"Ieri şi astăzi am făcut paşi înainte în direcţia bună. Să nu aveţi aşteptări extraordinare. Aşa cum am discutat şi ieri, Consiliul nu a luat o decizie executivă fermă, dar pot să vă spun că tocmai am ieşit din Consiliu, după ce s-a încheiat discuţia pe care am solicitat-o şi am avut-o despre Schengen. A fost o discuţie bună. În afară de această discuţie, am avut ocazia, pe parcursul celor două zile în care am stat împreună cu ceilalţi lideri, să discut cu mulţi lideri. Am discutat cu persoanele implicate în această chestiune Schengen. (...) Concluzia mea este simplă: toţi actorii au înţeles că aici avem o problemă care trebuie rezolvată. Impresia mea este că toţi au înţeles şi sunt destul de optimist că cea mai bună variantă este ca în cursul anului 2023 să fie încheiat procesul cu un rezultat pozitiv pentru România şi Bulgaria", a spus şeful statului, în marja reuniunii Consiliului European.
Şeful statului a subliniat că în cadrul discuţiei a prezentat din nou nevoia unei soluţii pozitive privind aderarea la Schengen, faptul că România este pregătită din toate punctele de vedere pentru a deveni parte a spaţiului de liberă circulaţie şi că a vorbit despre unitate şi solidaritate.
"România este ţară de primă linie când vine vorba de războiul din Ucraina. Suntem vecinii cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina. Ne străduim şi facem faţă, fiindcă dorim şi credem că este corect. Suntem ţară de primă linie pentru migranţi şi noi controlăm fluxul migrator. Avem rezultate foarte bune, recunoscute de surse externe, obiective. România este ţară de primă linie şi de prim rang, aş spune, când vine vorba de aşa-numitele linii de solidaritate, de transport de bunuri din Ucraina spre pieţele lumii. Peste 60% din produsele agricole exportate de Ucraina au mers prin România, pe drumurile, pe calea ferată a noastră, pe căile fluviale şi prin portul de la Constanţa. Toate aceste lucruri le-am reiterat ca să nu uite lumea că solidaritatea pe care am arătat-o noi a dus la nişte aşteptări. Şi noi, şi noi, românii, aşteptăm semnale clare, semne clare de solidaritate şi unitate din partea Uniunii Europene. Asta înseamnă, printre altele, că avem aşteptări legitime să fim primiţi în spaţiul Schengen", a completat preşedintele Iohannis, precizând că nu a fost contrazis de nimeni în Consiliul European.
El a indicat că votul din partea Austriei şi votul mixt din partea Olandei sunt probleme care încă trebuie rezolvate, dar că din toate discuţiile pe care le-a avut a tras concluzia că "de data aceasta pregătirea va fi mai profundă, mai bună şi că se doreşte o soluţie".
"Eu le-am spus tuturor ca noi românii dorim o soluţie pozitivă în decursul anului 2023", a spus Iohannis, care a punctat că aşteptarea sa este ca România să intre cu drepturi depline în Schengen în cursul anului viitor.
Şeful statului a arătat că a avut discuţii în marja reuniunii Consiliului European cu toţi liderii, inclusiv cu cancelarul austriac, şi că acestea au fost pozitive.
"Acum este puţin mult de aşteptat ca cineva să iasă şi să aibă o opinie contrară cu cea pe care a avut-o acum o săptămână. Nu aşa se rezolvă problemele şi n-o să iasă niciun lider să spună: gata, am rezolvat problema, mâine. Nici eu nu v-am spus-o, chit că în ţară poate au fost aşteptări foarte mari. Dar nu vreau să vin cu poveşti care nu sunt adevărate. Eu vin cu informaţii, vin cu opinii pe care mi le-am format şi concluzia mea este am făcut un pas clar înainte în direcţia bună", a adăugat Iohannis.
El a indicat că nu s-a discutat despre un calendar concret.
"E nevoie de foarte multe discuţii, pe care le voi avea eu cu liderii celorlalte state, discuţii care se vor purta aici de oamenii din reprezentanţa noastră şi aşa mai departe", a mai spus Iohannis.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Acest lucru a fost confirmat într-o declarație comună a guvernelor de la Washington și Riad, în care „ele îndeamnă ambele părți să ia în considerare interesele națiunii sudaneze și ale poporului său și să se angajeze activ în discuții pentru încetarea focului și încetarea conflictului. "
Fără Joe Biden, dar în prezența lui Klaus Iohannis și a majorității liderilor lumii, la Londra au loc ceremoniile prilejuite de încoronarea Regelui Charles al II-lea, devenit suveran în septembrie, după cele şapte decenii de domnie a mamei sale, Elisabeta.
