Această similitudine ideologică și comportamentală a celor doi lideri, asemănarea evidentă a punctelor lor de vedere asupra lumii moderne și perspectivelor sale ar trebui să contribuie la apropierea dintre Moscova și Ankara. În plus, Rusia și Turcia au în mod obiectiv multe interese comune sau congruente. Cele două țări se completează cu succes într-o varietate de domenii - de la energie la turism, de la transport și logistică la dezvoltări tehnico-militare.
Cu toate acestea, relațiile bilaterale rămân fragile și contradictorii. Rusia și Turcia acționează simultan ca însoțitori și concurenți și, în unele cazuri, ca oponenți direcți unul față de celălalt.
Nivelul de încredere dintre cei doi lideri naționali poate fi cu greu considerat ridicat. În același timp, fricțiunile periodice, disputele și neînțelegerile dintre Moscova și Ankara sunt amplificate în mod activ de țări terțe, multe dintre acestea nefiind interesate de interacțiunea ruso-turcă, ce dobândește caracterul unui parteneriat strategic stabil.
Fragilitatea acestei interacțiuni a fost demonstrată pe larg în urmă cu cinci ani, după ce un avion Su-24 rusesc a fost doborât peste granița turco-siriană. La un moment dat, țările s-au trezit în pragul unui conflict militar direct și a fost nevoie de aproximativ șase luni pentru a restabili un dialog normal. Și la începutul acestui an, o situație similară s-a dezvoltat în Siria, unde Ankara a început să acuze Moscova că este implicată direct în moartea a zeci de militari turci în provincia Idlib.
Atât în primul, cât și în al doilea caz, ambele părți au găsit în sine voința politică de a se opri la timp, de a nu trece linia roșie, dincolo de care ar putea începe o escaladare necontrolată cu consecințe imprevizibile. Din păcate, pericolul unei alte agravări a relațiilor turco-ruse este încă mare. De nenumărate ori, logica și dinamica politicii externe turcești actuale îl împing pe Recep Erdogan către un câmp minat, în care fiecare pas s-ar putea dovedi fatal în relațiile cu Vladimir Putin. Minele de pe acest câmp sunt foarte diferite, dar oricare dintre ele poate duce la o escaladare neintenționată și poate distruge definitiv parteneriatul dintre Ankara și Moscova. Iată câteva dintre posibilele momente de politică externă ale conducerii turce, care ar putea provoca o criză acută în relațiile cu Rusia.
Probabil, nimeni nu ar trebui să fie surprins de faptul că, în toate cele trei decenii ale confruntării armeno-azere, Ankara a susținut ferm și fără echivoc autoritățile de la Baku. Însă, una este sprijinul politic și diplomatic pentru un aliat, într-o situație în care conflictul este înghețat, iar alta este asistența militară la scară largă, în etapa fierbinte a conflictului. O astfel de asistență schimbă în mod dramatic echilibrul forțelor beligerante, oferind aliatului o iluzie cu privire la posibilitatea de a rezolva rapid problema Karabahului prin mijloace militare și, în consecință, face dificilă încheierea unor acorduri privind încetarea ostilităților.
Turcia a fost și rămâne unul dintre principalii actori externi ai războiului civil din Libia. Intervenția turcească nu a permis la un moment dat mareșalului Khalifa Haftar să cucerească Tripoli. Însă, dacă Turcia continuă pe calea internaționalizării conflictului libian prin consolidarea prezenței sale militare în Libia, obținând victoria „completă și finală” a forțelor lui Faiz Saranj asupra numeroșilor săi adversari din estul și sudul țării, Ankara se va confrunta cu probleme din ce în ce mai grave. Și nu numai cu Rusia, ci și cu multe alte țări implicate într-un fel sau altul în criza libiană, de la Egipt până la Franța.
Timp de doi ani, Turcia nu a reușit să pună în aplicare pe deplin acordurile de la Sochi privind situația din Idlib: să asigure retragerea forțelor grupărilor teroriste și a armelor grele din zona tampon. Speranțele că Ankara va „reeduca” sau „cel puțin va îmblânzi” fundamentalistii islamici din Idlib rămân efemere. Dacă teroriștii, folosind prezența turcească în Idlib ca acoperire, vor folosi acest teritoriu ca o trambulină pentru acțiuni active împotriva forțelor lui Bashar al-Assad și a infrastructurii militare rusești din Siria, începutul unei noi crize ruso-turce este doar o chestiune de timp.
