Experţi americani au estimat că accidentul, pe care autorităţile ruse l-au recunoscut abia sâmbătă ca fiind unul cu caracter nuclear, ar putea fi legat de teste ale rachetei de croazieră „Burevestnik”, una dintre noile arme „invincibile” lăudate de preşedintele Vladimir Putin la începutul anului.
Rosatom a adus un omagiu luni celor cinci membri ai personalului său care au murit în explozie, afirmând că doreşte să „continue activitatea asupra noilor tipuri de arme, care va fi dusă la bun sfârşit indiferent de circumstanţe”.
Potrivit Rosatom, specialiştii săi ofereau expertiză de inginerie şi asistenţă tehnică pentru „sursa de energie izotopică” a motorului rachetei care a provocat explozia, ce s-a produs pe o „platformă maritimă” şi care a aruncat mai mulţi angajaţi în mare.
Imediat după accident, Ministerul Apărării a declarat doar că incidentul a avut loc în timpul testării unui „motor de rachetă cu combustibil lichid”, fără a preciza că accidentul a implicat combustibil nuclear. Apoi a dat asigurări că ”nu există nicio contaminare radioactivă”, dar primăria unui oraş din apropierea bazei a anunţat că a înregistrat o uşoară creştere a radioactivităţii înainte de a-şi retrage comunicarea.
Experţii au legat accidentul de testele la „Burevestnik”, o rachetă cu propulsie nucleară, dezvăluită cu mare pompă de Vladimir Putin în luna februarie, dar a cărei dezvoltare nu a fost încă finalizată, potrivit specialiştilor. Având ”o rază de acţiune nelimitată”, potrivit preşedintelui, aceasta ar fi capabilă să facă faţă aproape tuturor sistemelor de interceptare.
Platforma, care datează din 1954 şi este specializată în testarea de rachete ale flotei ruse, inclusiv a rachetelor balistice, este situată în apropierea localităţii Nionoksa, în Marele Nord, la aproape 1.000 de kilometri nord de Moscova.
Oraşul închis Sarov, situat la aproape 400 de kilometri est de Moscova, care găzduieşte principalul centru rus de cercetare nucleară, a decretat duminică o zi de doliu, iar cei cinci specialişti ucişi vor fi decoraţi postum după funeraliile de luni.
Cunoscut sub numele de cod „Arzamas-16” în timpul Războiului Rece, centrul din Sarov se află la originea primelor arme nucleare ale Uniunii Sovietic.
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că ştie "multe" despre explozia misterioasă care s-a produs joi într-o bază militară rusă şi a dat asigurări chiar că SUA au o armă similară, o afirmaţie dezminţită imediat de un expert respectat, relatează AFP.
"SUA au aflat multe despre explozia unei rachete defectuoase în Rusia", a postat pe Twitter miliardarul republican, menţionând racheta "Skyfall". "Noi avem o tehnologie similară, dar mai avansată", a adăugat el.
"Iată ce este bizar. Noi nu avem un program de rachete de croazieră cu propulsie nucleară", a replicat pe Twitter expertul american Joe Cirincione.
"Am încercat să dezvoltăm una, în anii 1960, dar era prea delirant, prea irealizabil, prea crud chiar şi pentru acei ani de nebunie nucleară ai Războiului rece", a adăugat Cirincione, preşedinte al fundaţiei Ploughshares Fund, care militează pentru o denuclearizare globală.
Potrivit experţilor americani, accidentul de săptămâna trecută este probabil legat de testarea unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară pe care Rusia o numeşte 9M730 'Burevestnik', una dintre noile arme "invincibile" despre care Vladimir Putin a vorbit la începutul anului.
NATO a dat acestei rachete ruse numele de "SSC-X-9 Skyfall".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Rușii încep să folosească nave militare pentru a escorta petrolierele “flotei din umbră” care traversează Canalul Mânecii, cu ajutorul cărora sunt eludate sancțiunile internaționale.
Statele membre NATO au convenit, înaintea unui summit care începe marți, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Spania, însă, este singura țară care spune că nu trebuie să respecte acest angajament.
Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.