În cadrul vizitei efectuate pe 4 mai în Grecia, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a declarat că Iranul are suficient uraniu îmbogățit pentru a produce cinci bombe nucleare.
Oficialii ruși folosesc probabil lovitura înscenată cu drone din 3 mai asupra Kremlinului ca pretext pentru a continua anularea viitoarelor parade de Ziua Victoriei, este opinia tot mai multor analiști militari.
Regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi regina consoartă Camilla vor fi încoronaţi sâmbătă la Abaţia Westminster din Londra, în cadrul unei ceremonii oficiale care se aşteaptă să fie urmărită în întreaga lume.
Fostul președinte american Bill Clinton este convins din 2011 că atacul rusesc asupra Ucrainei era doar o chestiune de timp. El a rememorat ceea ce i-a spus prim-ministrul rus de atunci și actualul președinte Vladimir Putin, în timpul unei discuții la Davos, Elveția.
Membrii delegațiilor ucrainene și ruse au început să lupte la ședința Adunării Generale a Organizației pentru Cooperare Economică a Mării Negre (OCEMN) desfășurată la Ankara, potrivit înregistrării video.
NATO trece printr-un proces de transformare. Cea mai puternică Alianță militară din istorie se află în fața celui mai amplu proces de adaptare după Războiul Rece, ca urmare a provocărilor generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
La o conferinţă de trei zile, intitulată "Diaspora 2023 - Comunităţi fără frontiere", organizată începând de joi de Universitatea din Pécs (PTE), secretarul de stat Árpád János Potápi a subliniat că preocuparea Cabinetului Orban pentru părţile naţiunii, comunităţile naţionale şi maghiarii care trăiesc în afara graniţelor Ungariei este fundamentală, explicită şi continuă.
Opt persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 13 au fost rănite joi seară într-un atac armat în apropierea oraşului sârb Mladenovac, la aproximativ 60 de kilometri sud de capitala Belgrad, potrivit presei locale, scrie Agerpres, care citează agențiile internaționale AFP şi DPA. Este al doilea atac armat în această săptămână după tragedia de proporții de la o școală din Belgrad, unde un copil de 13 ani a ucis 8 persoane, dintre care 7 copii.
Pe 3 mai, adjunctul secretarului general al NATO pentru informații și securitate, David Cattler, a făcut public oficial faptul că Rusia și-a intensificat activitățile de cartografiere a facilităților submarine critice utilizate de Europa și SUA, ceea ce reprezintă un indiciu privind posibila intenție de atacare a acestora.
Pe teritoriul Poloniei a început desfăşurarea unui exercițiu militar major. ''Anakonda-23'' este un exercițiu militar la care vor participa 13 mii de militari. Sunt aproape 13.000 de polonezi și câteva sute din țările aliate, iar manevrele militare vor dura până pe 26 mai.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea potențială a unui sistem de apărare antirachetă de coastă și a echipamentelor aferente Letoniei pentru o valoare estimată la 110 milioane de dolari, a anunțat Pentagonul aseară, scrie Reuters.
Ministerul Apărării Naţionale lansează cea mai amplă campanie de recrutare de până acum. Aproape 5.000 de posturi de militari profesionişti au fost scoase la concurs, iar până pe 16 iunie, cei interesaţi să devină soldaţi profesionişti pot solicita înscrierea în cadrul centrelor militare.
Forţele aeriene israeliene au atacat ţinte în Fâşia Gaza marţi seară, după ce militanţii au tras cel puţin 30 de rachete şi şase obuze înspre Israel după moartea unui prizonier palestinian important al mişcării militante Jihadul Islamic Palestinian, informează Agerpres, care citează dpa.
Avioanele de luptă Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale Britanice și avioanele de luptă norvegiene au interceptat un avion de recunoaștere militar rusesc Tu-142 deasupra Mării Norvegiei. Aeronava Federației Ruse se afla în spațiul aerian al Marii Britanii la nordul Scoției.
Prim-ministrul sud-coreean Han Duck-soo va efectua începând de vineri un turneu de o săptămână în patru ţări europene: Marea Britanie, Suedia, Austria şi România, a informat marţi biroul său de presă, potrivit agenţiei oficiale de presă Yonhap, citată de Agerpres.
Explozia împotriva procurorului general al Bulgarieri, Ivan Gheşev, a fost ghidată dintr-o dronă militară, informează Rador, care citează postul de televziune BTV.