Nu este surprinzător că Rusia și Turcia au atitudini diferite față de kurzii sirieni și rolul dorit pentru aceștia în viitorul stat sirian. Până în prezent, aceste diferențe au fost atenuate de „acceptarea dezacordului”. Dar, posibila desfășurare de către Turcia a unor noi operațiuni la scară largă împotriva kurzilor din nordul Siriei va conduce inevitabil la o formare accelerată a unei alianțe între kurzi și guvernul sirian, iar această apropiere va fi susținută, fără îndoială, și chiar stimulată energetic, de către Rusia. Rezultatul poate fi o ciocnire directă între Damasc și Ankara în nord, cu toate consecințele negative care decurg asupra relațiilor ruso-turce.
Relațiile dintre Rusia și Grecia trec astăzi prin momente grele, dar pare extrem de puțin probabil ca, în actuala dispută teritorială turco-greacă, Moscova să ia partea Ankarei și nu a Atenei. Mai ales că, în acest moment, Turcia se opune nu numai Greciei, ci practic tuturor partenerilor și prietenilor Rusiei din estul Mediteranei cu privire la problemele delimitării zonelor economice din regiune. „Problema greacă”, multiplicată de activitatea Turciei în Libia, care îngrijorează Moscova, ar putea deveni un alt „declanșator” pentru o nouă criză a relațiilor ruso-turce.
Începând din anul 2014, au existat întotdeauna diferențe fundamentale între Rusia și Turcia în ceea ce privește Ucraina și Crimeea. Într-un fel sau altul, Moscova a trebuit să se împace cu faptul că Ankara nu recunoaște statutul rus al Crimeii și nu va renunța la pretențiile sale cu privire la rolul de „protector” al tătarilor din peninsulă. Cu toate acestea, extinderea continuă a cooperării politico-militare între Ankara și Kiev - în special sub forma aprovizionării cu drone moderne turcești, pe care Kievul le poate folosi în mod eficient în estul Ucrainei, dacă este necesar, va deveni un factor foarte iritant pentru Moscova. Încercările Ankarei de a face lobby pentru interesele ucrainene în cadrul NATO vor fi la fel de sensibile.
La Moscova, temerile cu privire la o posibilă „pătrundere turcă” în regiunile predominant musulmane și vorbitoare de limbă turcă din Caucazul de Nord și din regiunea Volga nu au dispărut niciodată complet. Dar, astăzi, aceste temeri au primit motive suplimentare sub forma unei creșteri semnificative a rolului islamului în politica internă a lui Erdogan (o ilustrare simbolică a acestui proces este schimbarea recentă a statutului Hagiei Sofia din Istanbul). Mulți din Rusia cred că Turcia modernă se îndepărtează din ce în ce mai mult de principiile statului laic al lui Kemal Ataturk și, prin urmare, promovarea pan-turcismului de către Ankara va fi din ce în ce mai strâns legată de avansarea islamului politic, reprezentând o provocare directă la securitatea națională și chiar la unitatea teritorială a Rusiei.
Toate cele prezentate mai sus arată nu doar că președintele turc Recep Erdogan se plimbă astăzi peste un câmp minat rusesc. De asemenea, președintele rus, Vladimir Putin, are un câmp minat similar în politica externă turcă. Probabil, orice politician sau expert turc ar putea răspunde cu ușurință la lista revendicărilor rusești împotriva Ankarei cu o listă și mai lungă a revendicărilor turcești împotriva Moscovei. Revendicări ce nu pot fi pur și simplu respinse. Trebuie recunoscut faptul că Rusia nu a abordat întotdeauna interesele internaționale de bază ale Turciei cu înțelegerea, delicatețea și tactul cuvenite.
Da, există forțe anti-ruse influente în actuala elită turcă ce incită conștiința publică din țară împotriva Moscovei. Însă, nici în Rusia, punctele de vedere și prejudecățile tradiționale anti-turcești, alimentate persistent de numeroși oponenți ai apropierii de Ankara, nu au fost complet depășite. În cercurile liberale din Rusia și Turcia, percepțiile simplificate și negative ale celeilalte părți sunt răspândite ca întruchipare a arhaismului social, a modernizării economice eșuate și a regresului politic.
