Primul dintre acestea, cel mai probabil și de dorit în opinia analiștilor, a fost denumit „parteneriatul rece”. După ani de înghețare a relațiilor, UE începe să coopereze cu precauție cu Rusia. Fără fanfară, îmbrățișându-se solemn, cu semne vădite de neîncredere reciprocă începe căutarea cu pași mici a zonelor de cooperare. Pentru ca un astfel de scenariu să aibă loc, atât în UE, cât și în Rusia, trebuie să se producă schimbări.
În 2030, Uniunea Europeană va depăși complet criza economică de după pandemia Covid-19. Acest lucru se va întâmpla ca o consecință a adoptării unui curs independent de dezvoltare economică, care constă în refuzul de a participa la rivalitatea dintre Statele Unite și China și în menținerea unor relații bune cu ambele părți. Acest lucru va duce la emanciparea economică a Uniunii, urmată de emanciparea strategică. Va consta, de asemenea, în refuzul țărilor UE care sunt și membre NATO de a-și spori prezența militară în Est și de a crește cheltuielile pentru politicile care ar putea fi percepute la Moscova ca tensiuni în creștere. Ca răspuns la acest „gest de bunăvoință”, Kremlinul va decide să nu își mai desfășoare noile rachete în Kaliningrad.
Această evoluție a politicii Uniunii Europene va fi însoțită de schimbări în Rusia. Pe scurt, rușii vor opta pentru plecarea lui Putin de la președinție, în 2024, și pentru începerea unor reforme profunde, în principal în domeniul digitalizării administrației și al luptei împotriva corupției, condusă de către Alexander Ogaryov, tânărul său succesor. Într-o țară cufundată în stagnare și probleme, Ogaryov va câștiga alegerile din cauza prețului scăzut al hidrocarburilor exportate de Rusia, dar cu dificultate, deoarece opoziția comunistă devine din ce în ce mai puternică din cauza valului de nemulțumire socială.
Acest lucru forțează elita Kremlinului să se angajeze într-o politică internă mai pro-socială și cu mai multă deschidere în atragerea de capital de investiții din Occident. Progresele în lupta împotriva corupției și stabilizarea relativă din Rusia permit reconstruirea treptată a încrederii în Occident.
Conflictul din Donbas va fi încă nerezolvat, dar, din cauza schimbării de generație de la Kremlin, încep discuțiile, în jurul anului 2024, iar trei ani mai târziu se va ajunge la desfășurarea alegerilor în republicile separatiste pe baza legislației ucrainene și reintegrarea acestora în Ucraina, menținând în același timp statutul special al acestora. Problema Crimeei va continua să împartă Europa și Rusia, iar în alte zone, precum Orientul Mijlociu, Moscova își va face „jocul” pe baza deciziilor “ad hoc”, intrând în coaliții pragmatice cu țări ale UE. Rusia, mai ales în fața creșterii importanței politice a comuniștilor, va arăta mai mult ca un stat democratic, dar va fi încă o democrație controlată. În acest domeniu, neîncrederea dintre UE și Moscova va continua. Lumea evoluează rapid, alianțele se vor schimba, apar noi focare de conflict. UE și Rusia vor fi mulțumite că relațiile reciproce, deși cu greu pot fi numite apropiate, nu se deteriorează semnificativ.
O alternativă la acest scenariu de desfășurare a evenimentelor este numită de experții EUREN „căderea în anarhie”. Rusia, puternic afectată de criza economică determinată de pandemia Covid-19, își stabilizează situația internă destul de repede, ajutată în acest sens de creșterea prețurilor la hidrocarburi, ca o consecință a conflictului regional din Orientul Mijlociu, care va izbucni în jurul anilor 2021-2022. Putin, ca și în scenariul anterior, pleacă după 2024, dar este înlocuit de un politician care este reticent față de Occident.
Rusia va fi din ce în ce mai dependentă de China, dar Beijingul, cufundat în competiția strategică cu Statele Unite, nu profită de acest avantaj, fiind mulțumit că Moscova nu se îndreaptă spre Occident. Cu alte cuvinte, Rusia are aliați, își păstrează potențialul și este condusă politic de lideri cu o față clar anti-occidentală. Imaginea Uniunii Europene este complet diferită. Proiectul de uniune se prăbușește, politica Uniunii de depășire a crizei nu funcționează. Drept urmare, în anul 2024, partidele care contestă UE câștigă în Franța și în Italia, ceea ce adâncește și mai mult diviziunile.
