Primul dintre acestea, cel mai probabil și de dorit în opinia analiștilor, a fost denumit „parteneriatul rece”. După ani de înghețare a relațiilor, UE începe să coopereze cu precauție cu Rusia. Fără fanfară, îmbrățișându-se solemn, cu semne vădite de neîncredere reciprocă începe căutarea cu pași mici a zonelor de cooperare. Pentru ca un astfel de scenariu să aibă loc, atât în UE, cât și în Rusia, trebuie să se producă schimbări.
În 2030, Uniunea Europeană va depăși complet criza economică de după pandemia Covid-19. Acest lucru se va întâmpla ca o consecință a adoptării unui curs independent de dezvoltare economică, care constă în refuzul de a participa la rivalitatea dintre Statele Unite și China și în menținerea unor relații bune cu ambele părți. Acest lucru va duce la emanciparea economică a Uniunii, urmată de emanciparea strategică. Va consta, de asemenea, în refuzul țărilor UE care sunt și membre NATO de a-și spori prezența militară în Est și de a crește cheltuielile pentru politicile care ar putea fi percepute la Moscova ca tensiuni în creștere. Ca răspuns la acest „gest de bunăvoință”, Kremlinul va decide să nu își mai desfășoare noile rachete în Kaliningrad.
Această evoluție a politicii Uniunii Europene va fi însoțită de schimbări în Rusia. Pe scurt, rușii vor opta pentru plecarea lui Putin de la președinție, în 2024, și pentru începerea unor reforme profunde, în principal în domeniul digitalizării administrației și al luptei împotriva corupției, condusă de către Alexander Ogaryov, tânărul său succesor. Într-o țară cufundată în stagnare și probleme, Ogaryov va câștiga alegerile din cauza prețului scăzut al hidrocarburilor exportate de Rusia, dar cu dificultate, deoarece opoziția comunistă devine din ce în ce mai puternică din cauza valului de nemulțumire socială.
Acest lucru forțează elita Kremlinului să se angajeze într-o politică internă mai pro-socială și cu mai multă deschidere în atragerea de capital de investiții din Occident. Progresele în lupta împotriva corupției și stabilizarea relativă din Rusia permit reconstruirea treptată a încrederii în Occident.
Conflictul din Donbas va fi încă nerezolvat, dar, din cauza schimbării de generație de la Kremlin, încep discuțiile, în jurul anului 2024, iar trei ani mai târziu se va ajunge la desfășurarea alegerilor în republicile separatiste pe baza legislației ucrainene și reintegrarea acestora în Ucraina, menținând în același timp statutul special al acestora. Problema Crimeei va continua să împartă Europa și Rusia, iar în alte zone, precum Orientul Mijlociu, Moscova își va face „jocul” pe baza deciziilor “ad hoc”, intrând în coaliții pragmatice cu țări ale UE. Rusia, mai ales în fața creșterii importanței politice a comuniștilor, va arăta mai mult ca un stat democratic, dar va fi încă o democrație controlată. În acest domeniu, neîncrederea dintre UE și Moscova va continua. Lumea evoluează rapid, alianțele se vor schimba, apar noi focare de conflict. UE și Rusia vor fi mulțumite că relațiile reciproce, deși cu greu pot fi numite apropiate, nu se deteriorează semnificativ.
O alternativă la acest scenariu de desfășurare a evenimentelor este numită de experții EUREN „căderea în anarhie”. Rusia, puternic afectată de criza economică determinată de pandemia Covid-19, își stabilizează situația internă destul de repede, ajutată în acest sens de creșterea prețurilor la hidrocarburi, ca o consecință a conflictului regional din Orientul Mijlociu, care va izbucni în jurul anilor 2021-2022. Putin, ca și în scenariul anterior, pleacă după 2024, dar este înlocuit de un politician care este reticent față de Occident.
Rusia va fi din ce în ce mai dependentă de China, dar Beijingul, cufundat în competiția strategică cu Statele Unite, nu profită de acest avantaj, fiind mulțumit că Moscova nu se îndreaptă spre Occident. Cu alte cuvinte, Rusia are aliați, își păstrează potențialul și este condusă politic de lideri cu o față clar anti-occidentală. Imaginea Uniunii Europene este complet diferită. Proiectul de uniune se prăbușește, politica Uniunii de depășire a crizei nu funcționează. Drept urmare, în anul 2024, partidele care contestă UE câștigă în Franța și în Italia, ceea ce adâncește și mai mult diviziunile.
Potrivit experților EUREN, una dintre primele „victime” ale acestei dezintegrări ar putea fi politica estică a Uniunii, deoarece unele țări, precum Germania, Italia și Ungaria, vor dori să își construiască avantaje competitive pe piața europeană a hidrocarburilor prin utilizarea relațiile lor cu Rusia. Diviziunile europene vor fi accentuate de Statele Unite, puternic afectate de criză și instigând țările europene una împotriva alteia.
