În noaptea de 13 septembrie, în Crimeea ocupată temporar au fost auzite mai multe explozii. Ca urmare a tirurilor de rachete lansate asupra portului Sevastopol, a avut loc un incendiu la Șantierul Naval.
Ulterior, Ministerul rus al Apărării a anunțat avarierea a două nave aflate în reparații într-un doc uscat. Acestea erau nava mare de desant Minsk și submarinul Rostov-pe-Don.
Serviciile ucrainene de informaţii au confirmat atacul asupra Sevastopolului. Reprezentantul Serviciului de informații al apărării din Ucraina GUR, Andrii Iusov, a declarat că ''acţiunile planificate pentru demilitarizarea peninsulei continuă''.
Au fost raportați doi morți și 26 de răniți. Potrivit ForPost, printre aceștia nu se află niciun angajat al Șantierului Naval din Sevastopol.
Ieri după-amiază, nava Minsk încă ardea. Grupul de analiştii OSINT Oryx au ajuns la concluzia că nava nu a fost doar avariată, ci complet distrusă. Starea navei Minsk arată clar că nu mai există ca ''unitate de luptă'', iar pagubele suferite sunt mai mult decât semnificative.
A fost publicată prima fotografie a navei mari de asalt amfibiu Minsk (Proiect 775), care a suferit avarii critice în urma unui atac cu rachete efectuat de forţele armate ucrainene.
Fotografia în sine, publicată de canalul de telegrame Crimeea Wind (care se adresează locuitorilor din teritoriile ocupate), a fost realizată în apropierea șantierului naval din Sevastopol.
Din păcate, aceasta arată doar o parte a navei și nu înregistrează deloc starea submarinului afectat, dar chiar și această imagine este destul de relevanţă.Submarinul diesel-electric Rostov-pe-Don (B-237) a făcut parte din ''Brigada a 4-a Separată de Submarine'' a Flotei Mării Negre a Federației Ruse.
Submarinul a fost construit începând cu 2011 la Șantierul Naval din Sankt-Petersburg, în 2014 a fost lansat la apă, iar la sfârșitul anului a fost repartizată Brigăzii 4 Submarine din Marea Neagră, cu baza la Novorossiysk. Rostov-pe-Don este unul dintre cele șase submarine din cadrul Proiectului 636.3. Acesta este un submarin nou, construit după ce rușii au ocupat Peninsula Crimeea.
În ciuda faptului că cele două nave au fost distruse, Ministerul rus al Apărării a raportat deja că Minsk și Rostov-pe-Don, "vor fi complet restaurate și își vor continua serviciul de luptă ca parte a flotelor lor".
Merită să amintim că atacul asupra navelor rusești a fost efectuată de piloții ucraineni cu rachete de croazieră. Iar una dintre principalele variante luate în calcul sunt rachetele Storm Shadow/SCALP. Aceste rachete au un focos de 450 kg.
Reprezentanții mișcării de rezistență ''Atesh'' au declarat că au avut o contribuţie major în efectuarea atacului cu rachete asupra flotei ruse din Sevastopol.
Mass-media ucraineană citează un comunicat de presă al ''Atesh'' în care se precizează că membrii mișcării de rezistență au lucrat activ pentru a identifica ținte militare importante ale rușilor în ultima săptămână.
De asemenea, mișcarea a mulțumit locuitorilor din Sevastopol care trimit zilnic date, fotografii și coordonate cu informații valoroase. Activitatea de culegere de informaţii din teren a avut ca rezultat lovirea cu succes a marii nave de desant Minsk și a submarinului Rostov-pe-Don.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România a fost vizată, în intervalul iulie-august, de mai multe de astfel de tentative abandonate, SRI reușind să prevină materializarea unei operațiuni de sabotaj - cu identificarea atentatorului chiar înainte de a acționa.
Războiul Rusiei în Ucraina a determinat NATO să îşi consolideze flancul estic şi să îşi sporească cheltuielile. Polonia va aloca deja 4% din PIB pentru Apărare, iar Lituania s-a angajat să aloce cinci până la șase procente din PIB pentru apărare în perioada 2026-2030.
Așa cum amintea și o analiză FT de săptămâna trecută, gestul președintelui Trump de a lua în calcul anexarea Groenlandei, deschide o cutie a Pandorei, având implicații geopolitice profunde. Pe de o parte, acest lucru justifică chiar și acțiunile lui Putin în Ucraina, iar pe de altă parte, gestul lui Trump vor putea fi folosit ca precedent de o serie de actori revizioniști, cum este cazul cu declarațiile liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik.
Pe 19 ianuarie, SUA ar putea interzice rețeaua de socializare TikTok: Curtea Supremă din SUA trebuie să se pronunțe asupra unei legi care impune TikTok să se separe de societatea sa mamă, ByteDance, fie aceasta va fi blocată în SUA. Legea, adoptată în primăvară, obligă ByteDance să găsească un cumpărător extern până la un termen care expiră duminică.
Noul acord ruso-iranian privind parteneriatul strategic dintre Rusia și Iran va da un impuls cooperării practice în toate domeniile, a declarat președintele rus Vladimir Putin, după întâlnirea cu omologul său iranian Masoud Pezeshkyan.
