Dar, în primul rând, asistența, fie din partea guvernului sau a politicienilor în general, fie din partea societății, a depășit cu mult egoismul național. Varșovia și polonezii obișnuiți au făcut mult mai mult pentru ucraineni decât era necesar doar pentru a proteja Polonia de Moscova în viitor, potrivit EuroIntegration.
Ar trebui să ne amintim, de asemenea, că Polonia are propriile sale probleme la granița cu Belarus. Și ar putea să se concentreze doar pe propria securitate aici și acum și să nu mai ajute Ucraina. În plus, cel mai probabil, Ucraina și-a apărat deja independența și acum luptă "doar" pentru integritatea sa teritorială.
Dar Polonia nu-și reduce în niciun fel ajutorul, chiar și în ciuda crizei actuale din relații.
În al doilea rând, din prima zi a invaziei, Varșovia nu numai că a fost alături de Kiev, nu numai că a acceptat refugiați ucraineni și a trimis forțelor armate ucrainene aproape ultimele sale arme, dar a făcut lobby pentru mai mult sprijin pentru Kiev în rândul liderilor occidentali și chiar s-a opus public oricăror propuneri de negociere cu Rusia.
În viitor, Polonia ar putea fi garantul că Europa nu se va întoarce la afaceri ca de obicei cu țara agresoare. Acest lucru se poate întâmpla, dar numai dacă Kievul dorește acest lucru.
Dacă Ucraina se bazează pe Germania și Franța ca principalii săi aliați și percepe Polonia ca pe un partener secundar și, în unele cazuri, ca pe un concurent, va obține "Minsk-3" în loc de victorie.
Indiferent de aliații pe care Kievul îi va alege în viitor, ambele țări trebuie să rezolve problemele dintre Polonia și Ucraina.
În primul rând, trebuie să evităm manipulările și să spunem tot adevărul. Unii politicieni și jurnaliști ucraineni spun că Polonia blochează exporturile de cereale ucrainene către UE. Acest lucru nu este adevărat. Tranzitul către alte țări are loc și va continua să aibă loc prin Polonia.
Polonia nu blochează, ci ajută Ucraina să vândă cereale.
Blocajul este doar o interdicție temporară a accesului pe piața poloneză pentru unele produse agricole ucrainene, o măsură luată de Polonia împreună cu alte patru țări.
Cuvintele premierului Shmyhal, care a acuzat Polonia de "pași populiști și neprietenoși" și a comparat de fapt acțiunile Varșoviei cu cele ale Moscovei, fără a spune un cuvânt despre Slovacia, România, Bulgaria sau Ungaria, au sunat cu atât mai nedrept.
Oare Polonia merită mai mult critici decât Ungaria? "Blocada" nu este o acțiune pentru a ajuta Rusia, astfel de aluzii sunt jignitoare și nu au nicio legătură cu faptele. Este o apărare a intereselor naționale.
Polonia nu era un importator major de cereale ucrainene înainte de război. Prin urmare, lipsa accesului la piața poloneză nu este o "lovitură de cuțit în spate" pentru economia ucraineană.
Ar trebui să fie percepută ca un compromis în relațiile cu cel mai apropiat aliat al său.
Polonia ajută și dorește să continue să ajute Ucraina. Dar pentru ca Ucraina să câștige, nu este necesar ca fermierii ucraineni să câștige în competiția economică cu fermierii polonezi.
De asemenea, nu este corect să spunem că "blocada" este cauzată exclusiv de campania electorală. Adică, că PiS face rău Ucrainei pentru a câștiga alegerile. Acest lucru nu este cazul. Indiferent de interesele politice ale unui anumit partid, interzicerea accesului pe piața poloneză este o protecție a intereselor naționale. Kievul ar trebui să înțeleagă mai bine decât oricine altcineva că datoria guvernului este de a proteja în primul rând interesele cetățenilor și ale țării sale.
De partea ucraineană, se poate auzi argumentul că Kievul a făcut deja concesii atunci când a fost de acord cu o interdicție a exporturilor către cinci țări UE până la 15 septembrie.
Dar aceasta pare să fie o retorică greșită. Sună ca și cum Ucraina a dat ceva din ceea ce a dat, iar acum Polonia vrea să ia înapoi. Între timp, deschiderea piețelor europene pentru cerealele ucrainene a fost un pas fără precedent, o concesie majoră din partea UE.
