Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Patru motive pentru care aviația rusă nu a obținut superioritatea în Ucraina și de ce timpul nu ține cu Rusia. Intrarea în apărare - inevitabilă
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Recent, doi înalți generali americani din Forțele Aeriene au concluzionat la unison că Rusia nu a performat în războiul contra Ucrainei, deoarece nu a obținut superioritatea aeriană.
Aviația militară rusă. Foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
Aviația militară rusă. Foto: Ministerul Apărării de la Moscova

Este vorba despre comandanții Aviației americane din Pacific (PACAF) și din Europa-Africa (USAFE),  generalii cu patru stele, Kenneth Wilsbach și James Hecker, care au remarcat acest lucru în cadrul unei conferințe organizate săptămâna aceasta de Institutul Mitchell pentru Studii Aerospațiale al Forțelor Aeriene ale SUA.

Wilsbach a subliniat că problemele Rusiei în Ucraina atât în logistică, cât și în lupta de la sol, sunt o consecință a lipsei superiorității aeriene, în timp ce Hecker a apreciat că dacă Rusia și-ar fi impus superioritatea aeriană la începutul conflictului, și-ar fi asigurat și supremația aeriană, iar Ucraina ar fi fost terminată militar cu mult timp în urmă.

 

De ce Rusia nu a putut obține superioritatea aeriană?

 

2. Foto: Mini... (rusia-avioane-aviatia-militara_78696200.jpg)

Foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse

În urma acestei afirmații făcute de cei doi înalți generali americani, care probabil se află între primele 10 – 15 persoane din lume cele mai bine informate, se pune întrebarea cum de a fost posibil ca Rusia, a doua mare puterea aeriană a lumii, cu de peste 10 ori mai multe avioane de luptă decât Ucraina, să nu își poată impune cel puțin superioritatea aeriană?

Întrebarea este una fundamentală, deoarece, dacă se obține răspunsul că actualul nivel foarte avansat al sistemelor de apărare antiaeriană nu mai permite nimănui obținerea superiorității aeriene, atunci operațiile militare vor intra în impas în marea lor majoritate și vor fi caracterizate de mari pierderi de vieți omenești și distrugeri.

 

1.1. Ucrainenii și americanii au mers pe cel mai rău scenariu și s-au pregătit din timp pentru conflict. Au contat și sancțiunile economice la adresa Rusiei, care au încetinit ritmul de pregătire al armatei.

 

Înainte de a intra în explicații de natură operațională, tehnică și tactică, trebuie să precizăm că, după pierderea Crimeei și a unei părți din Donbas în 2014 - 2015, liderii politici și militari ai Ucrainei nu s-au îndoit nicio clipă că țara lor va fi atacată de Rusia cu toată forța ei, inclusiv cu arme nucleare. De atunci, în Ucraina a început un amplu proces de construire a apărării. Două exemple, în acest sens sunt cele mai elocvente.

După prima zi de război, comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul Zalujnii, i-a mulțumit generalului Mujenko, care a condus armata ucraineană între 2014 și 2019, perioadă decisivă în lansarea planurilor cele mai adecvate de pregătire, fără de care Ucraina nu ar fi fost în postura de a rezista . Al doilea exemplu este longevitatea extraordinară în funcție a fostului comandant al Forțelor Aeriene ucrainene, generalul-colonel Serghei Drozdov, între iulie 2015 și august 2021, cel care a supervizat construirea unui sistem de apărare antiaeriană dovedit deosebit de eficace și de rezilient în primele luni de război, dând restului forțelor armate ucrainene protecția necesară pentru a lupta și a respinge ofensiva, iar NATO și aliaților dându-le timpul necesar pentru a trimite arme și ajutoare.

Ar mai fi de adăugat ceva, care a contat foarte mult și fără de care Ucraina actuală nu ar mai fi existat. SUA au estimat că Rusia va ataca Ucraina și au oferit, în anii premergători invaziei, un sprijin militar relevant ucrainenilor. Între timp, Europa a creditat acest scenariu de invazie cu șanse mai mici, considerând că sancțiunile vor afecta semnificativ economia rusă și vor duce la descurajare. Totuși, trebuie ținut cont că fără sancțiunile din perioada 2014 – 2021, armata Rusiei era și mai puternică iar astăzi, războiul poate era deja câștigat de Rusia.

 

1.2. Mutarea în alte poziții a aviației și mijloacelor de apărare antiaeriană ucrainene, chiar înainte de atacul din dimineața de 24 februarie, a salvat Ucraina.

