DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Primul dintre acestea, cel mai probabil și de dorit în opinia analiștilor, a fost denumit „parteneriatul rece”. După ani de înghețare a relațiilor, UE începe să coopereze cu precauție cu Rusia. Fără fanfară, îmbrățișându-se solemn, cu semne vădite de neîncredere reciprocă începe căutarea cu pași mici a zonelor de cooperare. Pentru ca un astfel de scenariu să aibă loc, atât în UE, cât și în Rusia, trebuie să se producă schimbări.
În 2030, Uniunea Europeană va depăși complet criza economică de după pandemia Covid-19. Acest lucru se va întâmpla ca o consecință a adoptării unui curs independent de dezvoltare economică, care constă în refuzul de a participa la rivalitatea dintre Statele Unite și China și în menținerea unor relații bune cu ambele părți. Acest lucru va duce la emanciparea economică a Uniunii, urmată de emanciparea strategică. Va consta, de asemenea, în refuzul țărilor UE care sunt și membre NATO de a-și spori prezența militară în Est și de a crește cheltuielile pentru politicile care ar putea fi percepute la Moscova ca tensiuni în creștere. Ca răspuns la acest „gest de bunăvoință”, Kremlinul va decide să nu își mai desfășoare noile rachete în Kaliningrad.
Această evoluție a politicii Uniunii Europene va fi însoțită de schimbări în Rusia. Pe scurt, rușii vor opta pentru plecarea lui Putin de la președinție, în 2024, și pentru începerea unor reforme profunde, în principal în domeniul digitalizării administrației și al luptei împotriva corupției, condusă de către Alexander Ogaryov, tânărul său succesor. Într-o țară cufundată în stagnare și probleme, Ogaryov va câștiga alegerile din cauza prețului scăzut al hidrocarburilor exportate de Rusia, dar cu dificultate, deoarece opoziția comunistă devine din ce în ce mai puternică din cauza valului de nemulțumire socială.
Acest lucru forțează elita Kremlinului să se angajeze într-o politică internă mai pro-socială și cu mai multă deschidere în atragerea de capital de investiții din Occident. Progresele în lupta împotriva corupției și stabilizarea relativă din Rusia permit reconstruirea treptată a încrederii în Occident.
Conflictul din Donbas va fi încă nerezolvat, dar, din cauza schimbării de generație de la Kremlin, încep discuțiile, în jurul anului 2024, iar trei ani mai târziu se va ajunge la desfășurarea alegerilor în republicile separatiste pe baza legislației ucrainene și reintegrarea acestora în Ucraina, menținând în același timp statutul special al acestora. Problema Crimeei va continua să împartă Europa și Rusia, iar în alte zone, precum Orientul Mijlociu, Moscova își va face „jocul” pe baza deciziilor “ad hoc”, intrând în coaliții pragmatice cu țări ale UE. Rusia, mai ales în fața creșterii importanței politice a comuniștilor, va arăta mai mult ca un stat democratic, dar va fi încă o democrație controlată. În acest domeniu, neîncrederea dintre UE și Moscova va continua. Lumea evoluează rapid, alianțele se vor schimba, apar noi focare de conflict. UE și Rusia vor fi mulțumite că relațiile reciproce, deși cu greu pot fi numite apropiate, nu se deteriorează semnificativ.
O alternativă la acest scenariu de desfășurare a evenimentelor este numită de experții EUREN „căderea în anarhie”. Rusia, puternic afectată de criza economică determinată de pandemia Covid-19, își stabilizează situația internă destul de repede, ajutată în acest sens de creșterea prețurilor la hidrocarburi, ca o consecință a conflictului regional din Orientul Mijlociu, care va izbucni în jurul anilor 2021-2022. Putin, ca și în scenariul anterior, pleacă după 2024, dar este înlocuit de un politician care este reticent față de Occident.