Toate aceste lucruri trebuie să dea de gândit. Și nu numai diplomaților și armatei, ci și analiștilor independenți și activiștilor societății civile.
În orice caz, miza jocului ruso-turc este foarte mare - și nu numai pentru Rusia și Turcia, ci și pentru multe regiuni din apropiere ale lumii, unde Moscova și Ankara își promovează interesele nu întotdeauna convergente - din Asia Centrală până în Africa de Nord, inclusiv.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Apărarea aeriană rusă a doborât avionul Azerbaijan Airlines care s-a prăbuşit în Kazahstan, omorând 38 de persoane, au declarat pentru Reuters patru surse aflate la curent cu concluziile preliminare ale anchetei Azerbaidjanului asupra dezastrului.
Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a acuzat miercuri NATO că încearcă să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru aprovizionarea armatei ucrainene şi că încearcă să îşi aducă infrastructura militară mai aproape de Rusia, relatează Agepres și Reuters.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, pe 25.12.2024, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a semnalat faptul că fiecare atac masiv rusesc necesită timp de pregătire. În opinia sa, nu este niciodată o decizie spontană, ci reprezintă o alegere deliberată, nu numai în ceea ce privește țintele, ci și calendarul și data execuției.
Cu ocazia Nașterii Domnului, echipa DefenseRomania dorește să transmită un călduros Crăciun fericit în liniște și pace alături de cei dragi tuturor cititorilor noștri și nu numai.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că el consideră nejustificate criticile uneori dure aduse cancelarului german Olaf Scholz de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Agerpres, citând Reuters și DPA.
Angel Tîlvăr a primit, luni, aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Apărării, în comisiile reunite de specialitate, cu 24 de voturi "pentru" şi 19 "împotrivă". Dacă la Apărare avem continuitate, la Externe va fi la conducere ambasadorul Emil Hurezeanu, un diplomat de carieră și una din vocile Europei Libere înainte de 1989. Emil Hurezeanu a primit favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru funcţia de ministru de Externe, cu 32 de voturi "pentru" şi 22 de voturi "împotrivă".
Franța a început vineri, 20 decembrie, să retragă trupele din Ciad, după cum a declarat Ministerul Forțelor Armate din Ciad, în contextul în care luna trecută N’Djamena a încetat brusc cooperarea militară cu fosta putere colonială.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP
Guvernul ungar a acceptat cererea deputatului Marcin Romanowski și i-a acordat protecție internațională în temeiul Legii privind azilul – a declarat avocatul fostului ministru adjunct al justiției.
Economia Rusiei rămâne stabilă indiferent de presiunile externe. Creșterea economică ar putea ajunge la 3,9 până la 4 la sută din PIB în acest an, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conferințe de presă, un bilanț de sfârșit de an.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Ministerul Energiei al Moldovei a confirmat informații că Gazprom nu a rezervat capacitate de tranzit de gaze către Transnistria pentru ianuarie 2025.
Republica Moldova a anticipat astfel de presiuni și a declarat, din 16 decembrie, instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în faţa riscului întreruperii livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria.
Avioanele de luptă olandeze F-35 au interceptat marți avioane de luptă și bombardiere ruși cu rachete supersonice, care survolau Marea Baltică.
Președintele României, conferință de presă la Bruxelles.
Modificarea va permite Alianței să pretindă un rol mai direct în sprijinirea Kievului.
Patru senatori americani, republicani şi democraţi, condamnă interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din România şi îşi exprimă sprijinul pentru ţara noastră în lupta pentru integritatea procesului electoral.
Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat luni, un acord privind achiziţia diviziei de soluţii pentru gospodării şi clienţi a companiei E.ON din România.
India ar putea face o alegere surpriză în privința viitoarelor aeronave de luptă pe care Forțele Aeriene doresc să le achiziționeze. Cele mai mari șanse pare să le aibă varianta propusă de Suedia, cu aeronava JAS-39 Gripen.
Preşedintele României, Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete de pensionare pentru magistrați.
