Această similitudine ideologică și comportamentală a celor doi lideri, asemănarea evidentă a punctelor lor de vedere asupra lumii moderne și perspectivelor sale ar trebui să contribuie la apropierea dintre Moscova și Ankara. În plus, Rusia și Turcia au în mod obiectiv multe interese comune sau congruente. Cele două țări se completează cu succes într-o varietate de domenii - de la energie la turism, de la transport și logistică la dezvoltări tehnico-militare.
Cu toate acestea, relațiile bilaterale rămân fragile și contradictorii. Rusia și Turcia acționează simultan ca însoțitori și concurenți și, în unele cazuri, ca oponenți direcți unul față de celălalt.
Nivelul de încredere dintre cei doi lideri naționali poate fi cu greu considerat ridicat. În același timp, fricțiunile periodice, disputele și neînțelegerile dintre Moscova și Ankara sunt amplificate în mod activ de țări terțe, multe dintre acestea nefiind interesate de interacțiunea ruso-turcă, ce dobândește caracterul unui parteneriat strategic stabil.
Fragilitatea acestei interacțiuni a fost demonstrată pe larg în urmă cu cinci ani, după ce un avion Su-24 rusesc a fost doborât peste granița turco-siriană. La un moment dat, țările s-au trezit în pragul unui conflict militar direct și a fost nevoie de aproximativ șase luni pentru a restabili un dialog normal. Și la începutul acestui an, o situație similară s-a dezvoltat în Siria, unde Ankara a început să acuze Moscova că este implicată direct în moartea a zeci de militari turci în provincia Idlib.
Atât în primul, cât și în al doilea caz, ambele părți au găsit în sine voința politică de a se opri la timp, de a nu trece linia roșie, dincolo de care ar putea începe o escaladare necontrolată cu consecințe imprevizibile. Din păcate, pericolul unei alte agravări a relațiilor turco-ruse este încă mare. De nenumărate ori, logica și dinamica politicii externe turcești actuale îl împing pe Recep Erdogan către un câmp minat, în care fiecare pas s-ar putea dovedi fatal în relațiile cu Vladimir Putin. Minele de pe acest câmp sunt foarte diferite, dar oricare dintre ele poate duce la o escaladare neintenționată și poate distruge definitiv parteneriatul dintre Ankara și Moscova. Iată câteva dintre posibilele momente de politică externă ale conducerii turce, care ar putea provoca o criză acută în relațiile cu Rusia.
Probabil, nimeni nu ar trebui să fie surprins de faptul că, în toate cele trei decenii ale confruntării armeno-azere, Ankara a susținut ferm și fără echivoc autoritățile de la Baku. Însă, una este sprijinul politic și diplomatic pentru un aliat, într-o situație în care conflictul este înghețat, iar alta este asistența militară la scară largă, în etapa fierbinte a conflictului. O astfel de asistență schimbă în mod dramatic echilibrul forțelor beligerante, oferind aliatului o iluzie cu privire la posibilitatea de a rezolva rapid problema Karabahului prin mijloace militare și, în consecință, face dificilă încheierea unor acorduri privind încetarea ostilităților.
Turcia a fost și rămâne unul dintre principalii actori externi ai războiului civil din Libia. Intervenția turcească nu a permis la un moment dat mareșalului Khalifa Haftar să cucerească Tripoli. Însă, dacă Turcia continuă pe calea internaționalizării conflictului libian prin consolidarea prezenței sale militare în Libia, obținând victoria „completă și finală” a forțelor lui Faiz Saranj asupra numeroșilor săi adversari din estul și sudul țării, Ankara se va confrunta cu probleme din ce în ce mai grave. Și nu numai cu Rusia, ci și cu multe alte țări implicate într-un fel sau altul în criza libiană, de la Egipt până la Franța.
Timp de doi ani, Turcia nu a reușit să pună în aplicare pe deplin acordurile de la Sochi privind situația din Idlib: să asigure retragerea forțelor grupărilor teroriste și a armelor grele din zona tampon. Speranțele că Ankara va „reeduca” sau „cel puțin va îmblânzi” fundamentalistii islamici din Idlib rămân efemere. Dacă teroriștii, folosind prezența turcească în Idlib ca acoperire, vor folosi acest teritoriu ca o trambulină pentru acțiuni active împotriva forțelor lui Bashar al-Assad și a infrastructurii militare rusești din Siria, începutul unei noi crize ruso-turce este doar o chestiune de timp.
