.
Wilsbach a subliniat că problemele Rusiei în Ucraina atât în logistică, cât și în lupta de la sol, sunt o consecință a lipsei superiorității aeriene, în timp ce Hecker a apreciat că dacă Rusia și-ar fi impus superioritatea aeriană la începutul conflictului, și-ar fi asigurat și supremația aeriană, iar Ucraina ar fi fost terminată militar cu mult timp în urmă.
Foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse
În urma acestei afirmații făcute de cei doi înalți generali americani, care probabil se află între primele 10 – 15 persoane din lume cele mai bine informate, se pune întrebarea cum de a fost posibil ca Rusia, a doua mare puterea aeriană a lumii, cu de peste 10 ori mai multe avioane de luptă decât Ucraina, să nu își poată impune cel puțin superioritatea aeriană?
Întrebarea este una fundamentală, deoarece, dacă se obține răspunsul că actualul nivel foarte avansat al sistemelor de apărare antiaeriană nu mai permite nimănui obținerea superiorității aeriene, atunci operațiile militare vor intra în impas în marea lor majoritate și vor fi caracterizate de mari pierderi de vieți omenești și distrugeri.
Înainte de a intra în explicații de natură operațională, tehnică și tactică, trebuie să precizăm că, după pierderea Crimeei și a unei părți din Donbas în 2014 - 2015, liderii politici și militari ai Ucrainei nu s-au îndoit nicio clipă că țara lor va fi atacată de Rusia cu toată forța ei, inclusiv cu arme nucleare. De atunci, în Ucraina a început un amplu proces de construire a apărării. Două exemple, în acest sens sunt cele mai elocvente.
După prima zi de război, comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul Zalujnii, i-a mulțumit generalului Mujenko, care a condus armata ucraineană între 2014 și 2019, perioadă decisivă în lansarea planurilor cele mai adecvate de pregătire, fără de care Ucraina nu ar fi fost în postura de a rezista . Al doilea exemplu este longevitatea extraordinară în funcție a fostului comandant al Forțelor Aeriene ucrainene, generalul-colonel Serghei Drozdov, între iulie 2015 și august 2021, cel care a supervizat construirea unui sistem de apărare antiaeriană dovedit deosebit de eficace și de rezilient în primele luni de război, dând restului forțelor armate ucrainene protecția necesară pentru a lupta și a respinge ofensiva, iar NATO și aliaților dându-le timpul necesar pentru a trimite arme și ajutoare.
Ar mai fi de adăugat ceva, care a contat foarte mult și fără de care Ucraina actuală nu ar mai fi existat. SUA au estimat că Rusia va ataca Ucraina și au oferit, în anii premergători invaziei, un sprijin militar relevant ucrainenilor. Între timp, Europa a creditat acest scenariu de invazie cu șanse mai mici, considerând că sancțiunile vor afecta semnificativ economia rusă și vor duce la descurajare. Totuși, trebuie ținut cont că fără sancțiunile din perioada 2014 – 2021, armata Rusiei era și mai puternică iar astăzi, războiul poate era deja câștigat de Rusia.
În zilele de dinaintea invaziei, SUA au avertizat repetat, că operația rusă este iminentă. Președintele Zelenski a înțeles acest lucru și la Conferința de Securitate de la Munchen cu patru zile înainte de atac, a făcut un ultim apel către comunitatea internațională de a nu se ajunge la război. China, singura țară care putea determina Rusia să se întoarcă din drumul său, fie a eșuat în a opri Rusia, fie nu a dorit să facă acest lucru.
Lucrurile erau decise din partea Rusiei, dar ceea nu se știa precis, era data și ora începerii ofensivei. Cu mai puțin de 24 de ore înainte de atacul masiv cu rachetele și aviația din dimineața de 24 februarie, Ucraina a aflat și această informație. Direcția de Informații a Armatei (GUR) a avut un agent infiltrat în Rusia la nivel înalt. Acesta a aflat că la ora 4.00 a.m. începe atacul, iar unul dintre obiective este aerodromul Antonov de lângă Kiev. Astfel, Ucraina a avut timpul necesar să mute exact înainte de atac instalațiile de apărare antiaeriană și aviația.