Potrivit experților EUREN, una dintre primele „victime” ale acestei dezintegrări ar putea fi politica estică a Uniunii, deoarece unele țări, precum Germania, Italia și Ungaria, vor dori să își construiască avantaje competitive pe piața europeană a hidrocarburilor prin utilizarea relațiile lor cu Rusia. Diviziunile europene vor fi accentuate de Statele Unite, puternic afectate de criză și instigând țările europene una împotriva alteia.
De fapt, în deceniul 2021-2030, Ucraina nu își va reveni din criza economică, căreia i se va adăuga și o criză puternică de polarizare politică. Rusia, profitând de diviziunile din societatea ucraineană, va încerca să să își exercite influența în propriul său avantaj, ceea ce va accentua destabilizarea situației interne a Ucrainei. UE nu va putea să construiască o politică unitară pentru gestionarea evenimentelor din Est, ceea ce va duce la formarea unei „uniuni mai mici” construită de și în jurul Poloniei, interesată să susțină independența Kievului.
Conflictul din Ucraina se va intensifica, Statele Unite nu vor fi dispuse să se implice militar, iar separatiștii vor cuceri și regiunea Harkov under vor înființa un nou stat recunoscut imediat de Rusia. „Strategia egoismului” va câștiga în Uniunea Europeană și, așa cum prognozează experții, Germania va dori să își construiască relația specială cu Rusia, indiferent de părerea Occidentului. Ca urmare, diviziunile din UE se vor adânci.
Deși scenariul anterior nu este unul pozitiv din punctul de vedere al Europei, deoarece înseamnă sfârșitul proiectului european și revenirea la competițiile interstatale, este însă mai bun decât acesta, descris ca “în pragul războiului”. În această variantă, Putin va conduce Rusia până în 2030 și nu este de așteptat plecarea sa. Prețurile hidrocarburilor vor rămâne scăzute în viitorul deceniu, dar Kremlinul, care a construit o economie controlată puternic de stat, va reuși să mențină stabilitatea politică și socială fără a-și diminua capacitatea de impunere a politicii de putere. Însă toate acestea au loc cu prețul căderii țării în apatie și imobilitate, ceea ce înseamnă că singurul instrument eficient pentru menținerea unității și a mobilizării sociale este continuarea unei politici externe agresive, care vizează „succesul”.
Europa va ieși din criză mai consolidată. Relațiile transatlantice se vor consolida, deoarece SUA vor fi conduse de o administrație care este mai puțin critică față de aliații europeni decât în timpul mandatului lui Donald Trump. Economia europeană va fi în plină expansiune, ceea ce aduce la rândul său relații politice bune între Uniune și China, respectiv India.
Lucrurile nu vor sta la fel cu Rusia care exportă în principal materii prime neprelucrate și grâu, produse pentru care cererea în Europa este în scădere. Statele Unite, după ce au depășit criza, se întorc la poziția de lider al creșterii tehnologice mondiale, dar relația Washingtonului cu Beijingul, încă tensionată și departe de prietenie, nu evoluează spre ostilitate. Probleme interne apar în China și sunt determinate de încetinirea creșterii economice și a bunei cooperări între Washington și Delhi.
NATO recapătă vigoare în acest scenariu, iar presiunea comună SUA-Europa asupra Rusiei, inclusiv sancțiunile, cresc în intensitate. China, pe de altă parte, nevrând să riște să fie atrasă într-un conflict care nu îi aparține, se îndepărtează treptat de Moscova, care, de fapt, rămâne singură. În astfel de condiții, un incident antirus accidental, în Letonia sau Ucraina, provoacă o reacție în lanț, întărită de răspunsul Rusiei, care este disproporționat, deoarece are sentimentul că este o „cetate asediată” de-a lungul anilor.
În sfârșit, al patrulea scenariu, care pare a fi cel mai puțin realist, este descris drept „comunitatea de valori”. Acesta este rezultatul apariției simultane a două tendințe: întărirea Uniunii Europene după Covid-19 și slăbirea semnificativă a Rusiei, nu numai din punct de vedere economic, ci, mai presus de toate, din punct de vedere politic. Criza din Rusia este însoțită de separatismul regional în creștere, de revigorarea care începe în jurul anului 2027, de înlocuirea aproape completă a elitei conducătoare de la Kremlin și blocarea conducerii în fața dificultăților interne și a viselor sale de a reveni la trecutul imperial. Aceste două tendințe - o Europă puternică, unită și prudentă în politica sa externă și o Rusie slăbită și sărăcită cu o nouă elită conducătoare, fac posibilă reconcilierea și construirea cooperării în condiții noi.
