Președintele Azerbaidjanului a acuzat autoritățile armene că au fost purtătoarele unei „ideologii fasciste” timp de 30 de ani, modelând țara după imaginea lor. El a numit Armenia o „amenințare pentru regiune”, potrivit Azerbaijani Press Agency (APA).
„Înarmarea Armeniei va duce pur și simplu la noi tensiuni. Nu vrem asta. Vrem pace. Vrem ca pagina războiului să fie deja întorsă. Cu toate acestea, vedem că atât Armenia, cât și noii săi patroni nu doresc acest lucru. Ei trăiesc din idei revanșarde, iar Armenia este de fapt o sursă de amenințare pentru regiune. Statul armean independent este în esență un stat fascist. Pentru că dacă această țară a fost condusă de purtătorii ideologiei fasciste timp de aproape 30 de ani, atunci ei au modelat această țară după propria lor imagine”, a subliniat Aliev.
De asemenea, Aliev a amenințat voalat Armenia, spunând că „fascismul trebuie distrus. Va fi distrus fie de conducerea armeană, fie de noi. Nu avem altă opțiune”.
Declarațiile dure ale lui Aliev față de conducerea Armeniei par la prima vedere să fie o urmare a unui anumit impas în negocierile azero-armene privind coridorul Zangezur, care trece prin sudul Armeniei și leagă Azerbaidjanul de provincia sa Nahicevan (Nakhchivan) - o exclavă azeră aflată între Armenia și Turcia.
„Vrem pace și cooperare în Caucazul de Sud, vrem ca ei (Armenia) să nu intervină între noi. Pentru ca aceasta să nu acționeze ca o barieră geografică între Turcia și Azerbaidjan. Coridorul Zangezur trebuie și va fi deschis. Cu cât înțeleg mai repede acest lucru, cu atât mai bine. Nu putem rămâne în această situație. De ce ar trebui să călătorim în Nakhchivan, care este parte integrantă a Azerbaidjanului, pe diferite alte rute? Trebuie să avem o legătură directă, iar această legătură nu pune sub semnul întrebării suveranitatea Armeniei”, a declarat Aliev, potrivit APA.
În octombrie 2023, Armenia a propus proiectul regional „Răscrucea Păcii” privind un coridor de transport care să îmbunătățească legăturile Armeniei cu țările vecine – Azerbaidjan, Georgia, Turcia și Iran – dar proiectul ar putea să nu fie bine primit peste tot.
„Armenia a înaintat inițiativa Răscrucea Păcii și suntem consecvenți în deblocarea rutelor de circulație — nu pentru că o cere cineva, ci pentru că, în primul rând, ne interesează”, a declarat ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan, pe 8 ianuarie în cadrul unei conferințe de presă.
„Așa cum alte țări vor să folosească teritoriul Armeniei pentru tranzit, la fel și Armenia va folosi teritoriile țărilor vecine pentru tranzit”, a precizat Mirzoyan, sugerând că trebuie să existe anumite facilități pe care Armenia ar trebui să le primească de la țările vecine în schimbul tranzitării libere a teritoriului său.
Comentând declarațiile președintelui azer Ilham Aliyev, Mirzoyan a menționat că Armenia nu va fi un obstacol.
„Trăim în secolul 21 și toate țările vor să facă comerț și să comunice cu alte țări; este în interesele lor vitale. Noi [Armenia] vrem să fim o punte între vecini, nu vrem să fim un obstacol, ci o legătură. Dacă suveranitatea Armeniei este respectată în ceea ce privește infrastructura [ei], inclusiv componenta de securitate, nu doar că nu suntem împotriva, ci și interesați să fie folosit [adică „culoarul Zangezur” prin Armenia]”, a adăugat Mirzoyan, potrivit News Armenia.
În interviul acordat, președintele Aliev și-a exprimat nemulțumirea și față de președintele Franței, Emmanuel Macron.
„Ieri (6 ianuarie), președintele francez a făcut din nou acuzații absurde împotriva Azerbaidjanului. Se pare că domnul Macron nu poate trăi fără Azerbaidjan. El este bântuit de un fel de manie și vrea să dea vina pe noi pentru toate păcatele lui. Cred că, dacă am devenit atât de puternici încât să fim capabili să ne amestecăm în afacerile interne ale Franței și să schimbăm ceva, atunci nu putem decât să fim mândri de asta. În esență, această afirmație este o recunoaștere a propriei neputințe”, a spus Aliev.