Din nefericire, agentul ucrainean care a reușit să avertizeze Ucraina la timp a fost ucis pe 5 martie chiar de persoane din Serviciul ucrainean de Securitate (SBU), în timp ce se pregătea pentru o altă misiune deosebit de periculoasă, deși fusese deconspirat. De ce GUR a riscat agentul deconspirat pentru o nouă misiune și de ce nu i-a asigurat o protecție adecvată în propria țară este greu de spus. Poate din disperare, iar la începutul lui martie 2022, când a avut loc asasinatul, în Ucraina era multă disperare.
Rezultatul salvării majorității apărării antiaeriene și aviației ucrainene se cunoaște.
După prima lună de război a devenit clar că Rusia nu reușise să-și impună superioritatea aeriană. Coloana militară cu o lungime de 60 de km care se apropia amenințător de Kiev a rămas la discreția artileriei ucrainene, care a tocat-o sistematic. Aviația nu a reușit să-i asigure acoperirea aeriană, iar forțele terestre rusești nu au reușit să se protejeze singure pe timpul marșului, perioadă când sunt cel mai vulnerabile, nefiind desfășurate pentru luptă.
O soartă asemănătoare au avut și cele două coloane care au reușit să pătrundă prin nord-estul Ucrainei și să ajungă până la Brovarî, la 10 km E-NE de Kiev. Rușii, fără acoperire aeriană nu au spart apărarea orașului Cernihiv, în nord-estul Ucrainei. Dacă rușii controlau Cernihivul, se ajungea la încercuirea completă a Kievului. În Marea Neagră, desantul maritim fără aviație nici măcar nu a încercat să debarce. Harkovul a rezistat și el.
Desigur, se pune întrebarea de ce ucrainenii nu au rezistat peste tot. Răspunsuri sunt de la caz la caz, dar în principiu se poate afirma cu un grad mare de certitudine că pe direcțiile vitale, ucrainenii au concentrat cele mai multe forțe, trebuind să sacrifice alte direcții considerate mai puțin importante. Pur și simplu, pentru atât le-a ajuns tehnica și oamenii să apere. A fost doar o chestiune de alegere.
Avioane rusești de tip MiG-29, foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse
Prima mare nereușită a aviației tactice rusești, apare chiar la începutul războiului și este eșecul întrebuințării rachetelor antiradiolocație în distrugerea sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană S-300 și Buk. Dacă această misiune reușea, atunci bombardierele strategice rusești ar fi intrat frecvent (foarte probabil zilnic) deasupra Ucrainei și ar fi lovit ținte de importanță strategică și operațională cu bombe nedirijate - muniție ieftină pe care Rusia o are din belșug. Altfel, atacă cu rachete de croazieră de două-trei ori pe lună, iar numărul acestora nu este suficient pentru a produce efecte distructive la scară mare asupra forțelor armate ucrainene.
De ce rachetele antiradiolocație rusești nu și-au atins țintele? O posibilitate este că aceste rachete nu sunt suficient de precise sau pot fi ușor înșelate de contramăsurile electronice ucrainene. O altă explicație este că pur și simplu rușii au prea puține rachete de acest tip și le folosesc decât atunci când sunt absolut siguri că ținta există. Desigur, există și ipoteza ca ucrainenii să manevreze foarte mult mijloacele lor antiaeriene strategice (S-300) aflate relativ aproape de linia frontului (cum este în cazul apărării orașelor Harkov, Odessa, Zaporojie și Dnepr) astfel încât timpul de expunere al unui mijloc să fie relativ mic, insuficient pentru ca avioanele să se ridice de la sol și să le identifice.
Cu toate acestea, rușilor le-a rămas varianta incursiunilor cu aviația tactică la mică și medie altitudine, fie pentru a susține trupele de la sol, fie pentru a lovi independent ținte în adâncime, fără însă a deține controlul aerian asigurat de supremație sau cel puțin de superioritatea aeriană. Nu au reușit să facă nici acest lucru deoarece, ucrainenii au avut foarte multe lansatoare antiaeriene portabile (MANPAD), mare parte primite din SUA și Marea Britanie. Sistemele Strela-10 și Osa au făcut aproximativ același lucru ca și MANPAD, dar principalul lor avantaj este radarul ce descoperă țintele aeriene care zboară la joasă altitudine în proximitatea liniei frontului.
În plus, aviația ucraineană de vânătoare a angajat curajos aviația rusă, blocând la începutul războiului tentativele de raiduri masive și trimițând un mesaj clar că sunt pregătiți pentru astfel de angajamente.