 

În zilele de dinaintea invaziei, SUA au avertizat repetat, că operația rusă este iminentă. Președintele Zelenski a înțeles acest lucru și la Conferința de Securitate de la Munchen cu patru zile înainte de atac, a făcut un ultim apel către comunitatea internațională de a nu se ajunge la război. China, singura țară care putea determina Rusia să se întoarcă din drumul său, fie a eșuat în a opri Rusia, fie nu a dorit să facă acest lucru.

Lucrurile erau decise din partea Rusiei, dar ceea nu se știa precis, era data și ora începerii ofensivei. Cu mai puțin de 24 de ore înainte de atacul masiv cu rachetele și aviația din dimineața de 24 februarie, Ucraina a aflat și această informație. Direcția de Informații a Armatei (GUR) a avut un agent infiltrat în Rusia la nivel înalt. Acesta a aflat că la ora 4.00 a.m. începe atacul, iar unul dintre obiective este aerodromul Antonov de lângă Kiev. Astfel, Ucraina a avut timpul necesar să mute exact înainte de atac instalațiile de apărare antiaeriană și aviația.

6. -imagine fara descriere- (stinger_42668000.jpg)

Din nefericire, agentul ucrainean care a reușit să avertizeze Ucraina la timp a fost ucis pe 5 martie chiar de persoane din Serviciul ucrainean de Securitate (SBU), în timp ce se pregătea pentru o altă misiune deosebit de periculoasă, deși fusese deconspirat. De ce GUR a riscat agentul deconspirat pentru o nouă misiune și de ce nu i-a asigurat o protecție adecvată în propria țară este greu de spus. Poate din disperare, iar la începutul lui martie 2022, când a avut loc asasinatul, în Ucraina era multă disperare.

Rezultatul salvării majorității apărării antiaeriene și aviației ucrainene se cunoaște.

După prima lună de război a devenit clar că Rusia nu reușise să-și impună superioritatea aeriană. Coloana militară cu o lungime de 60 de km care se apropia amenințător de Kiev a rămas la discreția artileriei ucrainene, care a tocat-o sistematic. Aviația nu a reușit să-i asigure acoperirea aeriană, iar forțele terestre rusești nu au reușit să se protejeze singure pe timpul marșului, perioadă când sunt cel mai vulnerabile, nefiind desfășurate pentru luptă.

O soartă asemănătoare au avut și cele două coloane care au reușit să pătrundă prin nord-estul Ucrainei și să ajungă până la Brovarî, la 10 km E-NE de Kiev. Rușii, fără acoperire aeriană nu au spart apărarea orașului Cernihiv, în nord-estul Ucrainei. Dacă rușii controlau Cernihivul, se ajungea la încercuirea completă a Kievului. În Marea Neagră, desantul maritim fără aviație nici măcar nu a încercat să debarce. Harkovul a rezistat și el.

Desigur, se pune întrebarea de ce ucrainenii nu au rezistat peste tot. Răspunsuri sunt de la caz la caz, dar în principiu se poate afirma cu un grad mare de certitudine că pe direcțiile vitale, ucrainenii au concentrat cele mai multe forțe, trebuind să sacrifice alte direcții considerate mai puțin importante. Pur și simplu, pentru atât le-a ajuns tehnica și oamenii să apere. A fost doar o chestiune de alegere.

 

1.3. Sistemele ucrainene S-300 și Buk, salvate în prima zi de război, au blocat rușilor spațiul aerian înalt din care operează în special bombardierele strategice, în timp ce lansatoarele portabile (MANPAD) și complexe antiaeriene de tipurile Strela-10 și Osa ale Forțelor Terestre au interzis aviației tactice ruse să atace de la înălțimi medii și mici.

 

3. Avioane ru... (mig-29-avioane-rusia_96603000.jpg)

Avioane rusești de tip MiG-29, foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse

Prima mare nereușită a aviației tactice rusești, apare chiar la începutul războiului și este eșecul întrebuințării rachetelor antiradiolocație în distrugerea sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană S-300 și Buk. Dacă această misiune reușea, atunci bombardierele strategice rusești ar fi intrat frecvent (foarte probabil zilnic) deasupra Ucrainei și ar fi lovit ținte de importanță strategică și operațională cu bombe nedirijate - muniție ieftină pe care Rusia o are din belșug. Altfel, atacă cu rachete de croazieră de două-trei ori pe lună, iar numărul acestora nu este suficient pentru a produce efecte distructive la scară mare asupra forțelor armate ucrainene.