În timpul discursului din 6 ianuarie la Conferința Ambasadorilor, Macron a declarat că „Rusia și-a schimbat alianța, a sprijinit acțiunile Azerbaidjanului împotriva Armeniei” și că „Franța, în ultimele luni, a fost sub atacul Azerbaidjanului cu declarații inacceptabile privind teritoriile franceze de peste mări, în special în Noua Caledonie”.
Nici actuala administrație Biden a SUA nu a scăpat de atenția lui Aliev.
„În America s-a încheiat și epoca lui Soros. Administrația Biden a fost condusă în esență în stil Soros. Nu este o coincidență că una dintre ultimele decizii ale lui Biden a fost de a acorda lui Soros cea mai înaltă onoare a Americii. Adică acești sorosiți își pierd de fapt pozițiile. Conducerea armeană trebuie să țină cont de acest lucru”, a declarat Aliev.
Președintele azer s-a arătat nemulțumit și de faptul că investițiile europene în proiecte energetice bazate pe combustibili fosili au scăzut.
„Ne confruntăm cu o situație în care băncile europene nu mai finanțează proiecte pe combustibili fosili. Pe de o parte, ne cer provizii suplimentare, pe de altă parte, ne privează de fonduri. De exemplu, Banca Europeană de Investiții a încetat complet finanțarea proiectelor pe combustibili fosili”, a declarat Aliev. „Există multe probleme nerezolvate și le abordăm prin consultări regulate cu oficialii europeni. Dar dacă Uniunea Europeană are nevoie de mai mult gaz de la noi, atunci și ei trebuie să își facă partea. Noi le facem pe ale noastre, iar ei ar trebui să le facă pe ale lor.”
Interviul acordat de Aliev, unul de-a dreptul fabulos în sensul unei abordări extrem de directe a unor probleme delicate de politică externă, nu a ocolit nici relațiile tensionate cu Iranul degradate semnificativ după anul 2020.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un consilier de rang înalt al președintelui SUA, Donald Trump, a acuzat duminică India de finanțarea efectivă a războiului Rusiei în Ucraina prin achiziționarea de petrol de la Moscova, după ce liderul american și-a intensificat presiunile asupra autorităților indiene pentru a înceta să mai cumpere petrol rusesc, relatează Agerpres și Reuters.
Eficacitatea loviturilor aeriene rusești începe să se vadă. Miile de drone și rachete lansate de Rusia în fiecare lună consumă accelerat rezervele de rachete interceptoare ale Ucrainei.
Rusia a început să utilizeze o nouă bombă aeriană ghidată, în contextul dezvoltării active a armelor sale aeriene pentru a bombarda infrastructura ucraineană. Autoritățile ucrainene spun că noile bombe aeriene ghidate UMPB-5 ale Rusiei au fost lansate de avioanele Su-34 în două regiuni în ultimele două luni, ca parte a testării noii arme.
Bazându-se pe experiențele obținute în timpul războiului din Ucraina, în ultima perioadă, companiile de stat și private rusești dezvoltă și produc în mod activ nu numai UAV-uri de diferite tipuri, ci și sisteme robotice terestre și sisteme mobile de asalt controlate de la distanță pentru Forțele Armate ale Federației Ruse.
Conducta de gaze Asia Centrală-Centru a companiei ruse Gazprom a fost scoasă din funcțiune pe termen nelimitat după o serie de explozii în regiunea Volgograd, a confirmat o sursă din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării din Ucraina. Conducta transportă gaze din Turkmenistan prin Uzbekistan și Kazahstan către Rusia. Aceasta alimentează mai multe instalații cheie ale complexului militar-industrial rus.
Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au atacat sâmbătă noaptea depozitul de drone Shahed de la baza aeriană rusă din Primorsko-Ahtarsk și fabrica militară Elektropribor din Penza. Explozii au fost înregistrate și în alte regiuni rusești.
Statele Unite şi NATO lucrează la un nou mecanism de furnizare de echipamente militare americane către Ucraina şi care vor fi plătite de alte state membre ale Alianţei, potrivit unor surse citate vineri de Reuters.
Germania va transfera două lansatoare Patriot suplimentare Ucrainei, a anunțat vineri, 1 august, Ministerul german al Apărării. În lunile următoare, vor fi trimise toate elementele sistemului Patriot, care vor forma două baterii.
Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a declarat că Danemarca a făcut un pas fără precedent prin acordul semnat cu Ucraina, prin care companiile ucrainene vor produce arme pe teritoriul danez.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi întregii lumi să acționeze pentru o schimbare de regim în Rusia și să confiște activele rusești, nu doar să le blocheze, transmit Agerpres și AFP.
Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au atacat joi seară fabrica de electronice radio JSC Radiozavod din orașul Penta, vestul Rusiei. Fabrica, potrivit oficialilor SBU, produce echipamente militare cheie.
Parlamentul Ucrainei a aprobat joi un proiect de lege care restabilește independența Biroului Național Anticorupție (NABU) și a Parchetului Specializat Anticorupție (SAP), cărora le-a fost retrasă independența printr-o lege adoptată săptămâna trecută.Parlamentul ucrainean aprobă legea care restabilește independența agențiilor anticorupție. Actul, promulgat imediat de Zelenski
Ministerul rus al Apărării a anunțat astăzi (31.07.2025) că trupele ruse au capturat orașul Chasiv Yar din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Informația nu a putut fi verificată din surse independente, a subliniat Reuters. Ucraina nu a comentat încă informațiile despre pierderea locației strategic, pe care forțele invadatoare ruse îl atacă de câteva luni.
În cursul nopții de 31.07.2025, trupele ruse au executat o nouă lovitură combinată cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Au fost vizate, în special, obiective militare și de infrastructură din captala Kiev și din regiune.
Războiul din Ucraina ar putea fi suspendat în viitorul apropiat. Potrivit premierului polonez Donald Tusk, totul indică acest lucru.
O aeronavă militară C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române a evacut miercuri, 30 iulie, din Israel, 12 pacienţi pediatrici şi 36 de aparţinători, cetățeni palestinieni.
Săptămâna trecută, compania germană de apărare Hensoldt a primit o comandă pentru furnizarea de radare TRML-4D și SPEXER 2000 3D MkIII pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei. Valoarea totală a comenzii depășește 340 de milioane de euro.
Franţa va paraşuta începând de vineri 40 de tone de ajutoare umanitare în Fâşia Gaza, unde lansările de ajutoare pe cale aeriană au fost reluate duminică pentru a ajuta populaţia înfometată, a anunţat marţi ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Trupele rusești au avansat spre nord-vest de la Pokrovsk spre Dobropillye, cucerind un sat și apropiindu-se de altul, au declarat miercuri analiștii proiectului Ukrainian Deep State. Pozițiile rusești se apropie de un drum cheie de aprovizionare care leagă Dobropillye de Pokrovsk.
Serviciul de Securitate ucrainean (SBU) a neutralizat o tentativă de asasinat asupra lui Serhii Filimonov, comandantul Batalionului 108 Independent de Asalt „Lupii Da Vinci”, una dintre cele mai recunoscute unități de front din Ucraina.
Uniunea Europeană a suspendat toate ajutoarele financiare acordate Ucrainei după ce parlamentarii au votat săptămâna trecută controversata Lege 21414, care afectează independența principalelor structuri de luptă împotriva corupției.
Președintele american Donald Trump a scurtat luni termenul limită pe care îl acordase Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Noul termen limită urmează să expire în nouă până la unsprezece zile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat doar că conducerea rusă a luat act de această evoluție.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat luni că Israelul nu-şi va înceta ofensiva în Fâşia Gaza până când nu-şi va fi îndeplinit cele două obiective principale: eliminarea Hamas şi aducerea acasă a tuturor ostaticilor israelieni deţinuţi în continuare de gruparea islamistă în Fâşia Gaza, relatează Agerpres și EFE.
La recenta conferință LANDEURO 2025 de la Wiesbaden, Germania, Robert Brovdi, supranumit ”Ungurul”, este unul dintre membrii elitei armatei ucrainene - a avertizat țările NATO că nu sunt pregătite să se apere împotriva atacurilor masive, cu sute de drone pe zi.
Într-un război dominat de drone sunt rare momentele când două tancuri ajung practic la o confruntare directă, față în față. Un astfel de moment a fost suprins pe frontul din Ucraina, unde un tanc rusesc s-a duelat cu un tanc ucrainean.
Președintele american, Donald Trump, a declarat astăzi (28.07.2025) că va scurta termenul de 50 de zile pe care l-a acordat anterior Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei la 10 sau 12 zile. El a spus că va confirma noua dată în viitorul apropiat. Acest lucru a fost raportat de Sky News, Reuters și AFP. Șeful Casei Albe a făcut aceste remarci la o întâlnire cu premierul britanic, Keir Starmer, în Scoția.