Văzând că nu reușește să își impună superioritatea aeriană, Rusia putea decide să întrebuințeze aproape toată aviația tactică de care dispune. Până când au început să vină masiv din Occident lansatoarele MANPAD și sistemele germane Ghepard, Rusia a avut la dispoziție cam una la două luni, în care putea aduce mult mai multă aviație pe front. Dar nu a făcut-o.
Un prim răspuns este că a crezut că nu va fi nevoie. În acest caz, se pare că evaluarea a fost greșită. O altă variantă este că, în mod normal, o țară cum este Rusia nu-și poate angaja toată aviația tactică pe o singură direcție, rămânând doar la adăpostul armelor nucleare. Totuși, în al doilea război mondial, Rusia a riscat strategic, dislocând toate forțele armate din Extremul Orient pentru a le aduce în zona europeană de confruntare cu Germania. Atunci s-a bazat pe informații potrivit cărora, Japonia nu avea de gând să o atace. Posibil, acum serviciile de informații rusești să fi aflat că situația stă altfel decât în al doilea război mondial? Poate nu se va afla niciodată acest lucru sau poate se va afla peste mulți ani. Desigur, există și varianta, potrivit căreia Rusia nu prea mai avea ce să aducă, deoarece aeronavele operaționale erau cu mult mai puține decât se știa. Acest lucru nu ar reprezenta o mare noutate, după modul cum a decurs războiul până acum, din partea Rusiei.
Avioane rusești de tip Su-35
Dacă Rusia nu a reușit la începutul războiului să obțină superioritatea aeriană, în momentul de față este o misiune aproape imposibilă. Chiar dacă ucrainenii nu mai au S-300, au sosit din Occident sistemele antiaeriene NASAMS, Hawk, Crotale, iar în curând apare Patriot și SAMP/T. Și vor mai veni și altele. NATO de-abia s-a încălzit în materie de apărare antiaeriană pe care o va trimite Ucrainei, deși sunt vehiculate termene relativ mari pentru fabricarea acestor arme sofisticate.
În acest sens, generalul american James Hecker preciza că, „pe termen scurt, trebuie doar să ne asigurăm că Rusia nu obține superioritate aeriană”.
Rusia nu are, momentan, suficiente arme capabile să elimine apărarea antiaeriană ucraineană, iar pe termen scurt, chiar și mediu, nu se întrevede că va le putea produce în cantitățile necesare. Totuși, Rusiei îi rămâne varianta de a procura rachete antiradiație performante din China, deși nu se cunoaște nici despre acestea dacă într-adevăr pot depăși sistemele occidentale.
În plus, chiar dacă China ar avea această tehnologie avansată, nu se poate presupune că va fi dispusă să o dea Rusiei. Sunt de luat în calcul posibile sancțiuni la adresa Chinei din partea SUA, UE și a aliaților lor, dar nu poate fi neglijată nici varianta că de fapt, China nu ar fi foarte interesată ca Rusia să câștige acest război. O Rusie slăbită de război este de preferat la orice graniță în schimbul unei Rusii învingătoare și revanșarde.
Deocamdată, nici Rusia și nici Ucraina nu pot întrebuința aviația la întreaga capacitate pentru a putea sprijini forțele care acționează terestru. În prezent, pe front situația este echilibrată, deși rușii încearcă să desfășoare acțiuni ofensive, fapt care ne-ar face să credem că dețin inițiativa strategică.
Dar situația nu va rămâne așa în viitorul apropiat - următoarele două-trei luni. Deja, Rusia, în materie de echipamente militare pierde pe zi mai mult decât poate produce în materie de mijloace pentru lupta terestră. În ceea ce privește calitatea pregătirii militarilor de pe front, situația este și mai gravă. Profesioniștii, care au început războiul și erau pregătiți și aveau un moral bun, mare parte fie au murit, fie sunt răniți, în incapacitate de a lupta.
În schimb Ucraina, primește din ce în ce mai mult sprijin occidental. Cele 130 de tancuri Leopard par puține acum, dar sunt doar începutul. La acestea se adaugă și pregătirea militarilor ucraineni în țările NATO. Acestea sunt două exemple larg vehiculate în media, dar sprijinul NATO este mult mai solid de-atât.