De ce rachetele antiradiolocație rusești nu și-au atins țintele? O posibilitate este că aceste rachete nu sunt suficient de precise sau pot fi ușor înșelate de contramăsurile electronice ucrainene. O altă explicație este că pur și simplu rușii au prea puține rachete de acest tip și le folosesc decât atunci când sunt absolut siguri că ținta există. Desigur, există și ipoteza ca ucrainenii să manevreze foarte mult mijloacele lor antiaeriene strategice (S-300) aflate relativ aproape de linia frontului (cum este în cazul apărării orașelor Harkov, Odessa, Zaporojie și Dnepr) astfel încât timpul de expunere al unui mijloc să fie relativ mic, insuficient pentru ca avioanele să se ridice de la sol și să le identifice.

Cu toate acestea, rușilor le-a rămas varianta incursiunilor cu aviația tactică la mică și medie altitudine, fie pentru a susține trupele de la sol, fie pentru a lovi independent ținte în adâncime, fără însă a deține controlul aerian asigurat de supremație sau cel puțin de superioritatea aeriană. Nu au reușit să facă nici acest lucru deoarece, ucrainenii au avut foarte multe lansatoare antiaeriene portabile (MANPAD), mare parte primite din SUA și Marea Britanie. Sistemele Strela-10 și Osa au făcut aproximativ același lucru ca și MANPAD, dar principalul lor avantaj este radarul ce descoperă țintele aeriene care zboară la joasă altitudine în proximitatea liniei frontului.

În plus, aviația ucraineană de vânătoare a angajat curajos aviația rusă, blocând la începutul războiului tentativele de raiduri masive și trimițând un mesaj clar că sunt pregătiți pentru astfel de angajamente.

 

1.4. Totuși, Rusia a evitat să-și angajeze în lupte toată aviația tactică (raportul fiind de 10:1), pierzând posibilitatea de a copleși atât apărarea antiaeriană, cât și aviația ucraineană.

 

Văzând că nu reușește să își impună superioritatea aeriană, Rusia putea decide să întrebuințeze aproape toată aviația tactică de care dispune. Până când au început să vină masiv din Occident lansatoarele MANPAD și sistemele germane Ghepard, Rusia a avut la dispoziție cam una la două luni, în care putea aduce mult mai multă aviație pe front. Dar nu a făcut-o.

Un prim răspuns este că a crezut că nu va fi nevoie. În acest caz, se pare că evaluarea a fost greșită. O altă variantă este că, în mod normal, o țară cum este Rusia nu-și poate angaja toată aviația tactică pe o singură direcție, rămânând doar la adăpostul armelor nucleare. Totuși, în al doilea război mondial, Rusia a riscat strategic, dislocând toate forțele armate din Extremul Orient pentru a le aduce în zona europeană de confruntare cu Germania. Atunci s-a bazat pe informații potrivit cărora, Japonia nu avea de gând să o atace. Posibil, acum serviciile de informații rusești să fi aflat că situația stă altfel decât în al doilea război mondial? Poate nu se va afla niciodată acest lucru sau poate se va afla peste mulți ani. Desigur, există și varianta, potrivit căreia Rusia nu prea mai avea ce să aducă, deoarece aeronavele operaționale erau cu mult mai puține decât se știa. Acest lucru nu ar reprezenta o mare noutate, după modul cum a decurs războiul până acum, din partea Rusiei.

 

Mai poate Rusia obține superioritatea aeriană, acum?

 

5. Avioane ru... (su-35-2_31848100.jpg)

Avioane rusești de tip Su-35

Dacă Rusia nu a reușit la începutul războiului să obțină superioritatea aeriană, în momentul de față este o misiune aproape imposibilă. Chiar dacă ucrainenii nu mai au S-300, au sosit din Occident sistemele antiaeriene NASAMS, Hawk, Crotale, iar în curând apare Patriot și SAMP/T. Și vor mai veni și altele. NATO de-abia s-a încălzit în materie de apărare antiaeriană pe care o va trimite Ucrainei, deși sunt vehiculate termene relativ mari pentru fabricarea acestor arme sofisticate.

În acest sens, generalul american James Hecker preciza că, „pe termen scurt, trebuie doar să ne asigurăm că Rusia nu obține superioritate aeriană”.