Sâmbătă, petrolierul rusesc Volgoneft 212, care are la bord 4.000 de tone de produse petroliere s-a rupt în jumătate în strâmtoarea Kerci, lângă Peninsula Crimeea ucraineană. O oră mai târziu, petrolierul Volgoneft 239 a eșuat și el.
Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.
Serviciul Securității de Stat din Abkhazia susține că a reținut un cetățean român, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei.
Fostul fotbalist Kavelashvili devine președintele Georgiei, o lovitură adusă aspirațiilor europene ale micului stat din Caucazul de Sud.
Publicația Financial Times a informat, pe 13.12.2024, că Rusia își retrage o parte din forțele sale dislocate în Siria. Jurnaliștii britanici au ajuns la această concluzie în urma analizării unor imagini din satelit ale bazelor și coloanelor de echipamente militare.
În urma unei analize riguroase, Ministerul Energiei a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul asupra securității naționale a României, generat de posibila tranzacție prin care MVM Zrt. (MVM Group), companie de stat ungară, intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.
Guvernul israelian și gruparea militantă palestiniană Hamas au ajuns miercuri la un acord de încetare a focului în Gaza, potrivit unei surse care cunosc discuțiile.
Rezervele uriașe de bombe sovietice ale Rusiei ar fi inutile fără componentele străine folosite pentru transformarea bombelor gravitaționale în arme ”inteligente”, cu ajutorul modulelor de ghidare și planare.
Tiraspolul a anunţat miercuri că a ajuns la un acord cu Rusia pentru ca aceasta să furnizeze din motive umanitare gaz Transnistriei, republica separatistă din Republica Moldova confruntată cu o criză energetică după ce Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc, iar compania rusă Gazprom a refuzat să furnizeze R. Moldova gaz pe o rută alternativă din cauza unei dispute cu Chişinăul asupra unei datorii, relatează agenţiile EFE şi TASS, citate de Agerpres.
NATO este profund preocupată de atitudinea tot mai asertivă a Chinei în sistemul internațional de securitate, declară șeful Comitetului Militar NATO, amiralul Rob Bauer. Și așa se pare că stau lucrurile - Beijingul a pornit de unul singur într-o cursă a proliferării nucleare, cu zero transparență în ceea ce privește extinderea arsenalului și armatei sale.
Statele Unite și Armenia au semnat marți la Washington un acord de parteneriat strategic care ar trebui să însemne o regiune a Caucazului de Sud mai rezilientă, mai sigură și mai independentă. Deși purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că semnarea acordului este un drept suveran al Armeniei, el a acuzat și SUA că încearcă să aducă cât mai multe state sub influența sa.
În centrul conflictelor moderne se află o bătălie mai puțin vizibilă, dar la fel de crucială – cea pentru suportul tehnic și pregătirea unităților de front. Într-un context în care fiecare decizie și acțiune poate influența soarta militarilor, neglijarea aspectelor esențiale ale armatei nu este o opțiune.
Șeful Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei a menționat că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina, dacă Kievul ar solicita desfășurarea trupelor unor țări occidentale, inclusiv Lituania.
Pe 10 ianuarie 2025, un raport al National Armaments Directors, emis în cadrul ,,Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei'', a evidențiat cele mai importante progrese inregistre în ceea ce priveste cooperarea militară internațională. Printre inițiativele cheie se numără un proiect ambițios de coproducție pentru fabricarea a până la 1.000 de rachete Patriot GEM-T în Germania, ce presupune colaborarea Germaniei, Olandei, României și Spaniei. Această inițiativă strategică, determinată de războiul din Ucraina și de tensiunile din Europa de Est, reprezintă un pas crucial în îmbunătățirea capabilităților de apărare aeriană ale statelor membre NATO și în consolidarea autonomiei lor strategice.
Un atac masiv cu drone efectuat pe teritoriul Rusiei, în noaptea de 13-14 ianuarie, a vizat rafinăria de petrol din Saratov, imaginile din satelit confirmând deteriorarea rezervoarelor instalațiilor de stocare. După cum reiese din imaginile realizate din satelit, dronele ucrainene au lovit cel puțin două rezervoare de la rafinăria Saratov.
