Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Pentagonul are întrebări cu privire la operația Kursk. Se încadrează sau nu în „obiectivele strategice ale câmpului de luptă”?
Strategica
Data publicării:
Liderii occidentali încă au probleme în a înțelege care este scopul urmărit de conducerea de la Kiev prin operația Kursk. Cele mai recente nedumeriri pe acest subiect vin chiar din partea SUA, care cel mai mare aliat al Ucrainei, iar întrebările despre incursiunea ucraineană adâncă pe teritoriul Rusiei vor fi adresate chiar de Secretarul american al Apărării.
Militari ai Forţelor Armata Ucrainene. Sursa foto: Glavcom.ua.
EXCLUSIV
Militari ai Forţelor Armata Ucrainene. Sursa foto: Glavcom.ua.

Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, plănuiește să mai poarte o conversație cu ministrul Apărării al Ucrainei, Rustem Umerov, în următoarele câteva zile. Ca și în cazul conversației anterioare a celor doi oficiali, care a avut loc pe 19 august, această discuție va viza, în special, operația Kursk.

Purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a discutat cu presa, pe 22 august, despre acest subiect. Se pare că declarația președintelui ucrainean despre obiectivele operației nu i-a convins pe deplin pe liderii occidentali.

SUA încă nu cunosc cu certitudine obiectivele operațiunii Kursk a Forțelor Armate ale Ucrainei, a subliniat Singh și a reamintit declarația președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit căreia operația Kursk a fost concepută pentru a crea o zonă tampon. Oficialul a recunoscut că Pentagonul are întrebări cu privire la modul în care operația Kursk se încadrează în „obiectivele strategice ale câmpului de luptă” pentru Forțele Armate ucrainene și a menționat că crearea unei zone tampon ar însemna construirea mai multor linii de apărare.

Singh a confirmat că SUA va continua să sprijine Ucraina, iar politica Washingtonului „permite Ucrainei să lovească Rusia pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești din această zonă de graniță, iar această zonă include regiunea Kursk, include [granița] cu regiunea ucraineană Sumi. Și se apără de atacurile din această regiune”.

Singh a anunțat, de asemenea, că planurile SUA de a furniza noi pachete de ajutor pentru apărare Ucrainei, dar nu a oferit detalii despre acestea. Ea a pus în contrast alianța în sprijinul Ucrainei cu eforturile Rusiei de a obține ajutor de la regimurile autoritare.

„Susținem Ucraina și, după cum știți, Secretarul Apărării conduce Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, care se reunește aproape lunar și include 50 de țări care sprijină Ucraina. Acest lucru contrastează cu cei câțiva prieteni către care se adresează Rusia când este vorba de achiziționarea de bunuri de securitate etc. Este un contrast puternic cu 50 de țări cu o idee similară care sprijină nevoile Ucrainei pe câmpul de luptă în fiecare zi”, a spus Singh citată de Vocea Americii.

Recent, un alt lider occidental a manifestat unele rezerve față de modul în care Ucraina a pregătit operația Kursk, dar și la amploarea ei.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz a declarat, pe 21 august, că operația Kursk  este, probabil, să fie „foarte limitată” din punct de vedere al timpului. "Ucraina şi-a pregătit operaţia militară în regiunea Kursk în mare secret şi fără niciun feedback", a mai spus Scholz jurnaliştilor, în cursul unei vizite în Republica Moldova.

 

Îngrijorările din punct de vedere militar ale Occidentului față de operația Kursk ar putea fi supraevaluate

 

La fel de mare ca supriza făcută liderilor occidentali și Rusiei de către operația Kursk, este și vizita premierului Indiei, Narendra Modi, în Ucraina. Oricât de planificată ar părea ea, ca fiind de fapt un turneu care trece mai întâi prin Polonia, vizita este făzută din cauza operației Kursk. Faptul că Moscova apelează la premierul Indiei, o personalitate extrem de influentă, pentru a trimite un mesaj Ucrainei să se retragă din Kursk, trădează din nou slăbiciunea Rusiei.