Din acest moment, timpul curge în favoarea Ucrainei, iar Rusia a conștientizat acest lucru, dar nu de acum, ci din toamna trecută când au început înfrângerile.
Forțele ruse de ocupație. Sursa foto: Twitter OSINTdefender
Forțele ruse vor intra în apărare. De aceea au nevoie de Bahmut, de Avdeevka și de Vugledar. Sunt puncte tari în teren, care pot fi apărate mai ușor. De aceea au construit fortificații, nu doar în Zaporojie, la sud de Nipru și în Crimeea, ci chiar pe teritoriul lor în regiunea Belgorod, limitrofă cu Ucraina. Se tem de ce este mai rău, pentru că știu că nu pot acoperi ritmul actual al pierderilor.
Tancurile vechi pe care Rusia le aduce în aceste zile pe front, fabricate la finalul anilor 1940, nu sunt nicidecum pentru ofensivă, pentru că după câțiva km se strică, iar logistica pentru ele este un coșmar. Sunt pentru apărare, urmând să fie folosite pe post de tunuri fixe sau pot juca chiar rol de ținte false, pentru a întârzia cât se poate de mult avansul ucrainenilor.
Și aici apare rolul Chinei și al vizitei președintelui Xi Jinping în Rusia. China fie furnizează ajutor militar, fie vine cu un plan de înghețare a luptelor sau cu orice care îi câștigă timp Rusiei. Totuși, un timp pe care Rusia nu îl mai are. Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, declara că dacă Rusia nu câștigă acest război, se va dezintegra, în timp ce șeful companiei militare private, Evgheni Prigojin, declara că Bahmutul este cheia întregului front. A uitat însă să specifice că nu pentru Ucraina este cheia, ci pentru apărarea forțelor ruse, dar cu condiția să îl câștige.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 28 iulie 2023, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Cotidianul South China Morning Post consideră că recentele acorduri încheiate de Turcia cu Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite anunță noi relații de securitate în regiunea Orientului Mijlociu, coroborate cu schimbarea direcției Americii în afara acestei regiuni pentru a se putea confrunta cu China și Rusia.
Ascensiunea și agresivitatea Chinei reprezintă marea provocare pentru NATO în viitorul apropiat și mediu. În pofida războiului de agresiune declanșat de Rusia în Ucraina, China e de fapt superputerea care ar putea produce un cataclism la nivel mondial în cazul în care ar trece de la amenințări la acțiuni militare împotriva Taiwanului.
Un comandant de rang înalt al armatei sudaneze a respins cu fermitate inițiativa Kenyei de a trimite trupe de menținere a păcii din Africa de Est pentru a contribui la încheierea conflictului de peste 100 de zile din Sudan, subliniind într-un videoclip postat luni că "niciuna dintre aceste forțe nu se va întoarce acasă în viață". Armata sudaneză și Forțele de Sprijin Rapid, aflate în conflict, au primit mai multe oferte de mediere internațională, dar niciuna nu a reușit să pună capăt sau măcar să oprească în mod semnificativ luptele izbucnite pe 15 aprilie.
România se alătură statelor care vor oferi „angajamente de securitate” Ucrainei și vor oferi sprijin necondiționat până la eliberarea completă a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional, ceea ce înseamnă implicit și peninsula Crimeea.
Dimineața de 24 iulie a început oarecum surprinzător pentru Ucraina, dar mai ales pentru România. Forțele ruse au bombardat cu drone portul Reni aflat la doar 300 de metri de apele teritoriale românești.
Republica Centrafricană (RCA) a aprobat prezența militară a Forțelor Armate ale Federației Ruse pe teritoriul său, a declarat președintele Faustin-Archange Touadera într-un interviu acordat postului arab de televiziune Al Arabiya. Armata rusă colaborează regulat cu Bangui din 2017, când, profitând de retragerea armatei franceze, Rusia și-a extins influența în RCA. Apoi, grupul paramilitar privat Wagner a intervenit pentru a proteja însuși guvernul slăbit al lui Touadera, reușind să facă din țara din Africa Centrală o platformă importantă pentru activitățile sale în Africa.
Agenția de presă rusă Tass a anunțat, pe 22.07.2023, citând o sursă din industria producătoare de rachete, că noua rachetă balistică intercontinentală Bulava-M va înlocui racheta de tip Bulava aflată în prezent în serviciul de luptă pe submarinele strategice cu propulsie nucleară din clasa Borey/Borey-A (Proiect 955/955A).