În plus, grânele ucrainene ar fi trebuit să ajungă în principal în țările din Africa și Orientul Mijlociu. La urma urmei, când Rusia a început să blocheze porturile din Marea Neagră, Kievul nu a spus: "Deschideți-ne piețele voastre pentru ca noi să putem concura cu fermierii voștri", ci a insistat: "Ajutați-ne să transportăm cereale către țările din sud pentru a preveni o criză alimentară care vă va afecta pe voi, pentru că foametea din Africa înseamnă o criză a migrației în Europa".
În plus, dacă Ucraina visează la integrarea europeană, trebuie să înțeleagă că membrii UE trebuie să facă compromisuri. Nu se poate ca fiecare să facă ce vrea, chiar dacă acest lucru dăunează altor parteneri.
Declarațiile politicienilor ucraineni (în special ale vicepremierului Olha Stefanishyna), potrivit cărora polonezii fac bani din blocarea cerealelor ucrainene, sună neprietenos. Politicienii polonezi nu au spus niciodată că Ucraina profită de pe urma ajutorului polonez, deși Polonia, spre deosebire de multe alte țări, nu numai că vinde, ci și donează arme Ucrainei.
În același timp, planurile Kievului de a influența Comisia Europeană pentru a rezolva problema cerealelor cu autoritățile poloneze sună foarte neplăcut pentru polonezi. În Polonia, presiunea externă este percepută extrem de negativ, iar Ucraina ar trebui să înțeleagă acest lucru.
De asemenea, ar prefera Kievul ca Varșovia să își rezolve neînțelegerile cu Ucraina în discuții cu liderii altor țări, mai degrabă decât cu politicienii ucraineni?
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Germania analizează posibilitatea de a se alătura programului Global Combat Air Program (GCAP), condus de Marea Britanie, Italia și Japonia, o decizie care ar putea semnala o ruptură majoră de partenerul său tradițional, Franța, în cursa pentru dezvoltarea avioanelor de luptă de generația a șasea.
Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.
Dilema strategică „S-400 versus F-35”, care a blocat accesul Turciei la avioanele de luptă invizibile („stealth”) și a tensionat relațiile din cadrul NATO timp de mai bine de jumătate de deceniu, pare să se apropie de un deznodământ. Semnalele diplomatice indică o schimbare majoră de direcție: Turcia este pregătită să renunțe la sistemele de apărare rusești pentru a-și reocupa locul în arhitectura de securitate occidentală.
NATO face cea mai importantă repoziționare strategică din ultimii ani în zona nordică. Supreme Headquarters Allied Powers Europe (SHAPE) a anunțat că, începând din 5 decembrie structura de responsabilitate operațională a Alianței va fi actualizată, iar cele trei state nordice - Danemarca, Suedia și Finlanda - vor trece oficial de la Joint Force Command (JFC) Brunssum (Olanda) la JFC Norfolk (Statele Unite).
Polonia se pregătește să preia o flotă de aproximativ 250 de transportoare blindate Stryker de la armata americană, plătind prețul simbolic de un singur dolar. Acordul, confirmat de oficialii de la Varșovia, reprezintă un calcul pragmatic menit să securizeze rapid Flancul Estic al NATO, ocolind procedurile standard de achiziție care ar fi durat ani de zile.
Forțele ucrainene au lovit și avariat sâmbătă noaptea una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, la Riazan, situată la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova, a anunțat Statul Major General ucrainean. Acesta este cel puțin al nouălea atac al dronelor ucrainene asupra rafinăriei din Riazan de la începutul acestui an, a menționat canalul de știri Astra, care operează pe rețeaua de socializare Telegram.
Într-un interviu rar, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, avertizează că Rusia folosește negocierile de pace intermediate de SUA drept „acoperire” pentru a încerca să pună mâna pe cât mai mult teritoriu, prin forță, pe câmpul de luptă.
Ar fi „inacceptabil” ca Ucraina „să renunțe pur și simplu la teritoriu” în orice acord de pace cu Rusia, a spus declarat generalul.