După data de 6 august, când Ucraina a declanșat operația Kursk, Moscova a prezentat suficiente indicii indirecte dar incontestabile că nu poate face față pe câmpul de luptă. Dacă informațiile concrete din partea beligeranților despre desfășurarea operației pot fi privite cu anumit grad de suspiciune, nu același lucru se poate spune despre declarațiile clare și acțiunile extreme care pot fi interpretate dintr-o singură perspectivă.

În această categorie intră trimiterea trupelor belaruse la granița cu Ucraina, declarațiile președintelui Lukașenko, difuzarea decapitării unui soldat ucrainean de către soldații ruși, într-o încercare de a demoraliza militarii ucraineni, precum și reluarea voalată a retoricii nucleare prin incidentele la centrala nucleară Zaporojie. Toate acestea indică de fapt că Rusia are probleme mari în Kursk și este nevoită să apeleze din plin la războiul informațional pentru a încetini ofensiva ucraineană.

Deși la Moscova panica este una mare, liderii occidentali, produsul de vârf al unor democrații consolidate, cântăresc foarte atent ceea ce face Ucraina în Kursk, probabil temându-se de o escaladare neconvențională a conflictului.

Calculele sunt unele extrem de pragmatice cu multe scenarii de evoluție, iar cel în care Ucraina întoarce războiul în favoarea sa prin această operație se pare că primește puține puncte, chiar dacă în trecut armata ucraineană a făcut și miracole.

Reamintim că aceeași neîncredere a fost exprimată și față de rezistența ucraineană în primele zile de război. Ulterior, cota de încredere a crescut în urma eliberării regiunilor Herson și Harkov în toamna anului 2022. Însă, de atunci a trecut deja mult timp iar contraofensiva ucraineană eșuată din regiunea Zaporojie, desfășurată în vara lui 2023 a alimentat în mentalul sprijinitorilor Ucrainei convingerea că războiul este într-o fază de cvasi-blocare, forțele rivale reușind să se contracareze reciproc, cu un avantaj minor al Rusiei care dispune de resurse umane și materiale mai mari.

 

O serie de indicii importante arată că operația Kursk a fost din timp și bine pregătită și cu o componentă solidă de dezinformare

 

Recapitulând elementele cunoscute, dar de mare importanță privind ceea ce a precedat operația Kursk, se constată că incursiunea ucraineană de amploare pe teritoriul Rusiei a surprins forțele terestre ruse cu aproape 90% din efectivele sale dislocate pe teritoriul Ucrainei. Se estimează că în prezent sunt peste 500.000 de militari ruși în Ucraina. Dintre aceștia, majoritatea aparțin forțelor care desfășoară operații la sol. Pentru 2024, efectivele totale ale forțelor terestre ruse erau estimate la peste 500.000 de militari, dintre care 100.000 erau militari în termen.

Deci o primă concluzie, bazată și pe prizonierii luați de militarii ucraineni este că în Kursk s-au aflat trupe nepregătite iar întăririle rusești care au venit dinspre Regiunea Militară Briansk erau și ele cu o capacitate incompletă de luptă fiind încă în stadiul de formare pentru a fi trimise pe front.

Pentru ca operația Kursk să reușească mai era nevoie ca forțele ruse de pe front să fie atrase ireversibil în operații ofensive pe care să le considere succese importante și la care să nu renunțe, altfel ar fi intrat într-o apărare profundă cu trupe relativ puține, la fel cum au făcut-o în vara lui 2023 în regiunea Zaporojie. Deci puterea mare a ofensivei rusești trebuia credibilizată chiar de ucraineni și asta trebuia făcută într-un timp mai mare.

Pe lângă alimentarea acestui sentiment, trupele ucrainene din regiunea Donețk au prins, acum, trupele ruse dislocate acolo și care sunt și cele mai bine pregătite și numeroase, într-o încleștare mortală din care nu-și pot permite să iasă. Succesul inițial al operației Kursk, precum și unele declarații ale militarilor ucraineni arată că operația Kursk era în pregătire de mult timp, probabil, chiar după episodul pierderii bastionului Avdiivka.