Războiul din Ucraina a servit, fără îndoială, drept o reamintire dură a modului în care evoluează războiului, dar și provocările cu care se confruntă NATO în secolul XXI. Răspunsul NATO la conflict, inclusiv sprijinul militar sporit acordat Ucrainei și o stare de pregătire sporită, reflectă angajamentul Alianței față de apărarea colectivă. Printre lecțiile-cheie pe care NATO le va învăța probabil se numără importanța unei descurajări solide, necesitatea de a continua investițiile în capacitățile de apărare și importanța rezilienței în fața amenințărilor hibride. Războiul a subliniat, de asemenea, importanța legăturilor transatlantice puternice și a cooperării între statele aliate în faţa noilor provocări de securitate.
Potrivit analizei World Report 2025, publicată joi, 16 ianuarie, de Human Rights Watch (HRW - Observatorul pentru drepturile omului), represiunile intensificate din Rusia, India și Venezuela, sau conflictele armate catastrofale din Ucraina, Gaza și Sudan sunt situații pe cât de clare, pe atât de dure din care rezultă necesitatea ca guvernele din întreaga lume să-și demonstreze angajamentul față de drepturile omului, democrație și acțiuni umanitare.
Pentru prima dată, două avioane de luptă norvegiene F-35 au fost desfășurate pentru a proteja spațiul aerian polonez pe 15 ianuarie, ca răspuns la aeronavele rusești implicate în atacuri asupra Ucrainei, potrivit Comandamentului aerian al NATO. Incidentul a marcat prima intervenție operațională a avioanelor norvegiene pentru apărarea activă a spațiul aerian al Poloniei.
În dimineața zilei de 17 ianuarie, forțele ruse au reluat o serie de atacuri cu drone în Ucraina împotriva unor obiective civile și a infrastructurii portuare din apropierea frontierei cu România, în județul Tulcea.
Axa de rezistență condusă de Iran reprezintă în continuare un pericol, chiar dacă a devenit mai slabă, în timp ce retragerea planificată a forțelor americane din Irak oferă o oportunitate strategică pentru iranieni și aliații lor din rândul Forțele irakiene pentru a-și întări influența și pentru a compensa pierderea Siriei, după cum observă analiștii de la Institutul American Stimson.
Potrivit site-ului DefenseNews.com, în timp ce Slovacia se pregătește să achiziționeze noi tancuri de luptă pentru armata sa, vicepremierul și ministrul apărării Robert Kaliňák a anunțat că ministerul său ia în considerare CV90120, un vehicul ușor pe șenile, ca una dintre opțiuni.
Forțele ruse folosesc tot mai des drone încărcate cu explozibil, conectate la operatorii lor prin cabluri de fibră optică, pentru a lovi cu precizie trupele și echipamentele militare ucrainene, iar Kievul caută o soluție pentru a riposta. Dronele cu fibră optică au apărut din ce în ce mai des în luptă în ultimul an și reprezintă o provocare. În peisajul în schimbare al războiului modern, atât Ucraina, cât și Rusia au început să întrebuințeze drone FPV cu fibră optică, imune la interferențele electronice. Aceste drone sunt periculoase pentru că nu pot fi bruiate cu ajutorul războiului electronic tradițional și sunt dificil de apărat împotriva lor, subliniind necesitatea găsirii unei soluții.
Compania americană din industria de apărare Raytheon va începe producția unui sistem Patriot destinat Olandei. Bateria antiaeriană va înlocui Patriotul donat Ucrainei.
Pentru a contracara o posibilă incursiune militară rusă din Belarus în Ucraina, Franța şi-a pregătit intens forțe speciale prin intermediul exercițiului Perseus. Informația a fost preluată de ediția franceză a site-ului de investigaţii Intelligence Online. Astfel, la sfârșitul anului 2024, forțele speciale franceze au efectuat timp de mai multe săptămâni exerciții strict secrete cunoscute sub numele de Perseus. Aceste exerciții erau destinate pregătirii unei eventuale intervenții în cazul în care forțele belaruse ar lansa un atac asupra Ucrainei.
În războiul de 3 zile care durează de 3 ani, Armata Rusă, cea de-a doua armată din lume, a apelat la toate improvizațiile posibile pentru a-și alimenta rezervorul de militari, golit rapid pe frontul din Ucraina: mercenari Wagner, pușcăriași, recrutare pe bani mulți, indieni păcăliți că vin la muncă în Rusia și înrolați ”cu japca”, soldați nord-coreeni.
De cealaltă parte, Ucraina are mari probleme în privința recrutării, în condițiile în care populația sa este de patru-cinci ori mai mică decât cea a Rusiei.
În cadrul unei întâlniri care a avut loc pe 16 ianuarie la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul britanic Keir Starmer au semnat un acord de parteneriat pe nu mai puțin de 100 de ani, o durată cel puțin simbolică, menită să arate determinarea Marii Britanii de a susține Ucraina.