La sfârșitul săptămânii trecute, autoritățile poloneze au confiscat o clădire situată în apropierea ambasadei ruse în Varșovia, folosită ca școală de copiii diplomaților ruși acreditați în capitala poloneză. Moscova a declarat sâmbătă că acțiunea este ilegală și că urmează să aibă o reacție dură cu consecințe directe asupra intereselor Poloniei în Rusia.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a promis sprijinul Statelor Unite pentru procesul de pace dintre Armenia şi Azerbaidjan în discuţii telefonice separate cu liderii lor şi a chemat la deschiderea rutei vitale către enclava disputată Nagorno-Karabah, scrie Agerpres, care citează AFP.
Deputatul Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, a fost oprită pe Aeroportul Internațional Chișinău în timp ce încerca să părăsească teritoriul R.Moldova.
Elicoptere IAR-330 SOCAT, aparținând Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii, vor participa în Polonia, la Biala Podlaska, în perioada 04-16 mai, la exercițiul multinațional “ANAKONDA 23”, precizează Forțele Aeriene române într-un comunicat de presă din 27 aprilie.
Cererea de petrol rusesc nu scade, iar India are un rol hotărâtor în asta.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a anulat vineri participarea personală la mitingurile de campanie electorală pentru a treia zi consecutiv din cauza unei boli.
La Centrul Militar Internațional de la Moscova a avut loc un eveniment solemn dedicat împlinirii a 20 de ani de la înființarea Statului Major Comun al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă.
Ministerul ungar al Apărării a anunțat joi prin agenția MTI că președinta Ungariei Katalin Novak l-a demis pe șeful Statului Major General, Romulusz Ruszin-Szendi.
Presa speculează că demiterea, care are efect imediat, ar putea fi legată de difuzarea unui videoclip care arată elicoptere franceze cu destinația Ucraina care decolează de pe aeroportul Gyor. Între timp, guvernul maghiar refuză cu obstinație să ofere ajutor militar țării vecine, poziție pe care o menține încă de la începutul războiului din Ucraina.
Rusia va spori capacitatea de luptă a bazelor sale militare din Kârgâzstan și Tadjikistan, a anunțat vineri ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, la New Delhi, India, la o întâlnire a miniștrilor apărării din țările Organizației de Cooperare din Shanghai (SCO).
Fostul preşedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, actualul vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei, a lansat un atac la adresa autorităţilor de la Chişinău ca urmare a declaraţiei prim-ministrului moldovean Dorin Recean, conform căreia mai mulţi oficiali ruşi, inclusiv actualul preşedinte rus Vladimir Putin, ar avea interdicţie de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, transmite Agerpres, care citează portalul Deschide.md.
Liderul prorus al socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a promis în cadrul unei întâlniri electorale cu locuitorii din Comrat - centrul administrativ al Găgăuziei - că, dacă va ajunge cândva din nou preşedinte, îl va aduce în vizită în Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia pe preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Agerpres, care citează Jurnal.md.
Expertul armean Benyamin Poghosyan atrage atenția că Armenia are un potențial uriaș de a deveni un exportator de energie regenerabilă către UE. Și, participarea Armeniei într-un proiect energetic în Marea Neagră, din care face parte și România, ar putea aduce stabilitatea și pacea în Caucaz.
Primul grup de aproximativ 400 de militari ucraineni a început să se antreneze în Germania în operarea și întreținerea tancurilor americane M1 Abrams. Primele tancuri americane vor ajunge în Ucraina, cel mai devreme, în august-septembrie.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației de pe Twitter și Telegram, în ultimele 24 de ore, NATO a efectuat o monitorizare continuă a situației din vestul Mării Negre. În acest interval, în zonă s-au rotit trei mijloace de cercetare aeriană, respectiv o dronă RQ-4B, un avion P-8A și o aeronavă EP-3E.
Șapte companii rusești supuse sancțiunilor SUA, printre care și un producător de elicoptere militare utilizate în războiul cu Ucraina, vor lua parte la întâlniri extinse în Arabia Saudită săptămâna viitoare, ca parte a unei misiuni comerciale pentru a stimula cooperarea bilaterală dintre Riad și Moscova.
Ucraina a solicitat Germaniei, în mod oficial, să îi furnizeze rachete de croazieră Taurus. Președintele Zelenski și cancelarul Olaf Scholz discutaseră despre furnizarea de rachete, cu ocazia vizitei de la Berlin, efectuată de președintele ucrainean la începutul lunii mai.
Ministerul german al Apărării a anunțat pe 26 mai că va transfera sistemele de apărare antiaeriană Patriot din Slovacia în Lituania, ca parte a eforturilor de asigurare a securității summitului NATO pe care țara baltică îl va găzdui în iulie.