Rusia nu are, momentan, suficiente arme capabile să elimine apărarea antiaeriană ucraineană, iar pe termen scurt, chiar și mediu, nu se întrevede că va le putea produce în cantitățile necesare. Totuși, Rusiei îi rămâne varianta de a procura rachete antiradiație performante din China, deși nu se cunoaște nici despre acestea dacă într-adevăr pot depăși sistemele occidentale.

În plus, chiar dacă China ar avea această tehnologie avansată, nu se poate presupune că va fi dispusă să o dea Rusiei. Sunt de luat în calcul posibile sancțiuni la adresa Chinei din partea SUA, UE și a aliaților lor, dar nu poate fi neglijată nici varianta că de fapt, China nu ar fi foarte interesată ca Rusia să câștige acest război. O Rusie slăbită de război este de preferat la orice graniță în schimbul unei Rusii învingătoare și revanșarde.

 

Implicații ale incapacității Rusiei de a obține superioritatea aeriană

 

Deocamdată, nici Rusia și nici Ucraina nu pot întrebuința aviația la întreaga capacitate pentru a putea sprijini forțele care acționează terestru. În prezent, pe front situația este echilibrată, deși rușii încearcă să desfășoare acțiuni ofensive, fapt care ne-ar face să credem că dețin inițiativa strategică.

Dar situația nu va rămâne așa în viitorul apropiat -  următoarele două-trei luni. Deja, Rusia, în materie de echipamente militare pierde pe zi mai mult decât poate produce în materie de mijloace pentru lupta terestră. În ceea ce privește calitatea pregătirii militarilor de pe front, situația este și mai gravă. Profesioniștii, care au început războiul și erau pregătiți și aveau un moral bun, mare parte fie au murit, fie sunt răniți, în incapacitate de a lupta.

În schimb Ucraina, primește din ce în ce mai mult sprijin occidental. Cele 130 de tancuri Leopard par puține acum, dar sunt doar începutul. La acestea se adaugă și pregătirea militarilor ucraineni în țările NATO. Acestea sunt două exemple larg vehiculate în media, dar sprijinul NATO este mult mai solid de-atât.

Din acest moment, timpul curge în favoarea Ucrainei, iar Rusia a conștientizat acest lucru, dar nu de acum, ci din toamna trecută când au început înfrângerile.

5. Mii de mil... (trupe-ruse-de-ocupatie-02_85183100.jpg)

Forțele ruse de ocupație. Sursa foto: Twitter OSINTdefender

Forțele ruse vor intra în apărare. De aceea au nevoie de Bahmut, de Avdeevka și de Vugledar. Sunt puncte tari în teren, care pot fi apărate mai ușor. De aceea au construit fortificații, nu doar în Zaporojie, la sud de Nipru și în Crimeea, ci chiar pe teritoriul lor în regiunea Belgorod, limitrofă cu Ucraina. Se tem de ce este mai rău, pentru că știu că nu pot acoperi ritmul actual al pierderilor.

Tancurile vechi pe care Rusia le aduce în aceste zile pe front, fabricate la finalul anilor 1940, nu sunt nicidecum pentru ofensivă, pentru că după câțiva km se strică, iar logistica pentru ele este un coșmar. Sunt pentru apărare, urmând să fie folosite pe post de tunuri fixe sau pot juca chiar rol de ținte false,  pentru a întârzia cât se poate de mult avansul ucrainenilor.

Și aici apare rolul Chinei și al vizitei președintelui Xi Jinping în Rusia. China fie furnizează ajutor militar, fie vine cu un plan de înghețare a luptelor sau cu orice care îi câștigă timp Rusiei. Totuși, un timp pe care Rusia nu îl mai are. Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, declara că dacă Rusia nu câștigă acest război, se va dezintegra, în timp ce șeful companiei militare private, Evgheni Prigojin, declara că Bahmutul este cheia întregului front. A uitat însă să specifice că nu pentru Ucraina este cheia, ci pentru apărarea forțelor ruse, dar cu condiția să îl câștige.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

