Pentagonul are întrebări cu privire la operația Kursk. Se încadrează sau nu în „obiectivele strategice ale câmpului de luptă”?
Liderii occidentali încă au probleme în a înțelege care este scopul urmărit de conducerea de la Kiev prin operația Kursk. Cele mai recente nedumeriri pe acest subiect vin chiar din partea SUA, care cel mai mare aliat al Ucrainei, iar întrebările despre incursiunea ucraineană adâncă pe teritoriul Rusiei vor fi adresate chiar de Secretarul american al Apărării.
Militari ai Forţelor Armata Ucrainene. Sursa foto: Glavcom.ua.
Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, plănuiește să mai poarte o conversație cu ministrul Apărării al Ucrainei, Rustem Umerov, în următoarele câteva zile. Ca și în cazul conversației anterioare a celor doi oficiali, care a avut loc pe 19 august, această discuție va viza, în special, operația Kursk.
Purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a discutat cu presa, pe 22 august, despre acest subiect. Se pare că declarația președintelui ucrainean despre obiectivele operației nu i-a convins pe deplin pe liderii occidentali.
SUA încă nu cunosc cu certitudine obiectivele operațiunii Kursk a Forțelor Armate ale Ucrainei, a subliniat Singh și a reamintit declarația președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit căreia operația Kursk a fost concepută pentru a crea o zonă tampon. Oficialul a recunoscut că Pentagonul are întrebări cu privire la modul în care operația Kursk se încadrează în „obiectivele strategice ale câmpului de luptă” pentru Forțele Armate ucrainene și a menționat că crearea unei zone tampon ar însemna construirea mai multor linii de apărare.
Singh a confirmat că SUA va continua să sprijine Ucraina, iar politica Washingtonului „permite Ucrainei să lovească Rusia pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești din această zonă de graniță, iar această zonă include regiunea Kursk, include [granița] cu regiunea ucraineană Sumi. Și se apără de atacurile din această regiune”.
Singh a anunțat, de asemenea, că planurile SUA de a furniza noi pachete de ajutor pentru apărare Ucrainei, dar nu a oferit detalii despre acestea. Ea a pus în contrast alianța în sprijinul Ucrainei cu eforturile Rusiei de a obține ajutor de la regimurile autoritare.
„Susținem Ucraina și, după cum știți, Secretarul Apărării conduce Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, care se reunește aproape lunar și include 50 de țări care sprijină Ucraina. Acest lucru contrastează cu cei câțiva prieteni către care se adresează Rusia când este vorba de achiziționarea de bunuri de securitate etc. Este un contrast puternic cu 50 de țări cu o idee similară care sprijină nevoile Ucrainei pe câmpul de luptă în fiecare zi”, a spus Singh citată de Vocea Americii.
Recent, un alt lider occidental a manifestat unele rezerve față de modul în care Ucraina a pregătit operația Kursk, dar și la amploarea ei.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz a declarat, pe 21 august, că operația Kursk este, probabil, să fie „foarte limitată” din punct de vedere al timpului. "Ucraina şi-a pregătit operaţia militară în regiunea Kursk în mare secret şi fără niciun feedback", a mai spus Scholz jurnaliştilor, în cursul unei vizite în Republica Moldova.
Îngrijorările din punct de vedere militar ale Occidentului față de operația Kursk ar putea fi supraevaluate
La fel de mare ca supriza făcută liderilor occidentali și Rusiei de către operația Kursk, este și vizita premierului Indiei, Narendra Modi, în Ucraina. Oricât de planificată ar părea ea, ca fiind de fapt un turneu care trece mai întâi prin Polonia, vizita este făzută din cauza operației Kursk. Faptul că Moscova apelează la premierul Indiei, o personalitate extrem de influentă, pentru a trimite un mesaj Ucrainei să se retragă din Kursk, trădează din nou slăbiciunea Rusiei.
După data de 6 august, când Ucraina a declanșat operația Kursk, Moscova a prezentat suficiente indicii indirecte dar incontestabile că nu poate face față pe câmpul de luptă. Dacă informațiile concrete din partea beligeranților despre desfășurarea operației pot fi privite cu anumit grad de suspiciune, nu același lucru se poate spune despre declarațiile clare și acțiunile extreme care pot fi interpretate dintr-o singură perspectivă.
În această categorie intră trimiterea trupelor belaruse la granița cu Ucraina, declarațiile președintelui Lukașenko, difuzarea decapitării unui soldat ucrainean de către soldații ruși, într-o încercare de a demoraliza militarii ucraineni, precum și reluarea voalată a retoricii nucleare prin incidentele la centrala nucleară Zaporojie. Toate acestea indică de fapt că Rusia are probleme mari în Kursk și este nevoită să apeleze din plin la războiul informațional pentru a încetini ofensiva ucraineană.