În timp ce Putin se afla la summitul din India, Moscova a declarat că guvernul rus așteaptă un răspuns din partea Washingtonului după discuțiile de cinci ore ale părții ruse cu Steve Witkoff , trimisul american, și Jared Kushner , ginerele președintelui american, care au avut loc marți la Kremlin. „Așteptăm reacția colegilor noștri americani”, a declarat consilierul lui Putin, Iuri Ușakov , afirmând că s-au făcut progrese, deși există puncte asupra cărora Rusia nu poate fi de acord. Printre acestea se numără garanțiile de securitate pentru Ucraina și dorința Kievului ca Ucraina să adere la NATO.
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra majorității regiunilor Ucrainei în noaptea de vineri spre sâmbătă. Cel puțin trei persoane au fost rănite în regiunea Kiev, a relatat administrația militară regională.
Pe 5 decembrie 2025, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că inspecția recentă efectuată la structura metalică de protecție de la Cernobîl, cunoscută drept „Noul înveliș de protecție”, a confirmat că aceasta „și-a pierdut funcțiile principale de siguranță, inclusiv capacitatea de izolare a radiațiilor.”
Pentru a reduce riscul unor atacuri cibernetice asupra telefoanelor ofițerilor militari superiori din Armata Israeliană li se va permite să utilizeze doar iPhone-uri pentru comunicări oficiale.
Mai mult, conform noii directive, utilizarea dispozitivelor Android la militarii de rang inferior va fi limitată.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Reprezentanții Statelor Unite și Ucrainei au convenit, în timpul celei de-a doua zile de discuții din Florida, vineri, că progresul către pace depinde de disponibilitatea Rusiei de a demonstra un interes real pentru pace și de a lua măsuri pentru a pune capăt crimelor.
În noaptea și dimineața zilei de sâmbătă, 06 decembrie, armata rusă a executat un atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele de atac, militarii ruși au întrebuințat întreaga gamă de rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, maritimă și aeriană.
O flotilă norvegiano-britanică de 13 fregate va activa în în apele dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) reprezintă structura de forță de elită din cadrul Armatei României, atât din punct de vedere al pregătirii, precum și din perspectiva înzestrării cu tehnică de ultimă generație.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
În perioada următoare, Europa va putea integra pe aeronavele F-35 și rachete Meteor produse de MBDA. Testele sunt în plină desfășurare.
Puşcaşi marini de la baza navală franceză din insula (Ile) Longue, în apropiere de portul Brest (nord-est), unde se află submarine nucleare capabile să lanseze rachete cu încărcătură atomică, au deschis focul joi seara asupra a cinci drone suspecte care survolau obiectivul strategic într-un mod haotic, relatează vineri EFE.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Sniper ATP, aflat în serviciu de peste două decenii, a devenit un reper pentru aviația militară în materie de poduri avansate de țintire. Noua generație, Sniper NTP, va duce această capabilitate la un nivel superior, valorificând inclusiv date provenite de la platforme de ultimă generație precum F-35.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
Gigantul american din industria apărării, Northrop Grumman, a prezentat oficial „Proiectul Talon”, un prototip de aeronavă autonomă dezvoltat în secret, care promite să redefinească modul în care sunt construite dronele de luptă de ultimă generație.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
Armata poloneză a marcat un moment semnificativ în procesul său de modernizare, recepționând joi primele exemplare de serie ale vehiculului de luptă pentru infanterie Borsuk. Această livrare face parte dintr-un contract strategic semnat în luna martie, în valoare de aproximativ 6,57 miliarde de zloți (1,64 miliarde de dolari).
Când tancurile lui Vladimir Putin au trecut granița în februarie 2022, cancelariile occidentale se așteptau la o capitulare rapidă. Aproape patru ani mai târziu, Europa nu privește înfrângerea Ucrainei, ci faptul că a rămas captivă într-un război al trecutului. Ceea ce se desfășoară pe câmpiile Donbasului și în apele Mării Negre nu este doar o rezistență eroică, ci o revoluție industrială a războiului care forțează NATO să se confrunte cu o realitate economică terifiantă: modelul occidental de apărare a devenit nesustenabil de scump.
O anchetă recent desecretizată a Marinei SUA dezvăluie detaliile terifiante ale unui incident de tip „friendly fire” (foc prieten) petrecut în decembrie 2024, în care nava USS Gettysburg a deschis focul asupra propriilor avioane de luptă, confundându-le cu rachete inamice.