În al treilea rând, manevra militarilor ucraineni chiar pe teritoriul Rusiei este ușurată și de faptul că există mai puține fortificații și câmpuri de mine decât pe front, iar forțele ruse vor folosi artileria cu grijă mai mare pentru a evita pierderile în rândurile civililor.

Deci, operația ucraineană în Kursk este una deosebit de atent pregătită și bazată pe multă înșelare a adversarului. Dar cu toate acestea și în pofida succesului inițial al ucrainenilor, forțele ruse nu trebuie subestimate.

În condițiile actuale, de adversari sensibili egali ca putere militară șansa este de regulă de partea celui care crede mai mult în victorie. Pe acest fond, operația Kursk este și un act de credință care îi alimentează pe cei curajoși și pe cei care cred mai mult în cauza lor. Unde se află susținătorii Ucrainei în această ecuație? Sunt încă blocați în contabilitate sau în evaluarea scenariilor? Este posibil oare, să se afle în vacanța prelungită începută în 1990? Vom afla.

Pare imposibil pentru ca ucrainenii să ajungă prin teritoriul Rusiei la tot cursul râului Seym și al râului Oskil. Dar mai profund ar fi să ajungă chiar la Don. De acolo, totul ar fi posibil fiind expus spatele adversarului. Dacă rușii nu au trupe terestre disponibile acolo, fiind convinși că vor repurta mari succese în Donbass, atunci șansele ucrainenilor cresc. Dar, pentru asta este nevoie mai ales de credință.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Generalul Gheorghiță Vlad: Armata României, pregătită să reziste unui eventual atac al Rusiei. Există instrumente și pentru a ajuta Moldova
Generalul Oleksandr Sirski, comandantul Forțelor Terestre Ucrainene și comandantul Grupului Est al Forțelor Armate ale Ucrainei. Sursa Foto: Facebook Сухопутні війська ЗС України.
EXCLUSIV
Generalul Sirski raportează despre capcana ucraineană de la Dobropillia. Între timp s-a așternut liniștea la est de Kramatorsk
Foto: Ministerul Apărării din China
EXCLUSIV
Războiul ideologic al Chinei: Strategia PCC din Xinjiang forțează Europa să aleagă între comerț și drepturile omului. Implicațiile pentru NATO.
Stocurile de armament greu ale Rusiei sunt tot mai puţine: Peste jumătate din tancurile și artileria din depozite, „canibalizate” pentru războiul din Ucraina
Forțele pentru Operații Speciale ale Republicii Moldova. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Chișinău
EXCLUSIV
Strategia ,,Moldova 2035'': De la "mizerie și dezordine" la digitalizare și apărare cibernetică. Cum își construiește Chișinău scutul anti-Rusia
Armată profesionistă și investiții în echipamente. Republica Moldova are o nouă Strategie militară, dar obiectivul de 1% pentru Apărare e considerat insuficient
Rusia își protejează cu plase anti-dronă situl nuclear arctic de la Novaya Zemlya, la 2.500 km de linia frontului din Ucraina (FOTO)
Centrala Nucleară Zaporijjea
EXCLUSIV
Rusia pare să reia șantajul nuclear. Centrala de la Zaporojie intră din nou în prim-planul amenințării
Forțele ucrainene au lovit uzina Sverdlov - De ce este aceasta ținta numărul 1 și un nod cheie al industriei de apărare a Rusiei? (FOTO/VIDEO)