Rusia va fi din ce în ce mai dependentă de China, dar Beijingul, cufundat în competiția strategică cu Statele Unite, nu profită de acest avantaj, fiind mulțumit că Moscova nu se îndreaptă spre Occident. Cu alte cuvinte, Rusia are aliați, își păstrează potențialul și este condusă politic de lideri cu o față clar anti-occidentală. Imaginea Uniunii Europene este complet diferită. Proiectul de uniune se prăbușește, politica Uniunii de depășire a crizei nu funcționează. Drept urmare, în anul 2024, partidele care contestă UE câștigă în Franța și în Italia, ceea ce adâncește și mai mult diviziunile.
Potrivit experților EUREN, una dintre primele „victime” ale acestei dezintegrări ar putea fi politica estică a Uniunii, deoarece unele țări, precum Germania, Italia și Ungaria, vor dori să își construiască avantaje competitive pe piața europeană a hidrocarburilor prin utilizarea relațiile lor cu Rusia. Diviziunile europene vor fi accentuate de Statele Unite, puternic afectate de criză și instigând țările europene una împotriva alteia.
De fapt, în deceniul 2021-2030, Ucraina nu își va reveni din criza economică, căreia i se va adăuga și o criză puternică de polarizare politică. Rusia, profitând de diviziunile din societatea ucraineană, va încerca să să își exercite influența în propriul său avantaj, ceea ce va accentua destabilizarea situației interne a Ucrainei. UE nu va putea să construiască o politică unitară pentru gestionarea evenimentelor din Est, ceea ce va duce la formarea unei „uniuni mai mici” construită de și în jurul Poloniei, interesată să susțină independența Kievului.
Conflictul din Ucraina se va intensifica, Statele Unite nu vor fi dispuse să se implice militar, iar separatiștii vor cuceri și regiunea Harkov under vor înființa un nou stat recunoscut imediat de Rusia. „Strategia egoismului” va câștiga în Uniunea Europeană și, așa cum prognozează experții, Germania va dori să își construiască relația specială cu Rusia, indiferent de părerea Occidentului. Ca urmare, diviziunile din UE se vor adânci.
Deși scenariul anterior nu este unul pozitiv din punctul de vedere al Europei, deoarece înseamnă sfârșitul proiectului european și revenirea la competițiile interstatale, este însă mai bun decât acesta, descris ca “în pragul războiului”. În această variantă, Putin va conduce Rusia până în 2030 și nu este de așteptat plecarea sa. Prețurile hidrocarburilor vor rămâne scăzute în viitorul deceniu, dar Kremlinul, care a construit o economie controlată puternic de stat, va reuși să mențină stabilitatea politică și socială fără a-și diminua capacitatea de impunere a politicii de putere. Însă toate acestea au loc cu prețul căderii țării în apatie și imobilitate, ceea ce înseamnă că singurul instrument eficient pentru menținerea unității și a mobilizării sociale este continuarea unei politici externe agresive, care vizează „succesul”.
Europa va ieși din criză mai consolidată. Relațiile transatlantice se vor consolida, deoarece SUA vor fi conduse de o administrație care este mai puțin critică față de aliații europeni decât în timpul mandatului lui Donald Trump. Economia europeană va fi în plină expansiune, ceea ce aduce la rândul său relații politice bune între Uniune și China, respectiv India.
Lucrurile nu vor sta la fel cu Rusia care exportă în principal materii prime neprelucrate și grâu, produse pentru care cererea în Europa este în scădere. Statele Unite, după ce au depășit criza, se întorc la poziția de lider al creșterii tehnologice mondiale, dar relația Washingtonului cu Beijingul, încă tensionată și departe de prietenie, nu evoluează spre ostilitate. Probleme interne apar în China și sunt determinate de încetinirea creșterii economice și a bunei cooperări între Washington și Delhi.
NATO recapătă vigoare în acest scenariu, iar presiunea comună SUA-Europa asupra Rusiei, inclusiv sancțiunile, cresc în intensitate. China, pe de altă parte, nevrând să riște să fie atrasă într-un conflict care nu îi aparține, se îndepărtează treptat de Moscova, care, de fapt, rămâne singură. În astfel de condiții, un incident antirus accidental, în Letonia sau Ucraina, provoacă o reacție în lanț, întărită de răspunsul Rusiei, care este disproporționat, deoarece are sentimentul că este o „cetate asediată” de-a lungul anilor.