Nu este surprinzător că Rusia și Turcia au atitudini diferite față de kurzii sirieni și rolul dorit pentru aceștia în viitorul stat sirian. Până în prezent, aceste diferențe au fost atenuate de „acceptarea dezacordului”. Dar, posibila desfășurare de către Turcia a unor noi operațiuni la scară largă împotriva kurzilor din nordul Siriei va conduce inevitabil la o formare accelerată a unei alianțe între kurzi și guvernul sirian, iar această apropiere va fi susținută, fără îndoială, și chiar stimulată energetic, de către Rusia. Rezultatul poate fi o ciocnire directă între Damasc și Ankara în nord, cu toate consecințele negative care decurg asupra relațiilor ruso-turce.
Relațiile dintre Rusia și Grecia trec astăzi prin momente grele, dar pare extrem de puțin probabil ca, în actuala dispută teritorială turco-greacă, Moscova să ia partea Ankarei și nu a Atenei. Mai ales că, în acest moment, Turcia se opune nu numai Greciei, ci practic tuturor partenerilor și prietenilor Rusiei din estul Mediteranei cu privire la problemele delimitării zonelor economice din regiune. „Problema greacă”, multiplicată de activitatea Turciei în Libia, care îngrijorează Moscova, ar putea deveni un alt „declanșator” pentru o nouă criză a relațiilor ruso-turce.
Începând din anul 2014, au existat întotdeauna diferențe fundamentale între Rusia și Turcia în ceea ce privește Ucraina și Crimeea. Într-un fel sau altul, Moscova a trebuit să se împace cu faptul că Ankara nu recunoaște statutul rus al Crimeii și nu va renunța la pretențiile sale cu privire la rolul de „protector” al tătarilor din peninsulă. Cu toate acestea, extinderea continuă a cooperării politico-militare între Ankara și Kiev - în special sub forma aprovizionării cu drone moderne turcești, pe care Kievul le poate folosi în mod eficient în estul Ucrainei, dacă este necesar, va deveni un factor foarte iritant pentru Moscova. Încercările Ankarei de a face lobby pentru interesele ucrainene în cadrul NATO vor fi la fel de sensibile.
La Moscova, temerile cu privire la o posibilă „pătrundere turcă” în regiunile predominant musulmane și vorbitoare de limbă turcă din Caucazul de Nord și din regiunea Volga nu au dispărut niciodată complet. Dar, astăzi, aceste temeri au primit motive suplimentare sub forma unei creșteri semnificative a rolului islamului în politica internă a lui Erdogan (o ilustrare simbolică a acestui proces este schimbarea recentă a statutului Hagiei Sofia din Istanbul). Mulți din Rusia cred că Turcia modernă se îndepărtează din ce în ce mai mult de principiile statului laic al lui Kemal Ataturk și, prin urmare, promovarea pan-turcismului de către Ankara va fi din ce în ce mai strâns legată de avansarea islamului politic, reprezentând o provocare directă la securitatea națională și chiar la unitatea teritorială a Rusiei.
Toate cele prezentate mai sus arată nu doar că președintele turc Recep Erdogan se plimbă astăzi peste un câmp minat rusesc. De asemenea, președintele rus, Vladimir Putin, are un câmp minat similar în politica externă turcă. Probabil, orice politician sau expert turc ar putea răspunde cu ușurință la lista revendicărilor rusești împotriva Ankarei cu o listă și mai lungă a revendicărilor turcești împotriva Moscovei. Revendicări ce nu pot fi pur și simplu respinse. Trebuie recunoscut faptul că Rusia nu a abordat întotdeauna interesele internaționale de bază ale Turciei cu înțelegerea, delicatețea și tactul cuvenite.
Da, există forțe anti-ruse influente în actuala elită turcă ce incită conștiința publică din țară împotriva Moscovei. Însă, nici în Rusia, punctele de vedere și prejudecățile tradiționale anti-turcești, alimentate persistent de numeroși oponenți ai apropierii de Ankara, nu au fost complet depășite. În cercurile liberale din Rusia și Turcia, percepțiile simplificate și negative ale celeilalte părți sunt răspândite ca întruchipare a arhaismului social, a modernizării economice eșuate și a regresului politic.
Toate aceste lucruri trebuie să dea de gândit. Și nu numai diplomaților și armatei, ci și analiștilor independenți și activiștilor societății civile.
În orice caz, miza jocului ruso-turc este foarte mare - și nu numai pentru Rusia și Turcia, ci și pentru multe regiuni din apropiere ale lumii, unde Moscova și Ankara își promovează interesele nu întotdeauna convergente - din Asia Centrală până în Africa de Nord, inclusiv.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Sistemul Energetic Național (SEN) – sistem generator de securitate națională. SEN reprezintă coloana vertebrală a funcționării industriei și economiei naționale, asigurând alimentarea cu energie electrică a populației și a instituțiilor statului. Prin funcționarea sa continuă, stabilă și eficientă, SEN devine un element strategic de securitate energetică și implicit de securitate națională.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, aflat în vizită în România, precizează că soarta celor două ţări este strâns legată şi că declaraţiile sale recente au fost rupte din context.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Preşedintele american Donald Trump a promulgat miercuri legea care pune capăt celei mai lungi paralizii bugetare din istoria SUA, profitând de ocazie pentru a critica opoziţia democrată şi a-şi lăuda din nou politicile economice, relatează Agerpres.