În timpul unei conversații de 45 de minute cu premierul danez Mette Frederiksen, președintele ales al SUA, Donald Trump, nu a retractat amenințările sale de a impune tarife mari dacă Danemarca nu renunță la Groenlanda.
Cabinetul federal al cancelarului în exercițiu Olaf Scholz a întocmit un proiect de lege care va permite Bundeswehr-ului să doboare drone care efectuează zboruri neautorizate în spațiul aerian al Republicii Federale.
În marea tricoloră de susținători ai lui Călin Georgescu, adunată vinerea trecută în fața Palatului Parlamentului a existat o singură pată de culoare, un steag stacojiu, utilizat de obicei de militarii ruși, în luptă.
Acțiunile concertate de manipulare care se desfășoară pe rețelele de socializare cu permisiunea platformei respective trebuie combătute cât mai rapid cu măsuri drastice, care pot ajunge până la limitarea funcționării serviciului respectiv, într-un mod similar cu regulile aplicate în cazul posturilor TV și radio.
Rusia încearcă să își impună propriile condiții în viitoarele negocieri privind Ucraina. În plus, față de declarațiile publice făcute zilele trecute de consilierul prezidențial, Nikolai Patrușev (care susținea că negocierile trebuie să aibă loc doar între SUA și Rusia, fără participarea europenilor), informațiile scurse pe surse de Kremlin fac referire la condițiile puse de Moscova pentru încheierea războiului.
Ministerul Apărării Naționale respinge răspândirea de informații eronate privind extinderea și modernizarea Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu, România. Ministerul respinge speculațiile și interpretările manipulatoare care au circulat atât pe plan intern, cât și internațional.
Rolul avionului Su-57 pe frontul din Ucraina a crescut de la începutul anului, conform jurnaliștilor și bloggerilor ruși. Alyona Zhilina, o jurnalistă rusa, afirmă că atacul asupra Ucrainei din 14 ianuarie susține aceste afirmații.
GLGH Steel, LLC a fost de acord să achiziționeze Artrom Steel Tubes S.A., producătorul român de tevi din oțel fără sudură cu sediul în Slatina și Reșița. GLGH Steel este o subsidiară a Great Lakes Global Holdings (GLGH), o companie de investiții cu sediul în Chicago, Illinois.
Cercetătorii chinezi ar fi dezvoltat o nouă armă de tip „high power microwave” (HPM) cu o putere echivalentă cu energia electromagnetică eliberată de o explozie nucleară. De asemenea, relativ compactă, noua armă s-ar putea dovedi revoluționară pentru operațiunile militare anti-drone și anti-satelit. Arma este încă în curs de dezvoltare și nu a părăsit laboratorul, astfel încât nu a fost încă testată pe teren. Arme precum aceasta pot provoca daune semnificative și chiar distruge componente electronice, ceea ce le face foarte utile pentru operațiunile militare moderne.
Compania suedeză de apărare Saab a dezvoltat o tehnologie pentru integrarea unui grup de drone într-o rețea unică pentru efectuarea de misiuni de luptă in mod autonom. Ministrul Apărării din Suedia, Pal Johnson, a anunțat acest lucru în cadrul unei conferințe, după o întâlnire a miniștrilor apărării NATO la sediul Alianței din Bruxelles. Johnson a menționat că armata suedeză va testa tehnologia de stol de drone, dezvoltată în ultimul an, în timpul exercițiului Arctic Strike.
În contextul creșterii instabilității geopolitice din regiune Asia-Pacific, Coreea de Sud, Statele Unite și Japonia au colaborat pentru a desfășura manevre aeriene importante, având ca scop consolidarea capacităților lor comune de apărare. Exercițiile aeriene, care au avut loc miercuri, au făcut parte din eforturile de consolidare a securității și a pregătirii pentru a răspunde amenințărilor emergente din partea Coreei de Nord.
Fostul director al National Intelligence din SUA, John Ratcliffe, nominalizat pentru postul de director al CIA de către președintele ales al SUA, Donald Trump, a explicat în timpul unei audieri în Senat cum crede că amenințarea Rusiei la adresa SUA diferă de amenințările venite din parte Chinei. Ratcliffe a confirmat că Rusia este un „adversar foarte clar al Statelor Unite”, cu stocuri de arme nucleare substanțiale. Dar ceea ce o diferențiază, a spus candidatul la funcția de director al CIA, este dimensiunea și capacitățile economiei sale.
Se pare că soldații nord-coreeni trimiși pe câmpul de luptă din regiunea Kursk din Rusia nu sunt chiar atât slab antrenați pe cât se spera la început.
Ministerul Apărării de la Moscova caută soluții pentru a menține un ritm ridicat al atacurilor sinucigașe de la sol și se inspiră după metodele folosite de Germania nazistă în al Doilea Război Mondial.
În urma unei analize riguroase, Ministerul Energiei a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul asupra securității naționale a României, generat de posibila tranzacție prin care MVM Zrt. (MVM Group), companie de stat ungară, intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.
Guvernul israelian și gruparea militantă palestiniană Hamas au ajuns miercuri la un acord de încetare a focului în Gaza, potrivit unei surse care cunosc discuțiile.