Deși la Moscova panica este una mare, liderii occidentali, produsul de vârf al unor democrații consolidate, cântăresc foarte atent ceea ce face Ucraina în Kursk, probabil temându-se de o escaladare neconvențională a conflictului.
Calculele sunt unele extrem de pragmatice cu multe scenarii de evoluție, iar cel în care Ucraina întoarce războiul în favoarea sa prin această operație se pare că primește puține puncte, chiar dacă în trecut armata ucraineană a făcut și miracole.
Reamintim că aceeași neîncredere a fost exprimată și față de rezistența ucraineană în primele zile de război. Ulterior, cota de încredere a crescut în urma eliberării regiunilor Herson și Harkov în toamna anului 2022. Însă, de atunci a trecut deja mult timp iar contraofensiva ucraineană eșuată din regiunea Zaporojie, desfășurată în vara lui 2023 a alimentat în mentalul sprijinitorilor Ucrainei convingerea că războiul este într-o fază de cvasi-blocare, forțele rivale reușind să se contracareze reciproc, cu un avantaj minor al Rusiei care dispune de resurse umane și materiale mai mari.
O serie de indicii importante arată că operația Kursk a fost din timp și bine pregătită și cu o componentă solidă de dezinformare
Recapitulând elementele cunoscute, dar de mare importanță privind ceea ce a precedat operația Kursk, se constată că incursiunea ucraineană de amploare pe teritoriul Rusiei a surprins forțele terestre ruse cu aproape 90% din efectivele sale dislocate pe teritoriul Ucrainei. Se estimează că în prezent sunt peste 500.000 de militari ruși în Ucraina. Dintre aceștia, majoritatea aparțin forțelor care desfășoară operații la sol. Pentru 2024, efectivele totale ale forțelor terestre ruse erau estimate la peste 500.000 de militari, dintre care 100.000 erau militari în termen.
Deci o primă concluzie, bazată și pe prizonierii luați de militarii ucraineni este că în Kursk s-au aflat trupe nepregătite iar întăririle rusești care au venit dinspre Regiunea Militară Briansk erau și ele cu o capacitate incompletă de luptă fiind încă în stadiul de formare pentru a fi trimise pe front.
Pentru ca operația Kursk să reușească mai era nevoie ca forțele ruse de pe front să fie atrase ireversibil în operații ofensive pe care să le considere succese importante și la care să nu renunțe, altfel ar fi intrat într-o apărare profundă cu trupe relativ puține, la fel cum au făcut-o în vara lui 2023 în regiunea Zaporojie. Deci puterea mare a ofensivei rusești trebuia credibilizată chiar de ucraineni și asta trebuia făcută într-un timp mai mare.
Pe lângă alimentarea acestui sentiment, trupele ucrainene din regiunea Donețk au prins, acum, trupele ruse dislocate acolo și care sunt și cele mai bine pregătite și numeroase, într-o încleștare mortală din care nu-și pot permite să iasă. Succesul inițial al operației Kursk, precum și unele declarații ale militarilor ucraineni arată că operația Kursk era în pregătire de mult timp, probabil, chiar după episodul pierderii bastionului Avdiivka.
În al treilea rând, manevra militarilor ucraineni chiar pe teritoriul Rusiei este ușurată și de faptul că există mai puține fortificații și câmpuri de mine decât pe front, iar forțele ruse vor folosi artileria cu grijă mai mare pentru a evita pierderile în rândurile civililor.
Deci, operația ucraineană în Kursk este una deosebit de atent pregătită și bazată pe multă înșelare a adversarului. Dar cu toate acestea și în pofida succesului inițial al ucrainenilor, forțele ruse nu trebuie subestimate.
În condițiile actuale, de adversari sensibili egali ca putere militară șansa este de regulă de partea celui care crede mai mult în victorie. Pe acest fond, operația Kursk este și un act de credință care îi alimentează pe cei curajoși și pe cei care cred mai mult în cauza lor. Unde se află susținătorii Ucrainei în această ecuație? Sunt încă blocați în contabilitate sau în evaluarea scenariilor? Este posibil oare, să se afle în vacanța prelungită începută în 1990? Vom afla.
Pare imposibil pentru ca ucrainenii să ajungă prin teritoriul Rusiei la tot cursul râului Seym și al râului Oskil. Dar mai profund ar fi să ajungă chiar la Don. De acolo, totul ar fi posibil fiind expus spatele adversarului. Dacă rușii nu au trupe terestre disponibile acolo, fiind convinși că vor repurta mari succese în Donbass, atunci șansele ucrainenilor cresc. Dar, pentru asta este nevoie mai ales de credință.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