Cabinetul ucrainean a decis să-l demită pe ministrul Justiției, Herman Halușcenko, a anunțat miercuri premierul Iulia Sviridenkova. Acesta a fost demis în legătură cu un scandal de corupție uriaș legat de compania Enerhoatom. Europa Liberă a publicat numele persoanelor interceptate în cadrul Operațiunii Midas, date publicității luni de Biroul Național Anticorupție (NABU) din Ucraina.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Președintele columbian Gustavo Petro a ordonat forțelor de securitate columbiene să suspende schimbul de informații cu agențiile de informații americane, afirmând că recentele atacuri americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri din Caraibe sunt inacceptabile.
Croația respinge declarațiile lui Orban despre imposibilitatea ca Ungaria să renunțe la petrolul rusesc.
Venezuela desfășoară deja arme, inclusiv echipamente rusești vechi de zeci de ani, și plănuiește un război de gherilă și haos în cazul unui atac terestru sau aerian din partea Statelor Unite, a relatat Reuters, citând surse și documente locale. „Abordarea țării sud-americane este o recunoaștere tacită a lipsei de personal și echipamente”, a precizat publicația.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
EDGE, principalul grup de apărare și tehnologie avansată din Emiratele Arabe Unite, este aproape de a încheia un acord important cu Ministerul de Interne din Angola pentru implementarea unui program național cuprinzător de securizare a frontierelor, bazat pe cele mai recente tehnologii fabricate în bogatul stat arab.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) lansează o nouă dezinformare cu scopul de a provoca neîncrederea NATO față de Ucraina. Însă, după multitudinea de falsuri și probleme grave create de Rusia la nivel mondial, nimeni nu mai crede poveștile inventate de serviciile rusești de informații sau de conducerea de la Kremlin.
Președintele Donald Trump s-a întâlnit luni, 10 noiembrie, la Casa Albă, cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, aflat în prima sa vizită în Statele Unite.
Senatul SUA a adoptat luni un proiect de lege care, odată aprobat şi de Camera Reprezentanţilor, ar pune capăt paraliziei bugetare după mai mult de 40 de zile, dar a stârnit diviziuni în cadrul Partidului Democrat, informează Agerpres.
Proiectul de lege merge acum în Camera Reprezentanților, unde este așteptat un vot miercuri. După aprobarea finală, va avea nevoie de semnătura președintelui Donald Trump pentru a deveni lege.
În cursul nopții de 10.11.2025, Ucraina a atacat din nou portul rusesc Tuapse.
Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Polonia, România și Danemarca implementează noul sistem Merops, fabricat în SUA, pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor rusești de pe flancul estic al NATO.
Această desfășurare a SUA abordează recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, care au expus vulnerabilități și costul ridicat al metodelor tradiționale de interceptare cu avioane de vânătoare.
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Forțele ucrainene au lovit și avariat sâmbătă noaptea una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, la Riazan, situată la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova, a anunțat Statul Major General ucrainean. Acesta este cel puțin al nouălea atac al dronelor ucrainene asupra rafinăriei din Riazan de la începutul acestui an, a menționat canalul de știri Astra, care operează pe rețeaua de socializare Telegram.
Într-un interviu rar, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, avertizează că Rusia folosește negocierile de pace intermediate de SUA drept „acoperire” pentru a încerca să pună mâna pe cât mai mult teritoriu, prin forță, pe câmpul de luptă.
Ar fi „inacceptabil” ca Ucraina „să renunțe pur și simplu la teritoriu” în orice acord de pace cu Rusia, a spus declarat generalul.
În timp ce Putin se afla la summitul din India, Moscova a declarat că guvernul rus așteaptă un răspuns din partea Washingtonului după discuțiile de cinci ore ale părții ruse cu Steve Witkoff , trimisul american, și Jared Kushner , ginerele președintelui american, care au avut loc marți la Kremlin. „Așteptăm reacția colegilor noștri americani”, a declarat consilierul lui Putin, Iuri Ușakov , afirmând că s-au făcut progrese, deși există puncte asupra cărora Rusia nu poate fi de acord. Printre acestea se numără garanțiile de securitate pentru Ucraina și dorința Kievului ca Ucraina să adere la NATO.
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra majorității regiunilor Ucrainei în noaptea de vineri spre sâmbătă. Cel puțin trei persoane au fost rănite în regiunea Kiev, a relatat administrația militară regională.