În sfârșit, al patrulea scenariu, care pare a fi cel mai puțin realist, este descris drept „comunitatea de valori”. Acesta este rezultatul apariției simultane a două tendințe: întărirea Uniunii Europene după Covid-19 și slăbirea semnificativă a Rusiei, nu numai din punct de vedere economic, ci, mai presus de toate, din punct de vedere politic. Criza din Rusia este însoțită de separatismul regional în creștere, de revigorarea care începe în jurul anului 2027, de înlocuirea aproape completă a elitei conducătoare de la Kremlin și blocarea conducerii în fața dificultăților interne și a viselor sale de a reveni la trecutul imperial. Aceste două tendințe - o Europă puternică, unită și prudentă în politica sa externă și o Rusie slăbită și sărăcită cu o nouă elită conducătoare, fac posibilă reconcilierea și construirea cooperării în condiții noi.
Majoritatea experților EUREN consideră că cel mai plauzibil scenariu este primul. Este oarecum liniștitor că doar unul dintre acestea anticipează perspectiva războiului, temă tot mai prezentă în relațiile dintre Europa și Rusia. Se observă că factorul cel mai important în perspectiva relațiilor ruso-europene este evoluția situației interne atât în Rusia, cât și în UE. Interesant, și este demn de remarcat, este că Polonia joacă un rol important în fiecare dintre variantele analizate și că Ucraina este o țară cheie în ceea ce privește relațiile europene cu Moscova.
EUREN reunește 40 de experți în politică externă din Rusia și din mai multe state membre ale UE (Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Letonia, Lituania, Polonia , România, Spania, Suedia și Olanda). Din România face parte Stanislav Secrieru, care s-a alăturat grupului, ca analist senior, în septembrie 2018, unde acoperă zona Rusia și vecinătatea estică a UE.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
China își consolidează forțele armate, inclusiv arsenalul de arme nucleare, într-un ritm nemaiîntâlnit după cel de-al Doilea Război Mondial și va fi pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027, potrivit amiralului John Aquilino, comandantul Comandamentului Marinei americane din Pacificul Indian. De asemenea, China este în prezent singura țară care are atât capacitatea, cât și intenția de a "răsturna" actuala ordine mondială și, prin urmare, rămâne principala amenințare pentru Statele Unite în lume.
Amiralul olandez Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO, a vizitat Kievul la 21 martie, fiind prima dată când o delegație militară NATO a vizitat Kievul de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Bauer a ținut un discurs la Forumul de securitate de la Kiev, în care a declarat că vizita sa "este o dovadă a faptului că NATO și Ucraina sunt mai apropiate ca niciodată".
Într-un interviu acordat miercuri, 20 martie, jurnaliştilor străini, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a declarat că președintele francez Emmanuel Macron s-a referit la trimiterea de instructori pentru a antrena militarii ucraineni, atunci când a vorbit despre prezența de trupe occidentale în Ucraina.
Rusia a denunțat miercuri drept "furt și banditism" propunerea șefului diplomației europene, Josep Borrell, conform căreia 90% din veniturile provenite din activele rusești înghețate în UE ar trebui să fie direcționate către achiziția de arme destinate Ucrainei.
Se pare că Franța este pe punctul de a începe producția de noi focoase nucleare. Informațiile disponibile din surse deschise indică faptul că Franța deține în prezent 290 de focoase nucleare, asigurându-și astfel poziția a patra la nivel mondial, în urma unor țări precum Rusia [cu 5.889 de focoase], SUA [care posedă 5.244 de focoase] și China [cu 410 focoase]. Calendarul pentru crearea de noi arme nucleare este destul de lung, iar surse din industrie sugerează că cel mai devreme ar putea începe producția de noi arme în 2025, cu condiția ca autoritățile din domeniul securității nucleare să acorde aprobarea necesară.
Statele Unite au anunțat luni că Coreea de Nord a expediat cel puțin 10.000 de containere cu muniție militară către Rusia, în vederea sprijinirii războiului pe care aceasta îl duce în Ucraina. Jung Park, cel mai înalt oficial american care se ocupă de Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) la Departamentul de Stat al SUA, a declarat luni pentru Vocea Americii (VOA) că au existat cel puțin 10 cazuri în care rachete nord-coreene au ajuns pe câmpul de luptă din Ucraina.