Decizia „pe jumătate” a lui Trump privind rachetele Tomahawk pentru Ucraina: „Vreau să aflu ce fac cu ele”
Semnale de alarmă de la Bruxelles: Rusia ar lua în calcul efectuarea unui atac asupra NATO, potrivit serviciilor germane de informaţii
Mai câștigi războaie cu tancuri? Achiziția a 216 de tancuri de către România naște controverse iar verdictul îl dă o putere europeană
Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApN)
EXCLUSIV
Rezerva operatională a României: Între patriotismul trădat și nevoia de modernizare
Hățișul birocraţiei europene ţine pe loc trenurile NATO cu ajutor pentru Flancul Estic. Un general francez trage semnalul de alarmă
Rușii își refac forțele care luptă în Ucraina: Un nou lot de bombardiere de front de tip Su-34, livrat. E al cincilea lot livrat în 2025
Valul de drone "cu întrebuințare militară" care paralizează Europa: De la München la bazele NATO, o nouă fază a războiului hibrid
Sursă foto: Cybercommand.ro
EXCLUSIV
Un raport oficial dezvăluite o mare problemă de securitate națională în România: Digitalizarea, tratată ca anexă tehnică și birocratică, nu ca prioritate de securitate națională
US Army, prezentă la o paradă militară în Polonia. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Varșovia
EXCLUSIV
Asul din mânecă și norocul României? Trei motive cruciale pentru care SUA nu se vor retrage din România
„Dormiți liniștiți, nu ne provocați”: Strategia lui Vladimir Putin de descurajare a statelor europene se rezumă la ameninţări cu atacuri iminente
Tomahawk vs. ,,tigrul de hârtie'': De ce aleg acum Statele Unite să încurajeze Ucraina să lovească în inima sistemului rusesc de rafinării
Un general eston explică de ce doborârea avioanelor rusești MiG-31 ar fi fost o greşeală strategică: Analiza incursiunilor Rusiei și riscul de escaladare
Punctul de cotitură al noului război hibrid. Cum ,,flota din umbră'' a Rusiei a forțat NATO să iasă ,,la vânătoare'' în Marea Baltică
Trupele ruse și-au intensificat atacurile aeriene în luna septembrie: Peste 5.600 de drone și 185 de rachete au vizat ținte de pe teritoriul Ucrainei
Rusia, aproape de eșec total: De la benzină nelimitată la rații de 10-30 de litri. Atacurile ucrainenilor au paralizat rafinăriile, iar logistica armatei e afectată
Instruirea operatorilor rusi de drone. Sursa foto: pl-llc.ru.
EXCLUSIV
Europa își caută scut: Din Norvegia și până în România, incursiunile dronelor forțează Europa să ridice mai rapid „Zidul” anti-dronă
Venezuela instalează sisteme de rachete antiaeriene BUK în apropierea Caracasului, după o avertizare a SUA cu privire la un posibil atac aerian
"Obiectivul Centenar 2027" al Chinei: Cum a schimbat războiul din Ucraina strategia militară a lui Xi Jinping
Sursa foto: Davis Political Review.
EXCLUSIV
Scenariu ceh cu repetiție românească: Cum au reuşit 300 de conturi TikTok pro-ruse să agite societatea cehă înainte de alegerile parlamentare
Lovitură de palmares: Cum a doborât o dronă FPV ucraineană un elicopter rusesc Mi-8 (VIDEO). Detaliile complete ale unei operațiuni unice în istorie
Acordul ,,Triunghi'': Cum a forțat alianța Rusia-Iran Israelul să trimită sisteme Patriot în Ucraina, via Statele Unite