Ministrul apărării naţionale, Angel Tîlvăr a participat, vineri, la Consiliul Afaceri Externe în formatul miniştrilor apărării din statele Uniunii Europene şi, respectiv, la Comitetul director al Agenţiei Europene de Apărare (EDA).
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și trimisul special chinez Li Hui au discutat vineri la Moscova despre perspectivele de soluționare a conflictului din Ucraina, a anunțat Ministerul rus de Externe.
După ce ploile din aprilie au întârziat contraofensiva forțelor Kievului, în sudul Ucrainei s-a instalat seceta, iar terenul din regiunile Zaporojie și Herson a devenit propice pentru deplasarea blindatelor grele pe șenile.
Susținătorii Ucrainei a alocat aproximativ 65 de miliarde de dolari în asistență militară pentru a consolida și perfecționa capacitatea Forțelor Armate Ucrainene, după cum a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, în cuvântul său de deschidere la cea de-a 12-a întâlnire a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei.
Fondatorul companiei „Wagner”, a început să-și retragă mercenarii din apropierea lui Bahmut pentru a transfera controlul pozițiilor trupelor de personal ale armatei ruse.
”Rotativa” probabil se va desfășura în mai multe etape, deoarece rușii vor încerca să mențină flancurile în vecinătatea orașului, potrivit informațiilor britanice.
Înainte de semnarea ultimului contract privind achiziția celor 32 de F-16 din Norvegia, România a achiziționat o primă escadrilă formată din 17 avioane din Portugalia. Planul era însă achiziția de avioane noi, pe modelul Poloniei, F-16 Fighting Falcon Block 52, dar pentru Guvernul român nu a fost din păcate o prioritate.
Președintele sârb Aleksandar Vučić a ordonat vineri Armatei sârbe să-și ridice pregătirea de luptă la cel mai înalt nivel și să-și mute trupele mai aproape de granița cu Kosovo, după ce protestatarii și poliția s-au ciocnit în nordul Kosovo din cauza asumării mandatului de către noii primari după alegerile boicotate.
Primul an de război în Ucraina a însemnat un dezastru cap-coadă pentru Armata Federației Ruse, dar analiștii de la think-tank-ul britanic Royal United Services Institute (RUSI) remarcă rapiditatea cu care Kremlinul învață din greșeli.
Chiar dacă pe parcursul războiului a utilizat deja peste o mie de rachete cu rază lungă de acţiune de diferite tipuri pentru a bombarda Ucraina, Rusia are încă suficiente rachete pentru a continua să încerce să lovească teritoriul ucrainean, a declarat expertul militar Mihailo Jirokov într-un interviu acordat publicaţiei The New Voice of Ukraine.
Oficiali de rang înalt ai Pentagonului au oferit joi noi detalii cu privire la un program de pregătire pentru piloții ucraineni care vor pilota avioane de luptă F-16 Fighting Falcon, spunând că acesta va include participarea a cel puțin șase state europene, dar a rămas neclar ce rol vor juca SUA în acest efort. Trimiterea de avioane F-16 în Ucraina va costa bani. Acest lucru a fost spus clar de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și de generalul Mark Milley, şeful Statului Major al SUA. Declarația a fost făcută în timpul unei conferințe de presă la Pentagon, la 25 mai. Aceasta a avut loc imediat după reuniunea în format online a ''Grupului de contact pentru Ucrain''.
Noul buget militar (Loi de Programmation Militaire - LPM) al Franței pentru perioada 2024-2030, va fi cel mai probabil votat în parlamentul francez la sfârșitul săptămânii viitoare. În urma unor decizii declarate de autoritățile franceze „fără precedent”, bugetul prevede 413 miliarde de euro pentru următorii șase ani, o creștere de 40% a bugetului de apărare al Franței.
Una dintre dronele maritime, utilizată de armata ucraineană pentru a lovi nava Ivan Khurs a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), pe 24 mai, a reușit să ajungă la țintă și să lovească nava. Ieri, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, general locotenent Igor Konașenkov, a declarat, pe 24.05.2023, că, în dimineața zilei de miercuri, Ucraina a încercat să atace nava Ivan Khurs a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) cu trei drone navale.
Ministerul britanic al Apărării susţine cel mai recent raport ca, în ultimii cel puţin 20 de ani, Rusia a înregistrat o proliferare a grupurilor paramilitare provenite din forţele sale armate regulate, iar tendinţa se accelerează
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut vineri o convorbire telefonică cu omologul său din Regatul Arabiei Saudite, prinţul Faisal bin Farhan Al Saud, context în care s-a discutat despre situaţia de securitate din Marea Neagră şi din Orientul Mijlociu, informează MAE român.