România, cap de pod al Europei către Asia Centrală. Coridorul Asia Centrală-Caucaz-Europa poate spori securitatea economică și energetică a regiunii
Cum putem preveni o nouă agresiune militară rusă? Ministrul de externe lituanian: „Sute de mii” de trupe străine ar trebui să fie desfășurate în Ucraina
Imprimatur: Cui îi este frică de JD Vance?
Franța a convocat pentru miercuri un nou summit, la care este invitată și România
Garanții de securitate pentru Ucraina | Rutte: Europa este pregătită și dispusă să-și asume un rol de lider
Nu există plan B în relația cu SUA. Naumescu: La Paris, Europa și-a arătat din nou limitele. Divergențe inclusiv privind trupe de menținere a păcii în Ucraina
Administrația Trump și europenii pică primul lor examen privind reacția la escaladarea nucleară? Atacul dronei ruse de la Cernobîl, testare pentru aliați
Poziția Beijingului faţă de războiul ruso-ucrainean. Zelenski: „Pentru prima dată vedem interesul Chinei”
Statele europene vor o pace în Ucraina, dar şovăie în luarea unor decizii concrete: Liderii europeni au atitudini diferite față de trimiterea forțelor de menținere a păcii în Ucraina
Reprezentanții NATO au atras atenția Ucrainei privind utilizarea ineficientă a armamentului primit 
Mesajul congresmanului american Crenshaw pentru Europa: Ar trebui să fie mai agresivă și să-și „dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina
„Pacea” din Ucraina și de ce Rusia va avea nevoie de un nou război în epoca post-Trump. Moldova, un „candidat” pentru Putin
Nu atât de uşor pe cât părea! Marco Rubio: Este nevoie de mai mult de o întâlnire pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Putin desface șampania: Șeful conferinței de la Munchen, copleșit de evenimente, izbucnește în plâns. E capabilă Europa să treacă la următorul nivel de integrare?
Avioanele chineze, invitate de ruși până în Alaska, îngrijorează Washingtonul. Parteneriatul ruso-chinez din Arctica, una din marile provocări pentru NORAD
Coridoare de Mobilitate Militară, parteneriatele cu Lockheed și Rheinmetall, întrevederi cu oficiali europeni și americani. Ce au discutat oficialii români la Conferința de la Munchen
Rusia a produs anul trecut 4.300 de blindate, dar tot e pe minus. Expansiunea industriei militare rusești e frânată doar de Războiul din Ucraina
Pacea care face Rusia mai mare și mai măreață. Experimentul 1938 ne arată că pofta de teritorii nu se potolește prin cedări
Câtă dreptate are JD Vance privind alegerile din România și cum răspundem celor două Românii care îl susțin pe candidatul Georgescu
Ce programe pentru înzestrarea Armatei încep în 2025 și cum putem implica industria de apărare | Viorel Manole, directorul Patromil, la Obiectiv EuroAtlantic
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus. Hossu: Ucraina a împins frontul la 9 km de Rusia, dar a fost obligată să se oprească. Războiul putea arăta complet diferit azi
Statele europene care s-au opus unui acord negociat de SUA cu Putin, fără participarea Europei și a Ucrainei: „Europa nu este o junglă”
Cum se negociază pacea din Ucraina sub ochii noştri? Acordul cu SUA privind minereurile va oferi Ucrainei un „scut de securitate” postbelic
„Capitulare și trădare” - Oficialii americani și europeni condamnă declarațiile lui Trump privind negocierile de pace din Ucraina
Zelenski ne transmite că forţele armate din Europa sunt depăşite numeric: Europenii riscă să se confrunte cu o ocupație rusă „totală” fără ajutorul armatei ucrainene
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Experții ucrainenei se îndoiesc că războiul din Ucraina se va încheia curând și se așteaptă ca luptele să continue încă șase luni
UE și Canada au oferit mai mult ajutor Ucrainei în 2024 decât SUA. Raport privind asistența acordată și scenarii pentru continuarea sprijinului
Menținerea păcii va fi grea: Soluția? Strategia „ariciului” ucrainean și de ce Europa ar putea fi nevoită să trimită peste 100.000 de militari în Ucraina
Fiica lui Kellogg, mediatorul lui Trump, critică „pacea cu orice preț”. Ea a ajutat Ucraina încă de la începutul războiului
Italia trimite sistemul de apărare antiaeriană SAMP/T în Lituania pentru a testa capacitățile de aparare ale NATO în contextul războiului din Ucraina