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 iulie 2023, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Iranul respectă integritatea teritorială a oricărei țări, inclusiv a Ucrainei și „subliniază necesitatea de a pune capăt războiului prin dialog politic”, a declarat pe 18 iulie ministrul iranian de externe Hossein Amir Abdollahian potrivit agenției oficiale de știri IRNA. Declarația trebuie însă privită în lumina recentelor probleme apărute între Moscova și Teheran ca urmare faptului că Rusia a fost de acord și a semnat declarația finală adoptată în cadrul Consiliul de Cooperare pentru Statele Arabe din Golful Persic, document în care, potrivit lui Abdollahian, „a fost introdusă o clauză împotriva Iranului”.
Războiul din Ucraina a schimbat radical regulile jocului, iar statele europene își dau seama că nu pot rămâne nepregătite în fața unui stat, Federația Rusă, mai imprevizibil și mai agresiv decât oricând.
Deși contextul geopolitic pare unul mai mult decât adecvat pentru ca Georgia să insiste în privința accelerării procesului de aderare la NATO, conducerea de la Tbilisi pierde în mod deliberat orice ocazie de a-și susține interesul pentru integrare.
Angel Tîlvăr, Ministrul Apărării Naționale, recent întors de la summitul NATO de la Vilnius, a declarat că în cadrul summitului Ministerul Apărării Naționale a semnat trei documente.
Germania a anunțat joi că își va reduce dependența de China în „sectoare cheie”, care vor include medicamente, baterii cu litiu folosite în mașinile electrice și elemente esențiale pentru producția de semiconductori.
Rebeliunea lui Evgheni Prigojin de acum trei săptămâni nu s-a transformat într-o lovitură de stat, liderul Wagner urmărind să schimbe conducerea militară a Rusiei. Marșul spre Moscova, panica din jurul evenimentului, dar și mesajul total atipic al președintelui Vladimir Putin care a admis că „situația e complicată” au arătat vulnerabilitatea regimului în ciuda uriașului aparat de represiune al Kremlinului. Rebeliunea Wagner a fost de departe cel mai dificil moment politic pentru Vladimir Putin din 1999 de când e la putere.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 iulie 2023, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Summitul NATO de la Vilnius din 2023 ar fi putut aduce o victorie geopolitică comună atât pentru Ucraina, cât și pentru Alianță - dar, din păcate, a devenit un simbol al oportunităților ratate. Deciziile luate la Summitul NATO de la Vilnius cu privire la Ucraina poat fi descrise în două cuvinte: incertitudine strategică. Aceste decizii lasă absolut deschise toate scenariile pentru viitoarele relații dintre Ucraina și NATO.
Deși preocuparea cea mai acută o reprezintă Rusia, liderii NATO s-au aplecat cu atenție și asupra provocărilor de securitate cauzate de atitudinea tot mai asertivă a Beijingului, atât în regiunea Asiei De Sud-Est, dar și la nivel global (a se vedea criza baloanelor de spionaj sau deciziile Chinei legate de interzicerea exporturilor de pământuri rare).
Cu puțin timp înainte de începerea summitului NATO de la Vilnius, se discută o serie întreagă de variante privind garanțiile de securitate, care să acopere Ucraina în perioada dintre sfârșitul războiului de agresiune dus de Rusia și posibila intrare a țării în Alianța Nord-Atlantică.
În centrul discuțiilor de săptămâna viitoare de la Vilnius se va afla războiul din Ucraina, dar și planurile pe termen lung pentru aducerea țării agresate cât mai aproape de statele membre ale NATO.
Aceasta este concluzia principală a raportului „Este flancul estic al NATO gata de luptă? Descurajarea până în 2030” al GLOBSEC, lansat cu o săptămână înainte de summitul NATO.
Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va avea loc la Vilnius pe 11 și 12 iulie 2023. Polonia are așteptări clare de la acest summit, susţine Przemysaw Zurawski, expert în relaţii internaţionale. ,,Știm care este provocarea reprezentată de amenințarea Moscovei și ce măsuri trebuie luate pentru a o contracara. Avem dreptate în evaluarea noastră a situației actuale, iar cei care nu împărtășesc viziunea noastră asupra realității se înșeală, la fel cum s-au înșelat în privința Rusiei în ultimii 30 de ani'', a precizat expertul polonez.
