Forţele de drone ale armatei ucrainene au lovit duminică noapte aerodromul militar Savasleika, situat în regiunea Nijni Novgorod a Federaţiei Ruse, de unde decolează cu regularitate aeronavele MiG-31K care integrează rachete hipersonice Kinjal, transmit Agerpres și EFE.

În cursul nopții de 09.06.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat obiective militare ale armatei ucrainene, dar și elemente ale infrastructurii critice civile.

Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 08.06.2025, că, în urma acțiunilor ofensive, trupele ruse au trecut granița de est a regiunii ucrainene Dnipropetrovsk. Ucraina nu a comentat încă pe această temă.

Testele, efectuate la mijlocul lunii mai, sunt evaluate ca fiind extrem de reușite. „Racheta balistică a acoperit aproape 300 km și a distrus un post de comandă rusesc.”

Preşedintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a avertizat sâmbătă cu privire la o escaladare a tensiunilor dintre ţara sa şi Germania într-un mesaj adresat parlamentarilor de la Berlin, informează Agerpres și DPA.

Într-un mesaj postat pe contul de pe rețeaua de socializare Telegram, Forțele Aeriene ale Ucrainei au informat, pe 07.06.2025, că armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare rusesc de tip Su-35 în regiunea Kursk.

Megan Mobbs, fiica reprezentantului special al lui Trump, Keith Kellogg, a comentat bombardamentul masiv din 6 iunie 2025 efectuat de trupele rusești asupra Ucrainei.

Fostul ministru de Externe și actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a lansat un avertisment ferm cu privire la implicațiile regionale ale războiului din Ucraina, subliniind că prăbușirea Kievului ar putea deschide calea unor amenințări directe la adresa Republicii Moldova și chiar a României.

Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.

Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.

În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.

”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.

Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I).  Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.

Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.

Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.

Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.

De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).

Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că a desfășurat o nouă operațiune specială unică și a lovit Podul Crimeea, marți, 3 iunie.

Surse rusești și portale de propagandă rusă au informat, pe 02.06.2025, că Washingtonul și-a avertizat aliații europeni că Rusia pregătește “un răspuns disproporționat” la atacurile asupra bazelor sale strategice. Avertizarea vizează acordarea timpului necesar ca specialiștii militari britanici, francezi și germani să părăsească teritoriul Ucrainei.

A doua rundă de discuţii de pace între Ucraina şi Rusia s-a încheiat la nici o oră după începere luni, la Istanbul, au declarat oficiali turci, aceste discuţii intervenind la o zi după un atac masiv ucrainean cu drone asupra unor aerodromuri ruseşti pe care staţionau bombardiere strategice capabile să poarte încărcătură nucleară, relatează Agerpres și Reuters.

După atacul cu drone la scară largă al armatei ucrainene asupra a patru baze aeriene rusești, unde, potrivit Kievului, peste 40 de bombardiere strategice au fost lovite, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a contactat imediat pe omologul său american, Marco Rubio. Apelul a avut loc la cererea Rusiei, a declarat Departamentul de Stat al SUA.

În seara de 1 iunie, Serviciul de Securitate a Ucrainei (SBU) a confirmat lovirea avioanelor strategice rusești, pe canalul său oficial de Telegram.

Potrivit canalului de propagandă “Secret Chancellery” de pe rețeaua de socializare Telegram, care citează surse bine informate, Rusia nu se va retrage din procesul de negociere aflat în curs de desfășurare în Turcia. 

Rusia a lansat duminică noaptea cel mai amplu atac cu drone împotriva Ucrainei de la începutul invaziei din februarie 2022, a anunțat Iuri Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene. Moscova a trimis 472 de drone și 7 rachete balistice și de croazieră.

Instalația nucleară iraniană de la Fordow a fost lovită din nou luni într-un atac al aviației militare israeliene, scrie presa iraniană, preluată de Jerusalem Post. Atacul vine la o zi după ce SUA au lovit aceeași țintă cu bombardiere strategice B-2.

Într-o eră a competiției geopolitice intense și a amenințărilor hibride tot mai sofisticate, infrastructura critică maritimă (ICM), conducte submarine, cabluri de comunicații, platforme offshore, devine un front nevăzut, dar esențial al securității europene. Studiul „Securing the Frontlines: Experimentalist Governance for Critical Maritime Infrastructure in the Black Sea and North Sea”, realizat de New Strategy Center în cadrul proiectului Strategic Initiative for Defending Critical Maritime Infrastructure (SIDMI), finanțat prin fondul pentru Relația Bilaterală România-Norvegia aduce în prim-plan o perspectivă strategică și inovatoare asupra modului în care aceste infrastructuri pot fi protejate în fața noilor riscuri.

Versiunile viitoare ale bombelor franceze Hammer, pe care le utilizează cu succes și ucrainenii și pe care le-au integrat pe MiG-29, vor avea raza de acțiune dublă. E vorba de versiunea AASM 250 XLR Hammer care va permite avioanelor de luptă Rafale să lovească devastator ținte la 140 kilometri distanță.