Ştiri Recomandate

Blindatul 4x4 al Otokar, Cobra II. Photo source: DefenseRomania @BSDA2024
EXCLUSIV
Cu turela românească, în instanță. Acuze privind un acord încălcat pentru turele de pe blindatele turcești Cobra II ce vor intra în dotarea României
Șase membri ai organizaţiei Comandamentul ''Vlad Ţepeş”, acuzați de trădare. DIICOT a dispus reținerea
Umbrela nucleară franceză deasupra Europei. Macron propune o dezbatere strategică deschisă între europeni privind protecția continentului
EXCLUSIV
Cel mai negru scenariu: Încercarea de a retrage SUA din NATO, o greșeală neforțată. Juridic e foarte greu, dar nu e neovie de retragere efectivă pentru a produce un cutremur în Alianță
SUA cred că războiul împotriva Ucrainei a ajuns un proxy între ei și Rusia. Rubio: Trebuie să-i punem pe ruși și pe ucraineni la masă
Generația a 5-a? F-35 și restul: Flota globală F-35 domină cerul, depășind 1 milion de ore de zbor. România a intrat și ea recent în „clubul F-35”
Ilie Bolojan participă la Consiliul European. Planul de apărare al Europei, pe agenda principală a discuțiilor
SUA taie oxigenul Ucrainei. De ce tăierea accesului la informații americane e mult mai gravă decât cea a armamentului trimis
Comandant ucrainean: NATO nu e pregătită pentru un război de mare intensitate din punctul de vedere al dronelor moderne
România mută îndrăzneț: Atașatul militar rus și adjunctul acestuia au fost expulzați. Conexiuni cu cercul lui Călin Georgescu?
Rusia vrea ca negocierile de pace cu Ucraina și SUA să aibă loc în Belarus
Momente de răscruce pentru Europa: Pacifiștii Rusiei conduși de Viktor Orban ar putea torpila Summitul UE la care se va discuta inclusiv Planul de Reînarmare
Europa lucrează la restabilirea contactelor Washington-Kiev: Starmer și Macron sunt gata să meargă cu Zelenski în Statele Unite
Bombardierele americane B-52 fac echipă cu aviațiile militare din Est. Avioane F-16 ale României au zburat alături de celebrele B-52
China alocă 7,2% pentru apărare și anunță: Dacă America vrea orice fel de război, suntem gata să luptăm până la capăt
Întoarcerea cu 180 de grade a Americii. Eliberarea Kuweitului a fost o eroare? Războiul împotriva lui Hitler a fost și el tot o eroare istorică?
Premierul Marcel Ciolacu și înalți demnitari români, la un dineu Iftar în București. Ambasadorul Arabiei Saudite a transmis un mesaj pentru pace
”Ne înarmăm”. Aviz clasei politice din România: Coaliția din Germania acționează la unison și decide creșterea investițiilor din apărare
Discursul lui Trump din Congres: Zelenski a transmis că e pregătit să negocieze / Război cartelurilor de droguri, taxe vamale, Panama sau Groenlanda
Curg laudele la adresa lui Trump: După Kremlin, a venit rândul și lui Lukașenko să-l felicite pe noul președinte american pentru abordarea sa față de Ucraina
Zelenski îi întinde bărbătește mâna lui Trump: Incidentul din Biroul Oval, regretabil. Ucraina vrea discuții pentru un acord „în orice moment și în orice format''
Acordul privind mineralele va fi semnat cât mai curând posibil. Zelenski este gata să negocieze, a anunțat Trump
Ucraina va extinde producția de drone la 2.000 pe lună pentru a face faţă Rusiei: Putem slăbi capacitatea de luptă a ruşilor
Joaca de-a aviaţia în Marea Mediterană: Avion de luptă rusesc Su-35, manevre periculoase în apropierea unei drone franceze Reaper (Video)
Fantoma interferenței serviciilor secrete rusești planează asupra României: Spionajul rusesc ţine să ne demonstreze că-l sprijină pe Călin Georgescu
O gură nesperată de oxigen pentru serviciul european de internet prin satelit. Valoarea Eutelsat s-a triplat, în urma zvonurilor că sateliții săi OneWeb ar putea să înlocuiască Starlink
Statele Unite şi-au pus aliații europeni într-un con de umbră. Polonia: Nu s-au consultat cu niciunul dintre aliații săi NATO cu privire la suspendarea ajutorului militar acordat Ucrainei
Călin Georgescu a declarat că susține un referendum pentru ieșirea României din UE și NATO. Toate mesajele propagandei ruse, bifate de Georgescu
Marea victorie a lui Trump ar putea fi denuclearizarea Iranului cu ajutorul regimului Putin
Comisia prezintă ”ReArm Europe” - Planul în 5 puncte ar putea mobiliza sute de miliarde de euro pentru reînarmarea Europei
România riscă să piardă trenul AI. Armata poate și trebuie să primească cu mult peste 3% din PIB, iar șansa poate veni tocmai de la sectorul IT
pixel