Grupul Wagner din Rusia caută traducători în limbile arabă și franceză pentru activităților sale în desfășurare în Siria și o serie de țări africane, pentru care asigură o rentabilitate financiară decentă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 07 iulie 2023, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul (r.) Marius Crăciun, fost comandant al Forţelor pentru Operaţiuni Speciale (FOS) şi doctor în ştiinţe militare, semnează un text în care atrage atenția cu privire la faptul că lipsa de implicare politică poate cauza grave probleme Armatei României la nivel de personal, cu toate eforturile majore pe care Ministerul Apărării Naționale (MApN) le depune pentru a o ține în frâu.
Excelența Sa, domnul RIM Kap-soo, ambasador al Republicii Coreea în România, a oferit în exclusivitate DefenseRomania un interviu în care a vorbit despre importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Coreea de Sud.
Ministrul chinez al apărării, Li Shangfu, a afirmat că dorește legături mai strânse cu armata Rusiei, demonstrând astfel că Moscova continuă să se bucure de sprijinul Beijingului după revolta nereușită a grupului Wagner.
Propaganda rusă găsește destui aliați în statele Europei, iar semnele dinspre Kremlin nu sunt deloc încurajatoare.
Germania a amânat o decizie privind prelungirea staționării sistemelor de rachete Patriot în Polonia, pe fondul noilor tensiuni pe care le are cu Varșovia în ceea ce priveşte modul de reparare în comun a tancurilor Leopard oferite Ucrainei. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a vizitat luni Polonia, dar nu a abordat în mod explicit o solicitare a Varşoviei de a menține sistemele Patriot pe poziții pentru cel puțin încă șase luni, chiar dacă a subliniat că Berlinul consideră că acestea aduc "o contribuție esențială" la securitatea regională.
Într-un briefing de presă, președintle Comitetului Militar al NATO, Rob Bauer, a făcut o scurtă prezentare a deciziilor care urmează a fi luate la Summitul de la Vilnius.
Potrivit publicației The Kyiv Independent, Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, pe 25.09.2023, că atacul de săptămâna trecută asupra sediului Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) din Sevastopol s-a soldat cu moartea a 34 de ofițeri ruși, inclusiv a comandantului flotei, și rănirea altor 105 militari.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că primele tancuri americane Abrams au sosit în Ucraina și sunt pregătite pentru a fi desfășurate pe front.
În cea mai recentă etapă a programului franco-britanic Măsuri de Contracarare a Minelor Marine (MMCM), Thales a finalizat cu succes o demonstrație pe mare a capacității de a localiza, identifica și neutraliza minele marine a primului sistem complet integrat de contramăsuri antimină din lume, bazat pe drone.
O explozie puternică a avut loc în această dimineață în orașul ocupat Sorokino (fostul Krasnodon), din regiunea Lugansk. Potrivit unor informații neoficiale, un depozit de muniții al forțelor ruse a fost lovit. Într-un videoclip postat de jurnalistul ucrainean Denis Kazansky sunt surprinse detonări secundare de muniție la locul exploziei.
Practicile din anii negri ai stalinismului par să redevină la modă în Federația Rusă. Cu un președinte Vladimir Putin tot mai autoritar care nu mai tolerează niciun strop de opoziție, Rusia înaintează cu viteză către sistemul stalinist, în care oricine are o poziție diferită de poziția oficială riscă fie ani grei de temniță - vezi Alexei Navalnîi, fie moartea prin împușcare, otrăvire, defenestrare sau în urma unui accident aeronautic.
Miniștrii apărării din Franța și Germania se așteaptă să reînceapă negocierile cu privire la programul MGCS (sistem terestru de luptă, Main Ground Combat System), mai cunoscut şi sub denumirea de ’’Eurotank’’. Unul dintre motivele pentru care programul ''viitorului tanc european'' nu a avansat tine de neînţelegerile dintre companiile Rheinmetall şi Nexter. Acum, discuţiile ar urma să fie reluat între cele două părţi pentru lansarea programului în 2024, după care alte țări europene s-ar putea alătura inițiativei.
Un fragment dintr-o rachetă antiaeriană S-300 a căzut pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria din Republica Moldova, au anunţat luni autorităţile locale, relatează agenţia EFE şi presa de peste Prut, potrivit Agerpres.