Ministerul Apărării de la Moscova caută soluții pentru a menține un ritm ridicat al atacurilor sinucigașe de la sol și se inspiră după metodele folosite de Germania nazistă în al Doilea Război Mondial. Jurnalul oficial al Ministerului rus al Apărării, „Colecția Armatei”, a publicat, pe 13 ianuarie, un articol prin care propune acordarea soldaților ruși, care participă la asalturile împotriva pozițiilor inamice, a unei insigne speciale, după modelul Forțelor Armate ale Germaniei naziste, potrivit publicației rusești de opoziție Meduza.
Deși se luptă de trei ani să controleze o parte dintr-o țară pe care o considerau posibil de ocupat integral în trei zile, iar în prezent sunt departe de o victorie în teren, rușilor nu le-a dispărut apetitul propagandist de intimidare, prin care încearcă să mai compenseze din lipsurile severe de putință.
Creșterea atacurilor cibernetice din partea Chinei evidențiază diferențele de abordare între președinții Biden și Trump. În timp ce Biden pune accent pe cooperarea internațională și stabilirea de reguli globale pentru a contracara aceste amenințări, Trump a promovat o abordare mai unilaterale, concentrându-se pe sancțiuni și conflicte directe. Aceste divergențe reflectă perspectivele distincte asupra securității cibernetice și a relațiilor internaționale în contextul unei amenințări din ce în ce mai mari din partea Chinei.
Rusia și Belarus se pregătesc pentru exercițiile militare strategice West 2025, care vor avea loc pe teritoriul Belarusului în acest an. În dimineața zilei de 14 ianuarie, serviciul de presă al Ministerului Apărării al Republicii Belarus a raportat despre instruirea personalului Comandamentului comun al Grupului regional de trupe al Federației Ruse și Belarus. Se menționează că scopul instruirii este de a „spori capacitatea de apărare” a statului Uniunii Statale Rusia-Belarus. Exercițiile West-2025 vor fi una dintre cele mai mari din ultimii ani. Peste 13 000 de militari ai forțelor armate belaruse și ai forțelor armate ruse vor fi implicați în manevre.
Ucraina își lansează din ce în ce mai des dronele în adâncimea teritoriului rusesc, distrugând facilități militare și rafinării de petrol, au relatat surse occidentale la 14 ianuarie, după ce forțele armate ucrainene au lansat ceea ce au numit un atac „masiv” cu drone în mai multe regiuni din Rusia. Experții occidentali subliniază că ucrainenii au făcut progrese semnificative în ceea ce privește tehnologia sa și se află în prezent în fruntea producției de drone unice, care se disting prin raza lor de acțiune, precizie și ieftinire.
În dimineața zilei de 15.01.2025, trupele ruse au declanșat un atac masiv cu rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, după ce pe timpul nopții au fost întrebuințate preponderent drone kamikaze. La loviturile aeriene au participat bombardiere cu rază lungă de acțiune, dar și alte tipuri de avioane dotate cu rachete hipersonice și de croazieră.
Apărarea Teritorială a Germaniei va fi însărcinată exclusiv cu lupta împotriva actelor de sabotaj rusesc împotriva infrastructurii critice a țării.
Când Statele Unite au început să trimită APC-uri M113 din stocul Gărzii Naționale în Ucraina aflată în conflict în aprilie 2022, atât mass-media ucraineană, cât și cea rusă au vorbit despre asta ca fiind încă un caz în care Washingtonul și-a trimis „gunoiul” la Kiev. Cu toate acestea, aproape trei ani mai târziu, acești transportatori sunt foarte apreciați pe frontul de luptă.
Pe 14 ianuarie, la Helsinki, a avut loc un summit al reprezentanților țărilor baltice membre NATO, respectiv Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Suedia și Estonia, pentru a discuta despre siguranța infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Guvernul german a comandat 54 de obuziere cu roți RCH 155 pentru a fi transferate în Ucraina, a anunțat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marți, 14 ianuarie.
După ce la prezidențialele din 24 noiembrie, aproape 60% dintre românii din Germania și-au dorit suveranism, iată că aceștia ar putea gusta din propriul medicament: migranții in Germania, inclusiv românii, ar putea fi chiar obligați să-și facă bagajele dacă AfD își va pune în aplicare ”planul de țară”.