Pe 5 decembrie 2025, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că inspecția recentă efectuată la structura metalică de protecție de la Cernobîl, cunoscută drept „Noul înveliș de protecție”, a confirmat că aceasta „și-a pierdut funcțiile principale de siguranță, inclusiv capacitatea de izolare a radiațiilor.”
Pentru a reduce riscul unor atacuri cibernetice asupra telefoanelor ofițerilor militari superiori din Armata Israeliană li se va permite să utilizeze doar iPhone-uri pentru comunicări oficiale.
Mai mult, conform noii directive, utilizarea dispozitivelor Android la militarii de rang inferior va fi limitată.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Reprezentanții Statelor Unite și Ucrainei au convenit, în timpul celei de-a doua zile de discuții din Florida, vineri, că progresul către pace depinde de disponibilitatea Rusiei de a demonstra un interes real pentru pace și de a lua măsuri pentru a pune capăt crimelor.
În noaptea și dimineața zilei de sâmbătă, 06 decembrie, armata rusă a executat un atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele de atac, militarii ruși au întrebuințat întreaga gamă de rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, maritimă și aeriană.
O flotilă norvegiano-britanică de 13 fregate va activa în în apele dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) reprezintă structura de forță de elită din cadrul Armatei României, atât din punct de vedere al pregătirii, precum și din perspectiva înzestrării cu tehnică de ultimă generație.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
În perioada următoare, Europa va putea integra pe aeronavele F-35 și rachete Meteor produse de MBDA. Testele sunt în plină desfășurare.
Puşcaşi marini de la baza navală franceză din insula (Ile) Longue, în apropiere de portul Brest (nord-est), unde se află submarine nucleare capabile să lanseze rachete cu încărcătură atomică, au deschis focul joi seara asupra a cinci drone suspecte care survolau obiectivul strategic într-un mod haotic, relatează vineri EFE.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Sniper ATP, aflat în serviciu de peste două decenii, a devenit un reper pentru aviația militară în materie de poduri avansate de țintire. Noua generație, Sniper NTP, va duce această capabilitate la un nivel superior, valorificând inclusiv date provenite de la platforme de ultimă generație precum F-35.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
Gigantul american din industria apărării, Northrop Grumman, a prezentat oficial „Proiectul Talon”, un prototip de aeronavă autonomă dezvoltat în secret, care promite să redefinească modul în care sunt construite dronele de luptă de ultimă generație.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
Armata poloneză a marcat un moment semnificativ în procesul său de modernizare, recepționând joi primele exemplare de serie ale vehiculului de luptă pentru infanterie Borsuk. Această livrare face parte dintr-un contract strategic semnat în luna martie, în valoare de aproximativ 6,57 miliarde de zloți (1,64 miliarde de dolari).
Când tancurile lui Vladimir Putin au trecut granița în februarie 2022, cancelariile occidentale se așteptau la o capitulare rapidă. Aproape patru ani mai târziu, Europa nu privește înfrângerea Ucrainei, ci faptul că a rămas captivă într-un război al trecutului. Ceea ce se desfășoară pe câmpiile Donbasului și în apele Mării Negre nu este doar o rezistență eroică, ci o revoluție industrială a războiului care forțează NATO să se confrunte cu o realitate economică terifiantă: modelul occidental de apărare a devenit nesustenabil de scump.
O anchetă recent desecretizată a Marinei SUA dezvăluie detaliile terifiante ale unui incident de tip „friendly fire” (foc prieten) petrecut în decembrie 2024, în care nava USS Gettysburg a deschis focul asupra propriilor avioane de luptă, confundându-le cu rachete inamice.
Regatul Unit și Norvegia semnează astăzi un nou Acord de cooperare militară, prin care cele două țări vor opera împreună o flotă de fregate destinată să vâneze submarine rusești în Atlanticul de Nord, a anunţat Ministerul britanic al Apărării.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul american David Petraeus consideră că Occidentul are două mișcări cheie pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina. Fostul director al CIA și comandant al forțelor americane din Irak și Afganistan a declarat că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a ajuta Kievul și că ar trebui impuse mai multe sancțiuni economiei rusești.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat luni, în timpul unei conferințe telefonice cu aliații europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că există riscul ca Statele Unite să își abandoneze angajamentele față de Ucraina. Declarația apare în stenograma discuției, obținută de săptămânalul german Der Spiegel. Liderii au analizat modalități de a proteja Ucraina de anumite persoane neidentificate, însă contextul sugerează că ar fi vorba despre negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Gigantul american Boeing va produce 96 de elicoptere AH-64E Apache pentru Polonia, în cel mai mare contract de acest tip din istoria programului Apache, acordat în afara Statelor Unite ale Americii.