Ştiri Recomandate

România bifează două escadrile complete de F-16 care execută misiuni de Poliție Aeriană. Cerul României, apărat de zeci de avioane NATO
Soluție pentru blindatele din linia întâi: Divizia 1 Cavalerie a US Army creează o zonă de detecție de 3,5 km a dronelor mici
Demonstrație de forță a SUA: Bombardierele B-1B au zburat spre Venezuela; Maduro amenință că va doborî avioanele americane cu sisteme MANPAD Igla-S
Obuziere K9 Thunder și mașini de luptă Redback „made in Romania”, vândute în Europa? Cum plănuiesc coreenii să transforme România într-un „gigant industrial” în Europa de Est
Unul dintre ”gardienii” Flotei fantomă? Nava de desant rusă ”Alexander Șabalin” a ancorat în largul coastelor Germaniei
Mai multă muniție pentru Polonia: Companii franceze și poloneze vor produce propulsori pentru obuzele de 155 mm
Merz se așteaptă ca SUA să scutească divizia germană a Rosneft de sancțiuni
Cum își finanțează Coreea de Nord programul nuclear: Miliarde de dolari, furate din criptomonede și atacuri cibernetice
UE amână până în decembrie decizia privind activele rusești
"Au rămas acolo 20 de secunde". Avioane Su-30 și Il-78 încalcă spațiul aerian lituanian. Două Eurofighter spaniole au reacționat imediat
Al 19-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei: Flota fantomă, cripto, bănci, ”diplomați” ruși. Economia de război a Rusiei primește încă o lovitură
Companiile petroliere chineze suspendă achizițiile de petrol rusesc din cauza sancțiunilor americane. Ținta principală: Rosneft și Lukoil
Războiul cognitiv, cea mai mare parte din războiul hibrid din regiune. Societățile, obligate să treacă la o gândire strategică
Trageri reale efectuate de Armata României. Sursă foto: MApN
EXCLUSIV
România în fața unei noi ordini industriale de apărare. Lecțiile EDIP pentru o țară periferică
România vinde energia ieftin şi o cumpără scump, dar are planuri mari: Capacități de stocare cât 10 reactoare de la Cernavodă
Companiile europene Airbus, Thales și Leonardo își unesc forțele pentru a concura cu Starlink
Furie la Moscova, după sancțiunile americane asupra Lukoil și Rosneft: Trump a declarat război Rusiei
Tehnologia face diferența (FOTO): Drona ucraineană „Sea Baby” 2.0 rescrie strategia navală în Marea Neagră, devenind principala ameninţare la adresa Flotei ruse
Summit important la Bruxelles. Mai multe țări țin piciorul pe frână, însă doar două au o agendă pro-Kremlin
Capacitatea de apărare a NATO, confirmată de generalul Dorin Toma: Vă pot spune cu toată convingerea că putem respinge orice potențială agresiune asupra României
Avertisment de pe scena Forumului Aspen-GMF București. Lordul McConnell: „Urmează o nouă eră de instabilitate globală”
A început producția pentru România a obuzierelor K9 și a vehiculelor de alimentare K10. Când va fi mutată în țară producția
”Aveți mai mult decât orice altă țară din Europa". Diaspora trebuie folosită pentru a promova România, crede Charlie Ottley
O explozie puternică a avut loc la o uzină militară din apropierea orașului rusesc Celiabinsk (FOTO/VIDEO)
Primul transport China - Europa pe traseul nordic a durat jumătate din timpul pe ruta clasică (VIDEO). “Drumul Mătăsii de Gheață” trece însă prin Rusia
Sfârșitul răbdării: Donald Trump sancționează companiile Rosneft și Lukoil, recunoscând eșecul ,,diplomației'' cu Vladimir Putin
Geopolitica europeană la răscruce | "Gata de un şoc în 3-4 ani": Avertismentul Franței despre o posibilă agresiune militară rusă
Iranul, la un pas de reluarea ambițiilor nucleare? Reconstrucția misterioasă de la complexul Taleghan-2, sub ochii Israelului și ai lumii occidentale
Crime de război rusești la Pokrovsk. Atacarea civililor, o practică generalizată în Armata rusă
Rusia începe producția de masă a bombelor aeriene cu o rază de aproape 200 km, anunță serviciile ucrainene. Cum pot fi combătute KAB-urile rusești
De la Blitzkriegul de 3 zile la Războiul de 4 ani. Hărțuită de dronele ucrainene, Rusia apelează la elicoptere, rezerviști și dirijabile pentru apărarea rafinăriilor
Un „păianjen” fabricat în România? Peste 25 de firme românești, gata să se implice în producția în țară a Redback, dacă România va opta pentru mașini de luptă Redback
pixel