Majoritatea experților EUREN consideră că cel mai plauzibil scenariu este primul. Este oarecum liniștitor că doar unul dintre acestea anticipează perspectiva războiului, temă tot mai prezentă în relațiile dintre Europa și Rusia. Se observă că factorul cel mai important în perspectiva relațiilor ruso-europene este evoluția situației interne atât în Rusia, cât și în UE. Interesant, și este demn de remarcat, este că Polonia joacă un rol important în fiecare dintre variantele analizate și că Ucraina este o țară cheie în ceea ce privește relațiile europene cu Moscova.
EUREN reunește 40 de experți în politică externă din Rusia și din mai multe state membre ale UE (Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Letonia, Lituania, Polonia , România, Spania, Suedia și Olanda). Din România face parte Stanislav Secrieru, care s-a alăturat grupului, ca analist senior, în septembrie 2018, unde acoperă zona Rusia și vecinătatea estică a UE.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază critică în luna noiembrie, marcată de o schimbare strategică majoră în tacticile Kievului. În timp ce eforturile diplomatice internaționale, conduse de Statele Unite, încearcă să contureze un cadru pentru negocieri de pace, forțele ucrainene au declanșat o ofensivă fără precedent asupra „motorului” financiar al Kremlinului: industria petrolieră.
Ucraina a fost invitată în Statele Unite ale Americii pentru o nouă rundă de discuții privind procesul de pace, în urma întâlnirilor pe care delegația americană le-a purtat la Moscova. Dezvăluirea a fost făcută de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha, aflat la Bruxelles, unde a discutat cu jurnaliștii pe marginea evoluțiilor recente din cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.
Forțele Aeriene Braziliene au reușit o premieră în noiembrie, după ce au efectuat primele lansări ale rachetei METEOR BVRAAM de pe avionul de luptă Gripen E, un moment care consolidează semnificativ capacitatea de descurajare aeriană a Braziliei.
Premierul belgian Bart De Wever a reiterat miercuri respingerea de către ţara sa a planului asupra căruia insistă Comisia Europeană de a oferi Ucrainei un împrumut finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE, majoritatea acestora fiind depuse în Belgia şi gestionate acolo de societatea financiară Euroclear, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi EFE.
Ceremonia de semnare a contractului interguvernamental de achiziție a corvetei ușoare din clasa HISAR de la Guvernul Republicii Turcia s-a desfășurat miercuri, 3 decembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale. Informația e confirmată și de producătorul turc ASFAT.
Forțele Navale Române au distrus miercuri o dronă maritimă de suprafață descoperită plutind în derivă în Marea Neagră, la aproximativ 36 de mile marine est de Constanța. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat că obiectul neutralizat era o dronă maritimă fără pilot de tip „Sea Baby”.
Autoritățile din Malaezia au anunțat că operațiunea de căutare a zborului Malaysia Airlines MH370 va fi reluată pe 30 decembrie.
Interesul e uriaș pentru Programul de Armament Individual derulat de MApN: Cel puțin 3 companii vor contractul MApN pentru livrarea a 200.000 de arme.
Producătorul italian de armament Beretta a anunțat că vrea să participe la competiția pentru Programul MApN de Armament Individual, fiind gata să facă transfer complet de tehnologie în România pentru 3 dintre produsele esențiale.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Armata Statelor Unite a făcut un pas decisiv către un viitor al războiului automatizat, lansând o serie de cereri oficiale către industria de apărare pentru dezvoltarea unei noi clase de lansatoare de rachete: autonome, mobile și capabile să opereze fără echipaj uman la bord.
Uniunea Europeană a făcut un pas deosebit de hotărât spre separarea energetică de Rusia. Consiliul UE și Parlamentul European au anunțat un acord politic preliminar pentru o reglementare care va elimina importurile de gaz rusesc până în 2027, în cadrul planului REPowerEU.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) a semnat un memorandum de cooperare cu Codata Software Solutions, una dintre cele mai importante companiile românești din sectorul tehnologic, activ implicată în dezvoltarea de sisteme digitale sigure și infrastructuri IT avansate la nivel național. Acordul stabilește cadrul unei colaborări strategice în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de soluții digitale destinate consolidării capacităților tehnologice interne ale României.