Pe 19 martie, Germania a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina. Valoarea sa este de 500 de milioane de euro (542,35 milioane de dolari). Informația a fost furnizată chiar de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în timpul unei conferințe de presă în cadrul întâlnirii Ramstein, precizează publicația Tagesschau.
Statele Unite și lumea liberă nu vor renunța în a susținere Ucraina sa se apare împotriva agresiunii ruse. Acest lucru a fost declarat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în deschiderea celei de-a douăzecea reuniuni a Grupului de contact pentru asistență în domeniul securității, la baza aeriană Ramstein din Germania.
La 13 martie, în fața interpelărilor parlamentarilor germani, cancelarul Olaf Scholz a spus din nou "nu" livrării rachetei cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina. "Prudența nu este ceva ce poate fi calificat drept o slăbiciune. Prudența este ceva la care au dreptul cetățenii țării noastre", a declarat el. A doua zi, Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, a votat împotriva unei moțiuni privind trimiterea de rachete Taurus către Kiev pentru a treia oară în 2024. Ucraina a cerut oficial Berlinului să furnizeze una dintre cele mai puternice rachete cu rază lungă de acțiune la sfârșitul lunii mai 2023, dar a primit un răspuns incert, iar ulterior o serie de refuzuri constante.
Este probabil ca forțele rusești să își continue eforturile ofensive actuale în primăvară și să se pregătească pentru noi atacuri preconizate în vară. Asistența occidentală în materie de securitate poate juca un rol crucial în capacitatea Ucrainei de a menține teritoriul acum și de a respinge o nouă ofensivă rusă în lunile următoare. Aceasta este opinia Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Putin se pricepe foarte bine să "semene frica" în societățile occidentale, dar se teme de un război cu NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas într-un interviu acordat BBC. Kaja Kallas a făcut apel la liderii țărilor să se gândească și la "de ce se teme Putin însuși".
China e marea provocare pentru lumea liberă în următorii ani în contextul în care China este azi un gigant militar și economic în comparație cu Federația Rusă. Cu o politică și o viziune pe termen lung, China poate perturba major sistemul internațional în cazul în care ar fi încurajată să acționeze militar pentru a rezolva problema Taiwanului.
La doi ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul extinde forțele armate ale țării pentru un conflict cu NATO în următorii 10 ani, au declarat miercuri, 14 martie, șefii serviciilor de informații externe și militare ale Estoniei.
Tancuri Abrams, blindate Bradley, vehicule tactice și alte mijloace de luptă ale unei brigăzi americane de ”infanterie grea” au sosit, recent, în Europa de Est, unde vor rămâne pentru următoarele nouă luni.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a recurs la noi raționamente pentru declarațiile sale ferme de susținere a Kievul, în contextul unor discuții intense privind modul în care ar putea ajuta în continuare, la nivel internațional, apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești. Discuțiile la nivel european s-au intensificat având în vedere intensitatea operațiunilor militare rusești și întârzierile în aprobarea unei asistențe suplimentare pentru Ucraina din partea Statelor Unite, cel mai mare furnizor de arme pentru Armata ucraineană.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a refuzat din nou pe 14 martie să excludă o eventuală prezență a trupelor occidentale în Ucraina, dar a subliniat că situația actuală nu o impune. "Nu suntem în această situație astăzi", a declarat Macron într-un interviu televizat pentru TF1 și France 2, adăugând că "toate aceste opțiuni sunt posibile".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În ziua în care Polonia a sărbătorit 25 de ani de apartenență la NATO, președintele Joe Biden i-a primit la Casa Albă pe președintele polonez Andrzej Duda și pe premierul Donald Tusk. Întâlnirea a avut loc pe fondul preocupărilor legate de viitoarea finanțare americană pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva unei invazii la scară largă din partea Moscovei. "Promisiunea Americii față de Polonia este de nezdruncinat", a declarat Biden reporterilor marți, înainte de întâlnire.
