Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a sosit luni la Casa Albă pentru o întrevedere cu preşedintele american, Donald Trump, căruia i-a adus ceea ce a devenit cadoul suprem pentru președintele Trump: o scrisoare prin care îl nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace. 

HUR/GUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei) a publicat un ordin rusesc de refacere cu personal a bazei militare rusești din Armenia.

În cursul zilei de 07.07.2025, Roman Starovoitz s-a sinucis după ce președintele rus, Vladimir Putin, l-a demis din funcția de ministru al transporturilor. Acest lucru a fost raportat pentru prima dată de o sursă anonimă a ziarului Izvestia, care a fost citată de alte mass-media rusești. Starovoitz a fost găsit mort în mașina sa în Odintsovo, lângă Moscova, a confirmat ulterior Comitetul de Investigații al Rusiei.

SBU a reținut un agent al FSB care dirija bombardamentele rusești asupra Hersonului.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un 'schimb bun' de opinii în cursul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump în problema tarifelor vamale, a declarat luni unul dintre purtătorii de cuvânt ai executivului european, citat de Agerpres, AFP și Reuters.

Numărul copiilor ucraineni uciși, în perioada martie – mai, a crescut semnificativ.

Liderii din BRICS, grupul celor 11 mari ţări emergente, au cerut duminică o "încetare imediată a focului" şi o "retragere completă" a Israelului din Fâşia Gaza, într-o declaraţie comună publicată în timpul unui summit la Rio de Janeiro, relatează AFP.

Sesiunea din iulie a Parlamentului European care începe luni va avea drept principale puncte pe agendă dezbaterea și votarea unei moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, pregătirea summitului UE-China și dezbaterea celor mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, iar prim-ministrul danez Mette Frederiksen va prezenta prioritățile președinției daneze a Consiliului UE, care a început săptămâna trecută.

Ministrul de Externe declară că sutudiasă posibilitatea redeschiderii în siguranţă a Consulatului României din Odesa.

Două agenții de informații olandeze au declarat vineri că Rusia își intensifică utilizarea armelor chimice interzise în Ucraina, inclusiv a gazului toxic cloropicrină, din perioada Primului Război Mondial.

Comentariile lui Wang vin într-un moment în care sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina slăbește. Marți, Departamentul Apărării al SUA a suspendat livrările către Ucraina de sisteme de armament cheie, posibil, chiar și rachete de apărare aeriană Patriot.

Așa cum bine remarca și postarea MApN, pregătirea de azi este siguranța de mâine.

În epoca actuală, marcată de schimbări accelerate și riscuri suprapuse, noțiunea de securitate națională nu mai poate fi privită exclusiv prin prisma aparatelor de apărare sau a granițelor fizice. Securitatea a devenit un concept fluid, profund interconectat cu politicile economice, sociale, educaționale și demografice ale statelor. Așa cum a susținut Școala de la Copenhaga, securitatea poate fi discutată și apărată în termeni economici, societali, ecologici sau identitari. În această arhitectură conceptuală extinsă, România are nevoie de instituții care, dincolo de mandate tehnice, contribuie la stabilitate, coeziune și dezvoltare durabilă. Iar una dintre cele mai importante este Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Președintele rus Vladimir Putin va discuta telefonic joi cu omologul său american Donald Trump, a anunțat liderul de la Kremlin pe neașteptate în timpul vizitei sale la forumul de afaceri al Agenției pentru Inițiative Strategice.

Ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că Europa se confruntă cu mai multe provocări, dar niciuna dintre ele nu este cauzată de China.

Danemarca a introdus recrutarea obligatorie pentru toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani. Totuși, numărul foarte mare de voluntari, raportat la numărul de locuri din Armată, face ca nu nu toată lumea să fie nevoită să efectueze stagiul militar.

Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.

În trecut, Iranul a mai ameninţat cu închiderea Strâmtorii Ormuz, dar nu a pus niciodată în practică o astfel de acţiune.

Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.

Germania este cel mai important susținător european al Ucrainei, o demonstrează și noua serie de anunțuri, făcute în ultimele zile.

Merz a declarat că a acceptat oferta Franței de a purta discuții privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare.

Președintele american Donald Trump a declarat că va lua în considerare deportarea lui Elon Musk în Africa de Sud, țara în care s-a născut și a crescut miliardarul.

Un bombardier supersonic Su-34 s-a prăbușit în regiunea Nijni Novgorod din Federația Rusă, a confirmat Ministerul rus al Apărării.

Conflictul dintre Rusia și Azerbaidjan s-a adâncit și mai mult după ce anchetatorii din orașul industrial rusesc Ekaterinburg au efectuat săptămâna trecută o serie de raiduri asupra etnicilor azeri suspectați de implicare în crime nerezolvate din trecut, inclusiv crime în serie.

Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.

Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.