Președintele rus Vladimir Putin i-a dat termen până în octombrie ministrului său al apărării, Serghei Șoigu, să oprească contraofensiva ucraineană, relatează Institutul pentru Studiul Războiului, citând o sursă din interior, a precizat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Sistemul de asigurare a serviciilor conexe funcționării aeronavei americane de vânătoare F-35 nu pare deocamdată pregătit să mențină avionul disponibil 100% pentru misiunile de luptă pentru care acesta a fost creat.
Președintele Volodimir Zelenski a calificat drept istorică decizia SUA de a produce în comun cu Ucraina arme și sisteme de apărare. "Există o decizie istorică a SUA de a produce în comun arme și sisteme de apărare, inclusiv de apărare aeriană. Este un lucru care până de curând era o fantezie absolută, dar care va deveni realitate'', a spus Zelenski.
Kremlinul a respins din nou luni criticile vizând trupele ruse desfăşurate în Nagorno-Karabah, răspunzându-i premierul armean Nikol Paşinian, care a calificat duminică drept "ineficiente" alianţele actuale ale ţării sale, în special cu Moscova, relatează Agerpres, care citează AFP.
Abilitatea și capacitatea de a utiliza avioane de luptă de pe șosele nu este un trend la modă, ci o realitate dictată de condiţiile de pe câmpul de luptă modern. Serviciul de presă al Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii a rezumat pe site-ul său oficial rezultatele participării a două avioane de luptă Eurofighter Typhoon la exercițiul Baana din Finlanda, în timpul căruia aceste aeronave britanice au aterizat și decolat cu succes pentru prima dată de pe un drum obișnuit, alături de avioane F-35.
Analiștii australieni trimit avertizează privind progresele făcute de China în tehnologiile critice de apărare. Din cele 10 domenii avansate privind tehnologiile cu senzori, China este lider în șapte, iar SUA în trei, potrivit Institutului Australian de Politică Strategică (Australian Strategic Policy Institute - ASPI).
Contractul privind achiziția celor patru corvete din clasa Gowind 2500, contract anulat de România, avea o componentă esențială pentru fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria, anume modernizarea navelor.
Forțele Aeriene ale SUA au testat drona XQ-58 Valkyrie cu inteligență artificială integrată, a comunicat laboratorul de cercetare al U.S. Air Force. Kratos Defense & Security Solutions, un producător de drone, a semnat, în iunie 2023, un acord cu Shield AI pentru a integra un sistem cu inteligență artificială pentru drona XQ-58 Valkyrie.
În ultima lună, forțele ruse au câștigat 90 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, în timp ce Ucraina a cucerit puțin peste 40, recuperând în total aproximativ 54% din teritoriul său ocupat de Rusia din februarie 2022.
Într-o demonstrație a angajamentului continuu față de securitatea transatlantică și interoperabilitatea apărării, Forțele navale americane din Europa, împreună cu Forțele de apărare daneze, vor efectua exerciții pentru a proteja convoaiele maritime în apropierea insulei Bornholm din Marea Baltică.
Serviciul de presă al companiei de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 22.09.2023, că militarii ruși au primit în dotare un avion modernizat de descoperire la distanță prin radiolocație de tip A-50U.
Forțele Armate Ucrainene au acum una dintre rutele logistice rusești de pe frontul Bakhmut pe lista principală de tine și acţionează pentru a le tăia pe celelalte, a precizat Illia Yevlash, șefa serviciului de presă al Grupului de forțe din est al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ihnat, a declarat că Ucraina are nevoie disperată de rachete balistice americane ATACMS. El a adăugat că Forțele Armate Ucrainene au nevoie, de asemenea, de rachete de croazieră aer-sol cu rază lungă de acțiune germano-suedeze TAURUS. Acestea vor fi capabile să lovească apărarea aeriană rusă din Peninsula Crimeea.
Războiul din Ucraina afectează planurile de înzestrare ale armatei ruse. Programul de dezvoltare a rachetei balistice hipersonice “Zmeevik” a fost oprit.