În timpul războiului de 12 zile cu Iranul, SUA au folosit peste 100 de rachete THAAD, dezvăluind o lipsă critică de interceptoare și o amenințare la adresa securității globale.
Portalul rusesc de propagandă Topwar.ru, o portavoce a Moscovei, a informat, pe 27.07.2025, preluând o știre a agenției Reuters, că serviciile de informații sud-coreene au ajuns la concluzia că armata rusă pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, cu sprijinul militarilor nord-coreeni.
Pe fondul accentuării crizei umanitare din Fâșia Gaza, poziția Franței privind recunoașterea Palestinei ca stat pare să câștige teren în Europa. Parlamentari britanici din nu mai puțin de nouă partide politice au semnat recent o scrisoare comună adresată prim-ministrului Keir Starmer, prin care solicită guvernului recunoașterea statului palestinian independent.
Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă (26.07.2025) că a capturat a doua localitate din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. După satul Dachne, Maliyivka este următorul sat cucerit în timpul ofensivei rusești în regiunea cunoscută, printre altele, pentru minele de cărbune, scrie agenția de presă slovacă TASR, care a preluat informații pe această temă de la TASS și AFP.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Rachetele PAC-3 Patriot, împreună cu radarul LTADMS, au o acoperire de 360 de grade. De asemenea, Statele Unite intenționează să crească puternic producția de rachete antiaeriene PAC-3 MSE.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Exerciţiile navale din Marea Baltică au avut ca scop evaluarea unităţilor submarine de apărare împotriva sabotajelor, a explicat ministerul rus al apărării. De asemenea, în regiunea Kaliningrad, tancurile rusești exersează evacuarea după un atac cu drone.
Însă, după ce a fost prinsă de atâtea ori cu minciuna, Moscova nu mai reușește să convingă pe nimeni privind caracterul pur defensiv aș exercițiilor sale militare.
Agenții FBI au percheziționat casa fostului consilier pentru securitate națională John Bolton, care l-a numit anterior pe Trump inapt să servească funcția de președinte, a relatat Associated Press, citând o persoană familiarizată cu situația.
În ultimele zile, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a reușit performanța de a-l pune în paranteză pe șeful său, Vladimir Putin, și chiar pe președintele SUA, Donald Trump.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
Scutul nuclear al Rusiei ar trebui consolidat în următorii ani din cauza „amenințărilor colosale” cu care se confruntă cea mai mare putere nucleară a lumii, a declarat joi șeful corporației nucleare de stat ruse Rosatom, Alexei Lihacev.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
SUA și statele europene au dezvoltat opțiuni militare ce urmează să fie analizate de consilierii pe securitate națională. Europa ar urma să suporte cea mai mare parte a efortului, în timp ce Washingtonul își evaluează rolul. Trump exclude trimiterea de trupe americane, dar nu elimină posibilitatea implicării militare indirecte.
Rusia construiește de doi ani în regiunea Kaliningrad o facilitate de culegere de informații militare (SIGINT), la doar 25 km de granița cu NATO. Este vorba despre un centru masiv de război electronic, o "ureche" uriașă a Moscovei, capabilă să asculte, să intercepteze comunicațiile radio și chiar să bruieze sisteme de navigație pe un perimetru extins, de la Marea Baltică, până în inima Europei.
Unul dintre cele mai surprinzătoare momente ale ultimelor zile a fost o postare a președintelui american Donald Trump pe platforma sa, Truth Social. Postarea, apărută joi dimineață, a generat un val de reacții, mai ales pentru că a apărut pe fondul discuțiilor de pace dintre Rusia și Ucraina, discuții în care chiar Trump este implicat.
În mijlocul unui conflict care a redefinit războiul modern, transformând drona într-un instrument strategic de maximă importanță, un scandal izbucnit la fabrica franceză Renault ridică o întrebare inconfortabilă: cât de adâncă este influența rusească în Europa, chiar și acolo unde te-ai aștepta mai puțin? Deși pare un simplu conflict de muncă, opoziția unor angajați Renault față de producția de drone pentru Ucraina pare a fi mult mai mult decât atât.