Înainte ca aviația strategică americană să lovească usturător instalațiile nucleare ale Iranului, aviația militară a Israelului a făcut ravagii și a paralizat, la propriu, antiaeriana iraniană. Sute de avioane F-16, F-15 sau F-35 modificate special pentru nevoie Israelului au făcut o demonstrație de forță și au lovit constant Iranul timp de o săptămână, zburdând, la propriul, pe cerul Teheranului. Obținerea superiorității aeriene ca la manual, ceea ce rușii visau să facă în trei zile în Ucraina odată cu invazia pe scară largă din 24 februarie 2022. Și ceea ce nu au reușit nici până azi. 

Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.

După cum se poate observa în imaginea din satelit, craterele nu sunt deloc mari și nu există daune majore vizibile la suprafață.

Bombardierele strategice americane B-2, aeronave capabile să distrugă instalația nucleară subterană Fordo a Iranului, au fost folosite în lovituri.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.

Zilele trecute, Kremlinul lansa un avertisment la adresa Statelor Unite, declarând, prin vocea purtătoarei de cuvânt a MAE rus, că o intervenție militară a Washingtonului ”ar fi  un pas extrem de periculos, cu consecințe negative cu adevărat imprevizibile”.

SUA au cheltuit mult peste un miliard de dolari pentru un tanc ușor de luptă, dar programul a fost oficial acum anulat, tocmai în momentul în care acesta urma să intre în faza de producție la scară largă. M10 Booker urma să fie primul vehicul de luptă nou care intra în dotarea US Army după patru decenii. Un program care a fost un eșec uriaș și care a fost acum, la propriu, scos din priză. Cu pierderi imense.

Forțele Armate ale Ucrainei controlează încă 90 de kilometri pătrați de pe teritoriul regiunii ruse Kursk, anunță șeful Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, care subliniază că operațiunea Kursk a fost decisivă în slăbirea înaintării ruse și capturarea unor zone-cheie, precum Torețk su Pokrovsk.

Statele Unite au atacat trei instalații nucleare iraniene, a anunțat președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social duminică seară. Iranienii au confirmat atacurile. Potrivit lui Trump, instalațiile au fost complet distruse.

Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a avertizat cu privire la „consecințe îndelungate” după ce președintele american Donald Trump a anunțat că armata americană a efectuat un „atac de succes” asupra site-urilor nucleare Fordo, Natanz și Isfahan din Iran.

Unele companii, inclusiv cele cehe și germane, încă furnizează Rusiei mașini pentru producerea de armament, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, reporterilor, cerând sancțiuni împotriva acestora. AFP a precizat că Zelenski a dat această informație jurnaliștilor vineri, cu un embargo până sâmbătă.

GM Defense licitează pentru un contract de vehicule ușoare, derulat de Armata Britanică. Propunerea sa este bazată tehnic pe camioneta de uz civil, Chevrolet Colorado ZR2.

Nordul Europei pare că a înțeles cât de gravă este amenințarea militară rusească. Din Finlanda până în Polonia, statele din regiune se pregătesc pentru o eventuală agresiune venită dinspre Moscova.

Rusia își mărește producția de drone de tip Shahed (denumite de ruși ”Gheran”), iar Ucraina nu a reușit încă să rezolve uriașa problemă a atacurilor cu drone rusești.

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) l-au ucis pe șeful Corpului de Operațiuni Speciale Palestiniene din cadrul Forței Quds a Gărzilor Revoluționare Iraniene, Saeed Izadi, acuzat de finanțarea și înarmarea mișcării teroriste Hamas, a relatat ziarul israelian The Times of Israel.

Israelul a fost ținta unui alt atac cu rachete din partea Iranului sâmbătă noaptea, a declarat armata israeliană, adăugând că a lansat un nou val de atacuri asupra depozitelor și instalațiilor de lansare a rachetelor din Iran.

Armata germană (Bundeswehr) consideră Rusia un 'risc existențial' pentru Germania și pentru Europa, conform unui raport publicat în revista Der Spiegel care citează un nou document strategic al Bundeswehr-ului, informează agențiile Agerpres și Reuters.

Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.

Pregătiri fără precedent din partea forțelor americane, care au adus în Europa un număr impresionant de aeronave stealth F-22, considerate cele mai performante avioane din lume. Pe lângă faptul că sunt un factor de descurajare, F-22 Raptor transferate în Europa ar putea juca și un rol important împotriva Iranului. Operațional însă nu e clar obiectivul dislocării F-22 americane pe bătrânul continent.

În cadrul unui discurs rostit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 20.06.2025, că Rusia nu cere capitularea Ucrainei, dar Moscova are nevoie ca Kievul să recunoască situația de pe teren, precum și alte realități.

NATO a finalizat testarea sistemelor care permit interceptarea bombelor aeriene ghidate rusești. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2025 Ucraina să primească o nouă tehnologie care îi va permite să combată principalul instrument al Rusiei pentru lovirea apărării ucrainene.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locul actual în care se află cele 409 kilograme de uraniu puternic îmbogățit cu 60% pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene. 

Partidul de opoziție Tisza, fondat acum doar un an de fostul membru al guvernului și actualul europarlamentar Péter Magyar, conduce sondajele partidelor politice ungare cu o diferență semnificativă, cu zece luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria. Fidesz-ul premierului Viktor Orbán se află la zece puncte procentuale în spate.

Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.