Vladimir Putin a afirmat că o incursiune în Rusia a unor grupări armate anti-Kremlin la 12 martie a fost "o încercare de a perturba" viitoarele alegeri prezidențiale din țară. Legiunea "Libertatea Rusiei", ''Batalionul Siberian'' și ''Corpul Voluntarilor Ruși'' ar fi trecut granița în regiunile rusești Belgorod și Kursk din Ucraina pe 12 martie pentru a desfășura operațiuni de luptă, care au continuat a doua zi. Unitățile au afirmat că au preluat sub control satul Tiotkino din regiunea Kursk.
SUA trebuie să investească masiv în apărare, în contextul provocărilor actuale în domeniul cibernetic, maritim, aerian și spațial, precum și al amenințărilor semnificative din partea Chinei și a Rusiei. Acest lucru a fost discutat în timpul unei audieri în Senatul SUA cu privire la strategia țării pe fondul provocărilor de securitate globală.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit marți, 12 martie, la sediul MApN, cu adjunctul șefului Misiunii Diplomatice a SUA la București, Michael Dickerson.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se așteaptă ca președintele francez Emmanuel Macron să viziteze Kievul pentru a discuta despre extinderea cooperării în domeniul securității între Ucraina și Franța în cadrul unui tratat semnat recent. Apelurile Franței pentru un sprijin internațional sporit pentru apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești au atras atenția internațională, în special după ce președintele Macron a făcut aluzie la posibilitatea de a trimite trupe străine pe teritoriul ucrainean.
Declarația președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia nu pot fi excluse viitoarele desfășurări de personal militar occidental în Ucraina, a provocat o serie de replici din partea mai multor oficiali NATO, europeni și americani. Majoritatea politicienilor, inclusiv președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz, s-au distanțat de cuvintele acestuia. La 10 martie, ministrul britanic de externe David Cameron s-a pronunțat, de asemenea, împotriva trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, chiar și pentru misiuni de antrenament.
Rusia deține o gamă vastă de arme nucleare, de la rachete intercontinentale balistice aflate la sol în silozuri/mașini sau pe submarine, rachete de croazieră cu rază lungă pe bombardiere strategice, până la cele tactice de la sol sau cele de pe rachetele antiaeriene.
Emmanuel Macron a fost primul care a vorbit deschis despre ceea ce orice oficial din Europa ar trebui să înțeleagă: dacă Rusia nu este oprită în Ucraina, va fi un război în Europa, este convins ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba. Declarația președintelui francez Emmanuel Macron a declanșat o discuție care "va economisi mult timp pentru Europa". Această opinie a fost exprimată de ministrul ucrainean de externe într-un interviu acordat agenției lituaniene de presă Elta, citată de Delfi.
Pentru statele arabe, agresiunea militara rusa din Ucraina a adus atât provocări, cât și oportunități, spun experții. Iar pentru Washington, Londra și capitalele europene, provocarea este de a implica statele arabe influente în formularea răspunsurilor lor la provocările globale. Războiul a accelerat clivajul Est-Vest, obligându-i pe membrii Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) să caute un "echilibru delicat" în timp ce manevrează între numeroasele centre de influență din lumea multipolară de astăzi, scrie Giorgio Cafiero, CEO al Gulf State Analytics.
Statele Unite au început să se "pregătească riguros" la sfârșitul anului 2022 pentru un eventual atac nuclear pe care Rusia l-ar putea efectua asupra Ucrainei, care ar fi primul atac nuclear în cadrul unui război de când Statele Unite au lansat bombe atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, în urmă cu aproape optzeci de ani, potrivit CNN, care citează oficiali de rang înalt ai administrației Biden.
Aderarea unei țări la NATO schimbă foarte mult importanta întregii regiuni din nordul Europei. Marea Baltică intră efectiv sub controlul Alianței, iar statele baltice se vor putea simți mai în siguranță. La 7 martie, Suedia a devenit cel de-al 32-lea stat membru al NATO. Astfel, putem susţine că Marea Baltică a devenit o ''mare internă'' a Alianței Nord-Atlantice.