Grecia a făcut un pas decisiv pentru a-și consolida hegemonia tehnologică în flancul sud-estic al NATO, aprobând un program ambițios care va transforma Forțele Aeriene Elene într-unul dintre cei mai puternici operatori de F-16 din lume.
India este interesată să achiziționeze mai multe sisteme rusești de rachete antiaeriene de tip S-400 Triumf, a anunțat Dmitry Shugaev, președintele Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară (FSVTS) din Rusia. Potrivit acestuia, Moscova ia în considerare posibile noi vânzări de rachete antiaeriene către New Delhi, a informat agenția de presă de stat rusă TASS.
Statele Unite au lansat o solicitare urgentă și discretă către guvernul libanez pentru returnarea unei bombe ghidate de tip GBU-39, care nu a explodat în timpul unui raid aerian israelian asupra Beirutului. Oficialii de la Pentagon se tem că tehnologia avansată aflată în muniția intactă ar putea ajunge în laboratoarele de inginerie militara ale Rusiei sau Chinei, compromițând secrete militare americane importante.
Într-un incident descris de oficialii Pentagonului drept un exemplu rar de „curaj în luptă”, un pilot al Forțelor Aeriene ale SUA a reușit să supraviețuiască unui atac continuu de rachete inamice timp de 15 minute, efectuând manevre la limita rezistenței fizice umane. Detaliile au ieșit la iveală săptămâna trecută, odată cu decernarea medaliei Silver Star locotenent-colonelului William Parks, într-o ceremonie care a ridicat vălul de pe operațiunile aeriene riscante desfășurate de Statele Unite în Orientul Mijlociu în cursul acestui an.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Mai mulți utilizatori de pe rețelele de socializare au semnalat faptul că, în ultima perioadă, Aviația cu rază lungă de acțiune (Aviația Strategică) din cadrul Forțelor Aerocosmiceruse și-a schimbat din nou tacticile utilizate în ceea ce privește loviturile cu rachete de croazieră Kh-101 asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Administrația de la Casa Albă este hotărâtă să rezolve cu orice preț (pentru Kiev) războiul din Ucraina.
Trupele ucrainene continuă lupta în cele trei orașe, Pokrovsk, Vovchansk și Kupyansk, aflate chiar pe linia frontului.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Rivalitatea aeriană dintre Statele Unite și China se reflectă cel mai clar în comparația dintre cele mai noi avioane de generația a cincea ale celor două superputeri, Chengdu J-20 „Mighty Dragon” și F-35 Lightning II.
Compania Thales a lansat recent o nouă capacitate de instruire care permite integrarea dronelor într-un sistem de live training, adică exerciţii militare reale, augmentate cu elemente simulate.
Vorbind în faţa presei la un eveniment desfăşurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al preşedintelui american Donald Trump, preşedintele rus le-a reproşat susţinătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane şi pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei ştiu că sunt "absolut inacceptabile" pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
China nu e la prima acțiune agresivă în Marea Chinei de Sud. Incidentul din august, împotriva unei nave a Gărzii de Coastă Filipineze, s-a lăsat cu o umilință publică pentru Beijing.
În aproape patru ani de război în Marea Neagră, România nu deține nicio navă nouă, iar în privința dotărilor Forțele Navale sunt de departe cea mai știrbită structură de forță. Pentru Marina României însă vine o veste bună în contextul în care ajung în sfârșit în țară primele baterii de coastă Naval Strike Missile achiziționate în 2021 în programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Polonia tocmai a primit un nou lot de tancuri americane Abrams. E vorba de versiunea Abrams M1A2SEPv3, Polonia deja fiind de departe cel mai mare operator al Abrams în Europa, un tanc greu și performant, dar foarte costisitor. În paralel, România are și ea în derulare un contract de achiziție pentru tancuri Abrams, dar doar 54 de tancuri.
Pe 1 decembrie 2025, printr-un anunţ comun, Uniunea Europeană și Canada au confirmat că Ottawa a aderat oficial la instrumentul de finanțare a apărării SAFE, ceea ce face din Canada primul stat terț care primește acces la acest program.