Poliția germană a început să analizeze campania electorală a Alternativei pentru Germania (AfD) la Karlsruhe. Membrii organizației locale a acestui partid anti-imigrație au pus în cutiile poștale pliante care semănau cu bilete de avion și aveau imprimate cuvintele „bilet de deportare”.
Surse ruse și ucrainene raportează că a avut loc un atac cu rachete și drone asupra Uzinei chimice Bryansk din Rusia. Potrivit diferitelor surse, atacul a implicat utilizarea sistemul de rachete tactice ATACMS livrat de SUA.
Toți pentru unu, unul pentru toți. România își extinde prezenţa, cu efective şi tehnică militară, la încă două grupuri de luptă ale NATO care funcţionează în ţările aliate de pe Flancul estic.
Următoarele două portavioane ale Marinei SUA se vor numi USS William J. Clinton (CVN 82) și USS George W. Bush (CVN 83).
În Statele Unite, portavioanele sunt de obicei numite după foști președinți. Excepțiile au fost portavionul USS Nimitz (CVN-68) numit în onoarea amiralului de flotă Chester Nimitz, viitorul portavion USS Doris Miller (CVN-81), numit în onoarea lui Doris Miller, eroul de la Pearl Harbor, și viitorul portavion din clasa Ford, USS Enterprise (CVN-80).
Armata rusă a desfășurat sisteme suplimentare de apărare aeriană în Crimeea pentru a proteja obiective militare cheie, expunând astfel alte părți ale frontului, potrivit agenților mișcării de partizani ucraineni „Atesh”. Luni, într-o postare pe rețelele de socializare, partizanii au declarat că au efectuat o recunoaștere a aerodromului militar „Hvardeyskoye” de lângă Simferopol, pe care rușii îl folosesc acum intens pentru operațiuni ale aviației de luptă, dar și pentru logistică în Crimeea.
La sfârșitul lunii aprilie, Bulgaria va primi primele două avioane de vânătoare F-16 Block 70, iar al treilea va rămâne în Statele Unite pentru antrenament. Aceste aeronave fac parte dintr-un acord pentru 16 avioane de luptă, care vor fi livrate în etape în următorii ani. Ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zapryanov, a anunțat că primul avion va fi livrat oficial pe 31 ianuarie în Greenville, Florida.
Programul Next Generation Air Dominance (NGAD) reprezintă una dintre cele mai ambitioase și strategice inițiative pentru viitorul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite. Scopul principal al acestui proiect este dezvoltarea unui nou avion de vânătoare de generație a șasea care să înlocuiască avioanele de generație a cincea, cum ar fi F-35 și F-22.
În 2024, numărul interceptărilor efectuate de avioanele de vânătoare NATO pentru a opri aeronavele militare ruse care se apropie de spațiul aerian al statelor membre din Europa a rămas constant comparativ cu 2023, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari din partea liderilor occidentali cu privire la agresiunea Rusiei și la războiul hibrid.
Pe 9 ianuarie 2025, Grecia a primit ultimul său avion de vânătoare Rafale F3R, finalizând un program de achiziții ambițios care a îmbunătățit capacitățile forțelor aeriene. Acordul, inițiat în ianuarie 2021 cu Franța, a avansat rapid, consolidând suveranitatea Greciei și superioritatea sa aeriană într-o regiune marcată de tensiuni geopolitice persistente.
Numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți desfășurați în lupta împotriva Ucrainei este probabil să depășească 3.000, din care peste 300 morți și 2.700 răniți. Potrivit Reuters, acest lucru a fost declarat astăzi de un parlamentar sud-coreean, referindu-se la informațiile furnizate de serviciul secret sud-coreean NIS.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a numit inteligența artificială drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a SUA. Sullivan a declarat acest lucru în timpul ultimei sale ședințe de informare de la Casa Albă din 13 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor.
Generalul-maior Abdul Rahim Mousavi, comandantul șef al armatei iraniene, a anunțat că armata are în prezent o unitate separată care desfășoară misiuni cu drone, indicând posibilitatea formării unei forțe independente dedicate dronelor în viitor, dar această chestiune nu face parte în prezent din planurile pe termen scurt.