Administrația președintelui american Joe Biden ar fi decis să furnizeze rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS către Ucraina chiar înainte de vizită oficială în SUA a președintelui Volodimir Zelenski, dar Casa Alba nu a dorit să dezvăluie această informaţie publicului, relatează Financial Times, cu referire la surse oficiale. Până la o abordare mai cuprinzătoare aspra subiectului putem să ne punem întrebarea: De ce această informaţie apare în presă, dacă oficialii de la Washington chiar nu au vrut să o comunice în mod oficial?
Președintele Volodimir Zelenski a prezis, în timpul vizitei sale la Washington, că Forțele Armate ale Ucrainei vor elibera orașul Bakhmut până la sfârșitul anului, ceea ce indică deja o contradicţie între cum vede derularea contraofensivei și scepticismul Statelor Unite cu privire la înregistrarea unor reuşite semnificative de către armata ucraineană, scrie The New York Times.
Deputații Dumei de Stat au prezentat parlamentului, spre examinare, un nou set de amendamente la legislația penală în vigoare în Rusia. Dacă vor fi adoptate, modificările propuse vor extinde domeniul de aplicare al legilor împotriva „discreditării” Armatei ruse și răspândirii „știrilor false” despre Ministerul Apărării și operațiile militare desfășurate de acesta.
Cartierul general al Flotei ruse a Mării Negre din Sevastopol, ocupat temporar, a fost lovit în timpul unei reuniuni la care participau mai mulţi comandanţi militari. Acest atac a fost rezultatul unei operațiuni reușite a Forțelor pentru Operații Speciale (FOS) ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timp ce președintele Volodimir Zelenski a efectuat o vizită oficială mult așteptată în SUA, iar Casa Albă urma să anunțe un nou pachet de ajutor militar în valoare de 325 de milioane de dolari pentru Kiev, mass-media ucraineană acuză Occidentul că îi lipsește voința politică pentru a asigura victoria Ucrainei. Potrivit informaţiilor apărute în timpul şi după vizita lui Zelenski în SUA, din acest nou pachet de ajutor militar vor lipsi din nou mult doritele rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, despre care Kievul spune că ar putea schimba cursul războiului.
Potrivit informațiilor publicate recent de către compania germană Rheinmetall, un sistem de arme laser, dezvoltat în parteneriat cu MBDA Deutschland a finalizat cu succes testele. De asemenea, se precizează că arma laser a fost instalat la bordul fregatei germane Sachsen. Toate testele sunt efectuate sub atentă monitorizare a Biroului Federal pentru Înzestrare, Tehnologie Informațională și Asistență din cadrul Bundeswehr – BAAINBw.
Forțele Armate Ucrainene au un „plan foarte cuprinzător”, a declarat președintele Ucrainei. Volodimir Zelenski a promis că militarii ucraineni vor elibera orașul Bakhmut și alte două orașe cheie ucrainene de sub ocupația rusă. Acest lucru a fost declarat într-o conversație cu un grup restrâns de jurnaliști americani, au relatat CNN și USA Today.
Sediul Flotei ruse din Marea Neagră a fost atacat cu succes de rachete de croazieră ucrainene. Atacul a fost raportat ieri de presă locală. În jurul orei 13:00, pe 22 septembrie, sediul Marinei ruse din Sevastopol a fost lovit de o rachetă, în urma atacului clădirea a fost grav avariată. Azi, mass-media ucraineană a publicat primele imagini realizat de martori oculari care se aflau la câteva sute de metrii de sediul Flotei ruse din Marea Neagră
În cadrul unei conferințe organizate de secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, cu privire la furnizarea de ajutor militar pentru Forțele Armate ale Ucrainei, a fost dezvăluit numărul de tansportoare blindate Rosomak transferate de Polonia.
Adjunctul directorului Biroului Central de Proiectare pentru tehnică navală Rubin din Federația Rusă, Andrei Baranov, a anunțat, pe 22.09.2023, că societatea va oferi armatei un nou proiect de submarin nuclear strategic, ce poate fi dezvoltat pe termen mediu pentru o eventuală înlocuire a submarinelor din clasa Borey.
Recent, mai multe publicaţii mass-media occidentale au relatat că Ucraina ar fi refuzat să accepte primele 10 tancuri Leopard 1A5 din Germania, livrate în luna iulie a acestui an. Pretextul a fost acela că tancurile erau prea uzate și că nu au fost furnizate suficiente piese de schimb. Din acest motiv, atunci când tancurile s-au stricat, pe terenurile de antrenament, nu a existat nicio posibilitate de a le repara.