În cadrul întâlnirii de la Istanbul, care va avea loc la 8 martie, președinții Ucrainei și Turciei, Volodimir Zelenski și Recep Tayyip Erdogan, vor discuta, printre altele, despre siguranța navigației navelor comerciale în Marea Neagră. Acest lucru a fost raportat de surse din Turcia pentru AP. Potrivit surselor, în timpul discuțiilor, Erdogan va insista asupra negocierilor pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, a declarat pentru AP un oficial guvernamental turc.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
O delegatie a industriei de apărare din România participă în perioada 17-20.04.2024 la a VI-a editie a expoziției ICDDA 2024 (Industrial Cooperation Days in Defense and Aerospace organizată la Ankara.
Noaptea trecută, aerodromul din Dzhankoy din Crimeea a fost atacat cu mai multe rachete lansate de ucrainenii. Au fost distruse 5 lansatoare ruseşti S-400 și S-300 și un radar. Atacul a fost efectuată de două rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS. De asemenea, a fost lovit și un centru de reparare a echipamentelor militare.
Prim-miniștrii și președinții țărilor Uniunii Europene au convenit, la primele ore ale zilei de joi, să accepte noi sancțiuni împotriva Iranului, după atacul masiv din weekend, efectuat asupra Israelului.
Germania a lansat o nouă inițiativă pentru a asigura accesul la mai multe sisteme de apărare aeriană de către Ucraina, de care are mare nevoie, a relatat la 17 aprilie publicația Tagesschau, citând purtătorii de cuvânt din cadrul Ministerului german de Externe și Ministerului german al Apărării.
New Strategy Center (NSC) a prezentat în această săptămână în SUA, la Washington, studiul „The Battle for the Black Sea is not over”, realizat împreună cu Hudson Institute.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Potrivit unor surse rusești, Forțele Armate ale Ucrainei au început să folosească baloane meteorologice pentru executarea unor atacuri în adâncimea teritoriului Federației Ruse. În ultimele două zile, mai multe astfel de obiecte zburătoare au fost interceptate în diverse regiuni rusești.
O uzină aflată în regiunea rusă Tatarstan, care construiește bombardiere pentru Forțele Aeriene Ruse, a fost atacată de drone ucrainene în dimineața zilei de 17 aprilie, a confirmat Direcția Principală de Informații (HUR/GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării .
O pierdere a Ucrainei, care s-ar putea întâmpla foarte curând dacă nu sosesc arme americane, ar intensifica eforturile Rusiei de a destabiliza guvernele țărilor NATO și ar crește cheltuielile pentru apărare în întreaga alianță, printre alte efecte dezastruoase, a declarat vineri Hanno Pevkur, ministrul estonian al Apărării, în fața reporterilor.
Potrivit presei din Azerbaidjan, Rusia a început să-și retragă contingentul de menținere a păcii de pe teritoriul Nagorno-Karabah. Primele coloane de vehicule blindate rusești au părăsit deja regiunea.
Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze de urgență Kievului mai multe sisteme de apărare aeriană și muniție pentru a proteja Ucraina de atacurile rusești cu rachete și bombe ghidate, a declarat de șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
”Niciodată nu a fost atât de complicat”. Neglijența Occidentului este catastrofală și amenință cu înfrângerea armatei ucrainene - avertizează generalul Waldemar Skrzypczak.
Consilierul pe probleme de securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat astăzi că Departamentul Apărării, împreună cu Comandamentul Central al SUA, continuă să sporească gradul de pregătire și de integrare a sistemelor de apărare aeriană și de avertizare timpurie în Orientul Mijlociu, pentru a reduce eficiența utilizării rachetelor și dronelor iraniene în cazul efectuării unor noi atacuri.
Comisia pentru Serviciile de Informații din Camera Reprezentanților a SUA, în urma unei ședințe speciale cu privire la situaţia din Ucraina, a cerut Congresului să aprobe de urgență ajutorul destinat Kievului până la sfârșitul acestei săptămâni. Declarația a fost emisă de președintele comisiei, congresmanul republican Mike Turner, și de un membru senior al comisiei, congresmanul democrat Jim Himes.
