Președintele Azerbaidjanului numește Armenia „stat fascist, amenințare la adresa regiunii”
Pe 7 ianuarie, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a numit Armenia „stat fascist”, susținând că Baku ar putea să nu aibă altă opțiune decât să „distrugă” așa-numita „ideologie fascistă” a vecinului său. Aliyev a făcut declarația într-un interviu de 30 de minute acordat canalelor media locale, potrivit agenției de presă de stat Azertac.
Președintele azer Ilham Aliyev, vizitând macabrele „trofee de război”. Sursă foto: Ministerul Apărării din Azerbaidjan - Azərbaycan Respublikası Müdafiə Nazirliyi
Președintele Azerbaidjanului a acuzat autoritățile armene că au fost purtătoarele unei „ideologii fasciste” timp de 30 de ani, modelând țara după imaginea lor. El a numit Armenia o „amenințare pentru regiune”, potrivit Azerbaijani Press Agency (APA).
„Înarmarea Armeniei va duce pur și simplu la noi tensiuni. Nu vrem asta. Vrem pace. Vrem ca pagina războiului să fie deja întorsă. Cu toate acestea, vedem că atât Armenia, cât și noii săi patroni nu doresc acest lucru. Ei trăiesc din idei revanșarde, iar Armenia este de fapt o sursă de amenințare pentru regiune. Statul armean independent este în esență un stat fascist. Pentru că dacă această țară a fost condusă de purtătorii ideologiei fasciste timp de aproape 30 de ani, atunci ei au modelat această țară după propria lor imagine”, a subliniat Aliev.
De asemenea, Aliev a amenințat voalat Armenia, spunând că „fascismul trebuie distrus. Va fi distrus fie de conducerea armeană, fie de noi. Nu avem altă opțiune”.
Declarațiile dure ale lui Aliev față de conducerea Armeniei par la prima vedere să fie o urmare a unui anumit impas în negocierile azero-armene privind coridorul Zangezur, care trece prin sudul Armeniei și leagă Azerbaidjanul de provincia sa Nahicevan (Nakhchivan) - o exclavă azeră aflată între Armenia și Turcia.
„Vrem pace și cooperare în Caucazul de Sud, vrem ca ei (Armenia) să nu intervină între noi. Pentru ca aceasta să nu acționeze ca o barieră geografică între Turcia și Azerbaidjan. Coridorul Zangezur trebuie și va fi deschis. Cu cât înțeleg mai repede acest lucru, cu atât mai bine. Nu putem rămâne în această situație. De ce ar trebui să călătorim în Nakhchivan, care este parte integrantă a Azerbaidjanului, pe diferite alte rute? Trebuie să avem o legătură directă, iar această legătură nu pune sub semnul întrebării suveranitatea Armeniei”, a declarat Aliev, potrivit APA.
În octombrie 2023, Armenia a propus proiectul regional „Răscrucea Păcii” privind un coridor de transport care să îmbunătățească legăturile Armeniei cu țările vecine – Azerbaidjan, Georgia, Turcia și Iran – dar proiectul ar putea să nu fie bine primit peste tot.
Reacția Armeniei
„Armenia a înaintat inițiativa Răscrucea Păcii și suntem consecvenți în deblocarea rutelor de circulație — nu pentru că o cere cineva, ci pentru că, în primul rând, ne interesează”, a declarat ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan, pe 8 ianuarie în cadrul unei conferințe de presă.
„Așa cum alte țări vor să folosească teritoriul Armeniei pentru tranzit, la fel și Armenia va folosi teritoriile țărilor vecine pentru tranzit”, a precizat Mirzoyan, sugerând că trebuie să existe anumite facilități pe care Armenia ar trebui să le primească de la țările vecine în schimbul tranzitării libere a teritoriului său.
Comentând declarațiile președintelui azer Ilham Aliyev, Mirzoyan a menționat că Armenia nu va fi un obstacol.
„Trăim în secolul 21 și toate țările vor să facă comerț și să comunice cu alte țări; este în interesele lor vitale. Noi [Armenia] vrem să fim o punte între vecini, nu vrem să fim un obstacol, ci o legătură. Dacă suveranitatea Armeniei este respectată în ceea ce privește infrastructura [ei], inclusiv componenta de securitate, nu doar că nu suntem împotriva, ci și interesați să fie folosit [adică „culoarul Zangezur” prin Armenia]”, a adăugat Mirzoyan, potrivit News Armenia.
În interviul acordat, președintele Aliev și-a exprimat nemulțumirea și față de președintele Franței, Emmanuel Macron.
„Ieri (6 ianuarie), președintele francez a făcut din nou acuzații absurde împotriva Azerbaidjanului. Se pare că domnul Macron nu poate trăi fără Azerbaidjan. El este bântuit de un fel de manie și vrea să dea vina pe noi pentru toate păcatele lui. Cred că, dacă am devenit atât de puternici încât să fim capabili să ne amestecăm în afacerile interne ale Franței și să schimbăm ceva, atunci nu putem decât să fim mândri de asta. În esență, această afirmație este o recunoaștere a propriei neputințe”, a spus Aliev.
În timpul discursului din 6 ianuarie la Conferința Ambasadorilor, Macron a declarat că „Rusia și-a schimbat alianța, a sprijinit acțiunile Azerbaidjanului împotriva Armeniei” și că „Franța, în ultimele luni, a fost sub atacul Azerbaidjanului cu declarații inacceptabile privind teritoriile franceze de peste mări, în special în Noua Caledonie”.
Nici actuala administrație Biden a SUA nu a scăpat de atenția lui Aliev.
„În America s-a încheiat și epoca lui Soros. Administrația Biden a fost condusă în esență în stil Soros. Nu este o coincidență că una dintre ultimele decizii ale lui Biden a fost de a acorda lui Soros cea mai înaltă onoare a Americii. Adică acești sorosiți își pierd de fapt pozițiile. Conducerea armeană trebuie să țină cont de acest lucru”, a declarat Aliev.
Președintele azer s-a arătat nemulțumit și de faptul că investițiile europene în proiecte energetice bazate pe combustibili fosili au scăzut.
„Ne confruntăm cu o situație în care băncile europene nu mai finanțează proiecte pe combustibili fosili. Pe de o parte, ne cer provizii suplimentare, pe de altă parte, ne privează de fonduri. De exemplu, Banca Europeană de Investiții a încetat complet finanțarea proiectelor pe combustibili fosili”, a declarat Aliev. „Există multe probleme nerezolvate și le abordăm prin consultări regulate cu oficialii europeni. Dar dacă Uniunea Europeană are nevoie de mai mult gaz de la noi, atunci și ei trebuie să își facă partea. Noi le facem pe ale noastre, iar ei ar trebui să le facă pe ale lor.”
Interviul acordat de Aliev, unul de-a dreptul fabulos în sensul unei abordări extrem de directe a unor probleme delicate de politică externă, nu a ocolit nici relațiile tensionate cu Iranul degradate semnificativ după anul 2020.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