Preşedintele american Donald Trump a adus în discuţie duminică ideea unei "schimbări de regim" în Iran, în timp ce mai mulţi oficiali de rang înalt din administraţia sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează agențiile Agerpres și AFP.
După cum se poate observa în imaginea din satelit, craterele nu sunt deloc mari și nu există daune majore vizibile la suprafață.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Statele Unite au atacat trei instalații nucleare iraniene, a anunțat președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social duminică seară. Iranienii au confirmat atacurile. Potrivit lui Trump, instalațiile au fost complet distruse.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, s-a întâlnit sâmbătă la Minsk cu președintele belarus Alexander Lukașenko, a relatat agenția de știri de stat belarusă Belta. Reuters reamintește că trimisul președintelui Donald Trump este cel mai înalt oficial american care l-a vizitat pe liderul autoritar belarus în ultimii ani.
Nordul Europei pare că a înțeles cât de gravă este amenințarea militară rusească. Din Finlanda până în Polonia, statele din regiune se pregătesc pentru o eventuală agresiune venită dinspre Moscova.
Trump afirmă că pragul de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare nu ar trebui să se aplice SUA.
În cadrul unui discurs rostit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 20.06.2025, că Rusia nu cere capitularea Ucrainei, dar Moscova are nevoie ca Kievul să recunoască situația de pe teren, precum și alte realități.
Armata germană (Bundeswehr) consideră Rusia un 'risc existențial' pentru Germania și pentru Europa, conform unui raport publicat în revista Der Spiegel care citează un nou document strategic al Bundeswehr-ului, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
NATO a finalizat testarea sistemelor care permit interceptarea bombelor aeriene ghidate rusești. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2025 Ucraina să primească o nouă tehnologie care îi va permite să combată principalul instrument al Rusiei pentru lovirea apărării ucrainene.
Partidul de opoziție Tisza, fondat acum doar un an de fostul membru al guvernului și actualul europarlamentar Péter Magyar, conduce sondajele partidelor politice ungare cu o diferență semnificativă, cu zece luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria. Fidesz-ul premierului Viktor Orbán se află la zece puncte procentuale în spate.
Taiwanul a detectat 74 de avioane militare chineze în 30 de ore în jurul teritoriului său.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Într-o declarație publicată pe portalul său oficial, Ministerul de Externe rus a informat, pe 19.06.2025, că Rusia pune capăt cooperării tehnico-militare cu Germania. Acest lucru se întâmplă din cauza politicii deschis ostile a Berlinului față de Moscova.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a inițiat o reorganizare majoră a Alianței, care include reducerea a zeci de posturi la sediul central din Bruxelles. De asemenea, Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, „va fi scurt și concis” pentru a menține atenția președintelui american, spun surse NATO.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.
Ucraina a reținut doi cetățeni chinezi pentru presupusa tentativă de a fura secretele celebrului său sistem de rachete Neptun, o acțiune care aruncă o nouă lumină dură asupra rolului ambiguu al Beijingului în război și complică relația diplomatică delicată a Kievului cu puterea globală.
Pentru mii de soldați francezi și aliați urmează la Cincu „testul brigăzii” unde Grupul de Luptă condus de Franța va face o demonstrație de proiecție de forță care va implica zeci de tancuri Leclerc și altă tehnică grea. Va fi de asemenea și o provocare logistică a Alianței. E vorba de exercițiul ”Dacial Fall 2025” despre care a vorbit Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, în exclusivitate într-un interviu acordat DefenseRomania.
Agenția franceză pentru achiziții în domeniul apărării (DGA) și Forțele Aeriene Franceze au lansat cu succes, pe 23 iunie, două rachete MICA IR de pe un avion Rafale și un Mirage 2000, împotriva unor baloane aflate la altitudini de peste 20 de kilometri.
Iranul a achiziționat un sistem avansat de apărare aeriană HQ-9B din China. Acestea sunt vești proaste nu doar pentru Israel, ci și pentru Rusia, care pierde din ce în ce mai multe piețe pentru armele sale în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Ineficiența S-300 împotriva avioanelor F-35 forțează Teheranul să-și refacă apărarea cu sisteme antiaeriene chinezești HQ-9. Nici viitorul Su-35 iraniene nu e sigur.