Răspunsul la o posibilă acţiune israeliană împotriva Iranului va fi „mai rapid şi mai puternic”, a avertizat ministrul adjunct de externe al Republicii Islamice, Ali Bagheri Kani.
Marți, 16 aprilie, la Moscova a izbucnit un incendiu la uzina militară Avangard, care produce rachete pentru complexele S-300 și S-400. Incidentul vine la câteva zeci de ore după ce o stație radar rusească în valoare de 100 de milioane de dolari a fost lovită de șapte drone aeriene kamikaze.
Revenirea are loc și la doar două zile după atacul iranian eșuat asupra Israelului.
Trei drone au fost observate deasupra unui aeroportului Mihail Kogălniceanu, în noaptea de 15 spre 16 aprilie. Împotriva lor au fost folosite mijloace de bruiaj electronic, a început o anchetă asupra incidentului.
În timpul recentelor reuniuni ale cabinetului de război israelian, ministrul apărării, Yoav Gallant, și ministrul Benny Gantz au solicitat amânarea unei lovituri de retorsiune împotriva Iranului până la crearea unei coaliții regionale împotriva regimului iranian; cu toate acestea, o majoritate a cabinetului a considerat că răspunsul israelian ar trebui să fie imediat, cu sau fără coordonare cu alți aliați.
Recent, guvernul român a aprobat două ordonanțe de urgență prin care, printre altele, stabilește unele drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naționale (OUG nr. 26 din 21 martie 2024) sau face unele modificări și completări Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (OUG nr. 28 din 28 martie 2024).
Concernul german de armament Rheinmetall intenționează să construiască o fabrică de muniții în Lituania. Guvernul lituanian și Rheinmetall au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la această construcție. AFP notează că acest anunț este o manifestare a intenției de a reînarma Europa pe fondul amenințării rusești.
Ministrul britanic de externe David Cameron consideră că doborârea dronelor care intră în spaţiul aerian al Ucrainei de către forțele NATO, similar modului în care aliații au respins un atac cu rachete și drone împotriva Israelului la 13 aprilie, ar putea amenința escaladarea conflictului din Europa. Potrivit rapoartelor militare israeliene, 99% din cele 300 de rachete și drone lansate de Iran asupra Israelului la 13 aprilie au fost interceptate de sistemele de apărare ale țării, dar și de navele şi avioanele aliaților Israelului.
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, marţi, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat participarea Armatei României la operaţia de securitate maritimă a Uniunii Europene EUNAVFOR ASPIDES şi solicită aprobarea pentru participarea Armatei României la operaţia maritimă de tip coaliţie PROSPERITY GUARDIAN (OPG).
În urmă cu câteva săptămâni publicaţia The Aviationis a prezentat imaginea unui MiG-29 al Forțelor Aeriene Ucrainene, înarmat cu o bombă ghidată AASM Hammer de fabricație franceză, care oferă prima dovadă a utilizării acestei arme în războiul din Ucraina. La 12 aprilie 2024, publicaţia a revenit asupra acestui subiect, prezentând un nou material video care arată un avion ucrainean Su-27 Flanker care lansează bomba ghidată Hammer de fabricație franceză. Este pentru prima dată când apare o confirmarea că această bombă ghidata a fost integrată pe flota de avioane Su-27 a Forțelor Aeriene Ucrainene.
"Ne-am angajat să ajutăm Ucraina încă din prima zi", a fost răspunsul Departamentului de Stat al SUA la întrebarea de ce SUA și partenerii săi au reușit cu succes și în mod coordonat să apere Israelul împotriva atacurilor cu drone și rachete, dar nu au făcut același lucru pentru Ucraina.
Miniștrii de externe ai țărilor Uniunii Europene (UE) se întâlnesc în cadrul unei reuniuni extraordinare marți, 16 aprilie, pentru a evalua evoluțiile după atacul Iranului asupra Israelului.
Statele Unite sprijină Ucraina în războiul pe care îl poartă în prezent și se angajează să îmbunătățească bunăstarea regiunii Mării Negre, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken în cadrul celei de-a doua conferințe de securitate la Marea Neagră "Platforma internațională Crimeea", care are loc în aceste zile la Sofia, capitala Bulgariei.