De fapt, în deceniul 2021-2030, Ucraina nu își va reveni din criza economică, căreia i se va adăuga și o criză puternică de polarizare politică. Rusia, profitând de diviziunile din societatea ucraineană, va încerca să să își exercite influența în propriul său avantaj, ceea ce va accentua destabilizarea situației interne a Ucrainei. UE nu va putea să construiască o politică unitară pentru gestionarea evenimentelor din Est, ceea ce va duce la formarea unei „uniuni mai mici” construită de și în jurul Poloniei, interesată să susțină independența Kievului.
Conflictul din Ucraina se va intensifica, Statele Unite nu vor fi dispuse să se implice militar, iar separatiștii vor cuceri și regiunea Harkov under vor înființa un nou stat recunoscut imediat de Rusia. „Strategia egoismului” va câștiga în Uniunea Europeană și, așa cum prognozează experții, Germania va dori să își construiască relația specială cu Rusia, indiferent de părerea Occidentului. Ca urmare, diviziunile din UE se vor adânci.
Deși scenariul anterior nu este unul pozitiv din punctul de vedere al Europei, deoarece înseamnă sfârșitul proiectului european și revenirea la competițiile interstatale, este însă mai bun decât acesta, descris ca “în pragul războiului”. În această variantă, Putin va conduce Rusia până în 2030 și nu este de așteptat plecarea sa. Prețurile hidrocarburilor vor rămâne scăzute în viitorul deceniu, dar Kremlinul, care a construit o economie controlată puternic de stat, va reuși să mențină stabilitatea politică și socială fără a-și diminua capacitatea de impunere a politicii de putere. Însă toate acestea au loc cu prețul căderii țării în apatie și imobilitate, ceea ce înseamnă că singurul instrument eficient pentru menținerea unității și a mobilizării sociale este continuarea unei politici externe agresive, care vizează „succesul”.
Europa va ieși din criză mai consolidată. Relațiile transatlantice se vor consolida, deoarece SUA vor fi conduse de o administrație care este mai puțin critică față de aliații europeni decât în timpul mandatului lui Donald Trump. Economia europeană va fi în plină expansiune, ceea ce aduce la rândul său relații politice bune între Uniune și China, respectiv India.
Lucrurile nu vor sta la fel cu Rusia care exportă în principal materii prime neprelucrate și grâu, produse pentru care cererea în Europa este în scădere. Statele Unite, după ce au depășit criza, se întorc la poziția de lider al creșterii tehnologice mondiale, dar relația Washingtonului cu Beijingul, încă tensionată și departe de prietenie, nu evoluează spre ostilitate. Probleme interne apar în China și sunt determinate de încetinirea creșterii economice și a bunei cooperări între Washington și Delhi.
NATO recapătă vigoare în acest scenariu, iar presiunea comună SUA-Europa asupra Rusiei, inclusiv sancțiunile, cresc în intensitate. China, pe de altă parte, nevrând să riște să fie atrasă într-un conflict care nu îi aparține, se îndepărtează treptat de Moscova, care, de fapt, rămâne singură. În astfel de condiții, un incident antirus accidental, în Letonia sau Ucraina, provoacă o reacție în lanț, întărită de răspunsul Rusiei, care este disproporționat, deoarece are sentimentul că este o „cetate asediată” de-a lungul anilor.
În sfârșit, al patrulea scenariu, care pare a fi cel mai puțin realist, este descris drept „comunitatea de valori”. Acesta este rezultatul apariției simultane a două tendințe: întărirea Uniunii Europene după Covid-19 și slăbirea semnificativă a Rusiei, nu numai din punct de vedere economic, ci, mai presus de toate, din punct de vedere politic. Criza din Rusia este însoțită de separatismul regional în creștere, de revigorarea care începe în jurul anului 2027, de înlocuirea aproape completă a elitei conducătoare de la Kremlin și blocarea conducerii în fața dificultăților interne și a viselor sale de a reveni la trecutul imperial. Aceste două tendințe - o Europă puternică, unită și prudentă în politica sa externă și o Rusie slăbită și sărăcită cu o nouă elită conducătoare, fac posibilă reconcilierea și construirea cooperării în condiții noi.
Majoritatea experților EUREN consideră că cel mai plauzibil scenariu este primul. Este oarecum liniștitor că doar unul dintre acestea anticipează perspectiva războiului, temă tot mai prezentă în relațiile dintre Europa și Rusia. Se observă că factorul cel mai important în perspectiva relațiilor ruso-europene este evoluția situației interne atât în Rusia, cât și în UE. Interesant, și este demn de remarcat, este că Polonia joacă un rol important în fiecare dintre variantele analizate și că Ucraina este o țară cheie în ceea ce privește relațiile europene cu Moscova.
EUREN reunește 40 de experți în politică externă din Rusia și din mai multe state membre ale UE (Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Letonia, Lituania, Polonia , România, Spania, Suedia și Olanda). Din România face parte Stanislav Secrieru, care s-a alăturat grupului, ca analist senior, în septembrie 2018, unde acoperă zona Rusia și vecinătatea estică a UE.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