Președintele SUA, Donald Trump, este convins că războiul ruso-ucrainean ar fi fost „foarte scurt”, dar ucrainenii, în primele zile ale invaziei la scară largă, au primit cele mai bune arme americane. El s-a referit la sistemele americane Javelin și a făcut totodată o aluzie care a ridicat multe sprâncene: Vorbind de Ucraina, Trump a lăudat rachetele Tomahawk.
Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a oferit o perspectivă amplă asupra rolului Franței în arhitectura de securitate europeană și euroatlantică, subliniind implicarea activă a Parisului în conturarea direcțiilor strategice ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene. El a vorbit inclusiv de dimensiunea descurajării nucleare.
Finlanda şi Lituania intenţionează să înceapă de anul viitor producţia de mine antipersonal pentru uzul propriu şi pentru a aproviziona şi Ucraina, notează Agerpres.
Rusia a lansat un număr record de 728 de drone şi 13 rachete împotriva Ucrainei în noaptea de marţi spre miercuri, au anunţat miercuri forţele aeriene ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters.
CNN a publicat o înregistrare audio în care Donald Trump le spunea donatorilor, în campania sa de realegere din luna mai a anului trecut, că, dacă Rusia ar invada Ucraina sau China ar invada Taiwanul, ar bombarda Moscova și Beijingul.
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
Sistemele antiaeriene franceze Mistral 3, sisteme de tip MANPAD (portabile), sunt printre cele mai performante din lume. România face parte dintr-un grup format din mai multe state europene care achiziționează astfel de sisteme. Doar că în jurul acestui proces de achiziție care urmează să fie parafat au apărut numeroase dezinformări și fake news-uri. Mistral 3 a devenit un subiect de război politic intern și sunt obligatorii câteva precizări în acest sens, lucru pe care l-a făcut și Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania.
După zile de confuzie și apeluri la nivel înalt, Trump ar fi aprobat trimiterea a 10 interceptoare Patriot, condiționând sprijinul viitor de o implicare financiară și militară mai mare din partea aliaților europeni. Într-o răsturnare de situație caracteristică, președintele american Donald Trump a decis să reia livrările de armament defensiv către Ucraina, promițând trimiterea imediată a 10 interceptoare Patriot, esențiale pentru apărarea aeriană a țării.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a purtat discuții cu președintele american Donald Trump pentru a doua oară într-o perioadă scurtă de timp, în timpul vizitei sale în Statele Unite. Subiectele abordate au fost situația din Fâșia Gaza și Iranul.
Dincolo de acuzațiile recente de spionaj și complot electoral la adresa Ucrainei, guvernul lui Viktor Orban pare să urmeze un tipar de subminare regională care ar trebui să tragă un semnal de alarmă serios la București și în alte capitale europene. Strategia Budapestei, mascată sub o retorică a protejării identității culturale ungare, pare să ascundă ambiții revizioniste și servește drept perdea de fum pentru cea mai mare criză politică internă a liderului maghiar din ultimul deceniu.
În dimineața zilei de 08.07.2025, unul dintre prototipurile celui mai recent UAV rusesc de cercetare și atac de tip “Altius-RU” s-a prăbușit lângă Kazan. Localnicii au filmat momentul prăbușirii destul de line a UAV-ului, iar videoclipul a fost postat online.
Compania francez Dassault Aviation vrea o felie mai mare din tortul FCAS, stârnind furia Germaniei și punând sub semnul întrebării parteneriatul de zeci de miliarde de euro menit să asigure autonomia strategică a continentului.
Ministerul german de Externe l-a convocat marți pe ambasadorul chinez în legătură cu un incident în care armata chineză a amenințat echipajul unui avion german din cadrul misiunii maritime militare Aspides.
Varșovia devine un jucător-cheie în ecuația de securitate a flancului estic al NATO, investind masiv în capabilități de artilerie cu rază lungă de acțiune pentru a crea o forță de descurajare redutabilă. Într-o demonstrație clară de ambiție militară, Polonia a inaugurat oficial Academia HIMARS, un centru de elită dedicat pregătirii soldaților care vor opera unele dintre cele mai avansate sisteme de rachete din arsenalul NATO.