Războiul din Ucraina a rescris multe reguli ale conflictului modern, iar drona a devenit vedeta incontestabilă. De la drone de recunoaștere minuscule la "viespi" FPV (first-person view), aceste vehicule aeriene fără pilot au dovedit că pot paraliza mișcări de trupe, pot lovi zone care erau considerate pana recent de neatins și pot provoca o uzură constantă inamicului. Cu toate acestea, sub zumzetul omniprezent al dronelor se ascunde o întrebare fundamentală pentru Alianța Nord-Atlantică: pot aceste instrumente ieftine să înlocuiască artileria, tancurile și rachetele tradiționale, care costă milioane de dolari?
Relațiile dintre Statele Unite și Turcia continuă să fie tensionate, iar poziția Washingtonului privind reintegrarea Ankarei în programul de avioane de luptă F-35 rămâne neschimbată. Într-o scrisoare oficială, Departamentul de Stat american a confirmat că opoziția sa este neclintită, reiterând condițiile pe care Turcia ar trebui să le îndeplinească pentru a spera la o normalizare a situației.
Ucraina a anunțat o nouă armă de temut, racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune denumită „Flamingo”, capabilă să lovească ținte la o distanță de 3.000 de kilometri. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat testele și a estimat că producția de masă va începe la finalul acestui an sau la începutul anului viitor. Dar, în spatele succesului propagandistic, se ascunde o poveste plină de contradicții și întrebări.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Sikorsky a anunțat un nou contract cu US Army pentru modernizarea elicopterelor Black Hawk.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Serbia își dotează masiv armata cu echipament israelian, dar cantitatea nu e totul. Guvernul de la Belgrad pare că va primi de la Elbit un întreg ”pachet” de tehnologie militară, care include nu doar lansatoare, rachete și drone, ci și capacități de colectare informații și de război electronic.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
În contextul geopolitic actual, Germania face un pas major pentru a-și redefini rolul pe scena europeană și globală. Un document detaliat, redactat de Ministerul Federal al Apărării, dezvăluie o strategie masivă de înarmare, cu un buget estimat la peste 350 de miliarde de euro până în 2041. Suma este uluitoare și subliniază o schimbare de paradigmă în politica de securitate a țării, aliniată la viziunea noului cancelar, Friedrich Merz.
Propagandiștii ruși au început să combine falsul cu ridicolul, anunțând pe 20 august că 1,7 milioane de militari ucraineni sunt morți și dispăruți de la începutul războiului. De ce Rusia nu a câștigat războiul până acum, dacă Ucraina a înregistrat pierderi atât de mari în cei trei ani și jumătate de război?
Vicepremierul polonez și ministru al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a informat miercuri (20.08.2025) că o dronă rusească s-a prăbușit în estul Poloniei. Este vorba despre o provocare rusească într-un moment în care se discută despre pacea în Ucraina, a declarat el în fața reporterilor. Presa poloneză anunțase deja că o dronă neidentificată a căzut pe un câmp din estul Poloniei peste noapte și a explodat. Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești, care include atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene practic în fiecare noapte, pentru al patrulea an consecutiv.
În cadrul unei dezbateri care a avut loc la Hudson Institute, generalul David Petraeus, fost comandant al principalelor comandamente militare ale SUA și fost Director al CIA, o figură respectată în rândul strategilor militari americani, a oferit o analiză detaliată și originală a războiului din Ucraina, subliniind în același timp lecțiile pe care Taiwanul ar trebui să le învețe. Potrivit acestuia, în pofida distanței geografice, ambele națiuni se confruntă cu provocări similare legate de descurajare și de modernizarea forțelor armate.
Pe 15 august, la Conferința de Securitate Internațională de la Moscova, a fost lansată o acuzație gravă. Igor Kostyukov, șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului rus al Apărării, a acuzat direct Statele Unite de o campanie de „șantaj” împotriva guvernelor din regiunea Asia-Pacific. Potrivit acestuia, Washingtonul ar sabota deliberat exporturile de armament ale Rusiei, folosind amenințarea sancțiunilor pentru a anula contracte esențiale.
Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, a lansat recent un apel șocant, dar deloc surprinzător: Ucraina nu poate primi garanții de securitate „de neclintit” fără ca națiunile europene să trimită trupe pe teritoriul său. Într-o declarație pentru BBC, fostul premier danez a subliniat că următoarele săptămâni vor fi decisive pentru a se constitui o „coaliție a celor dispuși” să acționeze. Aceste cuvinte, rostite la scurt timp după întâlnirile de la Washington și Alaska dintre liderii occidentali, scot la iveală o realitate dură: angajamentele verbale nu sunt suficiente, iar decalajul dintre retorică și acțiune în privința apărării Ucrainei este enorm.