Seful Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, a avertizat joi că avioanele F-16 nu vor acționa ca o "armă magică" pentru Ucraina, dar SUA sprijină pe deplin un grup de aliați NATO care să preia initiativa în ceea ce privește instruirea și eventualul transfer al avioanelor către Kiev.
Centrul Național pentru Conducerea Apărării Federației Ruse a informat că, pe 23.05.2023, avioane de vânătoare rusești au fost ridicate în aer deasupra Mării Baltice, pentru escortarea a două bombardiere strategice americane de tip B-1B Lancer.
După ce SUA au dat undă verde privind pregătirea piloților ucraineni pe aeronavele F-16, au apărut și primele opinii privind cum pot fi valorificate cel mai bine aceast capabilitate de luptă, în condițiile în care Rusia are una dintre cele mai bune apărării antiaeriane din lume.
Bombardierele strategice americane au început să sosească la baza aeriană Fairford din Marea Britanie pentru a asigura “coloana vertebrală” a Bomber Task Force Europe 2023, în conformitate cu rotațiile planificate în sprijinul Comandamentului European al SUA și a eforturilor de descurajare întreprinse NATO.
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, este 'ţinta principală dintre criminalii de război' şi obiectivul serviciilor de informaţii ucrainene este reţinerea şi aducerea sa în faţa Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru a răspunde pentru crimele de agresiune împotriva Ucrainei şi 'nu eliminarea sa fizică', a declarat joi purtătorul de cuvânt al Direcţiei principale de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), Andrei Iusov, citat de agenţia de presă Unian, potrivit Agerpres.
F-16 Fighting Falcon e un avion de luptă nu doar sofisticat, cât și foarte complex, complet diferit de avioanele sovietice. Azi, când toată lumea vorbește despre antrenarea piloților ucraineni, puțini realizează ce muncă titanică vor avea de depus tehnicienii de la sol care vor fi responsabili de pregătirea avioanelor.
Norvegia avea un inventar de 57 de avioane de vânătoare F-16. România a decis să cumpere un număr mare de avioane de luptă norvegiene second-hand. Vorbim despre cele 32 de avioane F-16. Primele 16 aeronave sunt așteptate să ajungă anul acest, în timp ce Bucureștiul va aștepta cu nerăbdare al doilea lot, compus tot din 16 aeronave, să ajungă anul viitor. În prezent, mai există destul de multe avioane F-16 stocate în hangarele Royal Norwegian Air Force (RNoAF), dar unele sunt folosite și pentru piese de schimb, așa că intacte au mai rămas 12 aeronave de acest tip.
La două zile după ce autoproclamați "partizani ruși anti-Putin" au organizat o incursiune în regiunea rusă Belgorod, guvernatorul acestei regiuni spune că au avut loc mai multe atacuri cu drone și sisteme de artilerie. Între timp, partizanii au revendicat o aşa-zisă victorie în regiunea rusă Belgorod, în ciuda declarațiilor Kremlinului care afirmă contrariul, iar Statele Unite au promis să investigheze circumstanțele exacte în care au fost folosite unele vehiculele americane pe timpul derulării acestei incursiuni.
Armata Republicii Moldova va efectua, de joi până pe 2 iunie, exerciţii de apărare antiaeriană împreună cu Franţa, Marea Britanie, România şi SUA pentru a asigura securitatea celor aproape 50 de lideri care vor participa joia viitoare la cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (EPC), transmite EFE.
Guvernul Republicii Cehe a autorizat-o pe ministrul apărării, Jana Černochová, să negocieze posibilitatea ca industria cehă de apărare se alătura achiziționării de tancuri Leopard în noua versiune 2A8, dezvoltată de Germania. Acest lucru deschide oportunitatea ca armata cehă să achiziționeze un tanc de ultima generaţie.
Miniștrii apărării din Federația Rusă și Republica Belarus, Serghei Șoigu și Viktor Hrenin, au semnat, pe 25.05.2023, la Minsk, un acord privind dislocarea de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul belarus.
În perioada 22-26 mai, Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară, în parteneriat cu Institutul pentru strategie și studii de război din Danemarca, a organizat conferința anuală a Grupului de Lucru privind Studierea Conflictelor (CSWG) din cadrul Consorțiului Parteneriatului pentru Pace al Academiilor de Apărare şi Institutelor pentru Studii de Securitate.
eful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a anunţat joi că unităţile sale au început retragerea de pe poziţiile din oraşul Bahmut din estul Ucrainei, fiind înlocuite de armata rusă, transmite Agerpres, care citează Reuters.