Timp de două săptămâni, spațiul aeriana al Finlandei, cel mai nou stat membru al NATO, a răsunat de zgomotul avioanelor de luptă americane, britanice, franceze și finlandeze. Oficial, evenimentul s-a numit Atlantic Trident 25, un exercițiu multinațional de interoperabilitate. Neoficial, însă, a fost o demonstrație de forță calculată și un semnal politic fără echivoc adresat direct Rusiei: Flancul Nordic al Alianței este acum mai puternic, mai integrat și pregătit pentru un conflict de mare intensitate.
Berlinul intenționează să cumpere 3.500 de vehicule blindate (tancuri și transportoare blindate) pentru Bundeswehr. Această comandă importantă este destinată echipei noilor unități NATO.
Rotterdam a început să rezerve spațiu pentru navele de aprovizionare NATO, în timp ce cel mai mare port din Europa se pregătește pentru un potențial război cu Rusia, relatează Financial Times.
Într-un interviu acordat BBC (publicat pe 8 iulie), Pavel, care în 2023 era încă general în activitate, a discutat, printre altele, despre situația războiului din Ucraina. Președintele Cehiei, Petr Pavel, consideră că atât Ucraina, cât și Rusia au anumite limitări care le împiedică să obțină un avantaj decisiv în război.
DefenseRomania difuzează marți, 8 iulie 2025, începând cu ora 12:00, o ediție specială a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic” moderată de Tudor Curtifan, avându-l ca invitat pe Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România.
După 10 ani de „secetă” în care a înregistrat „înfrângeri” pe linie în competiția cu F-16 sau Rafale, avioanele Gripen par azi de neoprit. Pe val, suedezii au câștigat un contract major de 3.5 miliarde de dolari, chiar într-o piață dominată istoric de SUA.
Suedia a semnat acorduri în valoare de peste 5 miliarde de coroane suedeze (526,02 milioane de dolari) cu companiile Rheinmetall din Germania şi Nammo din Norvegia pentru livrarea de muniţie de artilerie, a anunţat marţi Ministerul Apărării de la Stockholm, transmit Agerpres și Reuters.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că UE, la inițiativa Franței și în coordonare cu senatorii americani, pregătește un nou pachet cu cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Statele Unite își schimbă discursul privind livrarea de arme către Ucraina,la doar o săptămână după ce Pentagonul anunța că va opri livrările.
Rebelii Houthi din Yemen au declarat luni că nava de marfă Magic Seas pe care au atacat-o duminică s-a scufundat în Marea Roșie, a relatat Reuters. În plus, o a doua navă a fost atacată în Marea Roşie, făcând doi răniţi şi doi dispăruţi.
HUR/GUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei) a publicat un ordin rusesc de refacere cu personal a bazei militare rusești din Armenia.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a sosit luni la Casa Albă pentru o întrevedere cu preşedintele american, Donald Trump, căruia i-a adus ceea ce a devenit cadoul suprem pentru președintele Trump: o scrisoare prin care îl nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Desfășurarea avioanelor de generația a cincea în Polonia este un semnal clar al determinării alianței de a proteja flancul estic și fluxul vital de sprijin militar. Într-o mișcare menită să trimită un mesaj tranșant Moscovei, Olanda și Norvegia vor disloca avioane de luptă F-35 în Polonia pentru a patrula spațiul aerian estic al NATO, având ca misiune explicită protejarea livrărilor de ajutor militar către Ucraina.
Pe măsură ce ecourile războiului din Ucraina remodelează prioritățile strategice ale Europei, Polonia face un pariu masiv pe propria sa securitate, injectând 2,4 miliarde de zloți (565,9 milioane de euro) pentru a-și transforma radical capacitatea de producție de muniție. Mișcarea, centrată pe obuzele de artilerie de 155 mm, extrem de căutate, semnalează o dublă urgență: înarmarea propriei armate și reducerea dependenței critice de aliați, în special de Statele Unite.