În timp ce o mare parte din Flota Rusiei din Marea Neagră rămâne efectiv blocată în porturi de teama atacurilor cu drone și rachete ucrainene, un înalt oficial de la Kremlin a schițat planuri ambițioase pentru a „consolida” forța navală decimată. Nikolai Patrușev, o figură-cheie a aparatului de securitate al lui Putin, a anunțat că flota va fi consolodata în „anii următori” cu fregate noi, corvete, aviație și, cel mai important, „sisteme maritime robotizate”.

După ce a pierdut contractul pentru avionul de generația a șasea în fața rivalului Boeing, Lockheed Martin contraatacă cu o nouă viziune pentru cel mai de succes produs al său. CEO-ul Jim Taiclet propune transformarea F-35 într-o „punte” tehnologică spre viitorul F-47, o soluție menită să acopere un posibil decalaj de capabilități de până la zece ani.

 Viena, cunoscută și acceptată tacit ca principalul “nod de penetrare” al Rusiei în geopolitica europeană - datorită poziției sale neutre, a deschiderii economice cu Moscova, rolului diplomatic european și a marii densități a rețelelor de spionaj ruse prezente, menite să valorifice toate acestea - se apropie tot mai mult de un moment de cotitură în modul cum se raportează la acțiunile Kremlinului. 

Șeful serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR), Kirilo Budanov, a descris parteneriatul cu SUA ca fiind unul stabil și pragmatic, dezvăluind rolul de „arhitect principal” al Trimisului Special american, generalul (r) Keith Kellogg. Într-o analiză detaliată, Budanov a explicat cum gestionează Kievul cu optimism complexitatea relației cu Washingtonul.

Orologiul strategic al Europei a fost setat la un nou termen limită, unul alarmant de apropiat: 2027. Noul Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, a confirmat direct prim-ministrului polonez Donald Tusk evaluările serviciilor de informații americane care indică faptul că Rusia ar putea atinge capacitatea operațională pentru o confruntare militară cu NATO în mai puțin de doi ani.

În fața unei Rusii care își accelerează producția de rachete balistice la un nivel alarmant, strategia defensivă a Europei se dovedește a fi periculos de inadecvată. În timp ce Moscova are capacitatea de a produce anual până la 1.000 de rachete balistice avansate, calculele reci arată că întregul continent european poate spera să intercepteze mai puțin de o treime din acest număr, creând un decalaj strategic ce subminează fundamental descurajarea convențională.

Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă (26.07.2025) că a capturat a doua localitate din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. După satul Dachne, Maliyivka este următorul sat cucerit în timpul ofensivei rusești în regiunea cunoscută, printre altele, pentru minele de cărbune, scrie agenția de presă slovacă TASR, care a preluat informații pe această temă de la TASS și AFP.

Pe fondul accentuării crizei umanitare din Fâșia Gaza, poziția Franței privind recunoașterea Palestinei ca stat pare să câștige teren în Europa. Parlamentari britanici din nu mai puțin de nouă partide politice au semnat recent o scrisoare comună adresată prim-ministrului Keir Starmer, prin care solicită guvernului recunoașterea statului palestinian independent.

Prin noua sa inițiativă, „Pariul Tehnologic”, anunțată pe 25 iulie, Ucraina își propune o consolidare radicală a apărării sale aeriene. Elementul central al acestui efort este directiva președintelui Volodimir Zelenski adresată industriei de apărare: atingerea unei capacități zilnice de producție de cel puțin 1.000 de drone interceptoare, menite să anihileze amenințarea reprezentată de atacurile masive ale Rusiei.

Portalul rusesc de propagandă Topwar.ru, o portavoce a Moscovei, a informat, pe 27.07.2025, preluând o știre a agenției Reuters, că serviciile de informații sud-coreene au ajuns la concluzia că armata rusă pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, cu sprijinul militarilor nord-coreeni.

Saga rușinoasă a unicului portavion al Rusiei, Amiral Kuznetsov, pare să se apropie de finalul său inevitabil. Andrei Kostin, șeful corporației de stat care gestionează șantierele navale, a confirmat că se ia în considerare vânzarea sau casarea navei, o admitere publică a faptului că această relicvă a puterii navale sovietice a devenit o povară financiar și industrial pe care Rusia nu și-l mai poate permite. Decizia marchează nu atât o reorientare strategică, cât recunoașterea unui eșec prelungit.

Într-o lume civilizată, prima noapte dintr-un weekend în Ucraina ar trebui să decurgă în liniște, animată doar de efuziunile tinerilor. În schimb, la 80 de ani după cel de-al Doilea Război Mondial, când se presupune că s-au învățat toate lecțiile ororilor de atunci, ucrainenii își petrec nopțile în adăposturi antiaeriene, încercând să se ferească de rachetele și dronele ucigașe lansate de forțele ruse.

Ucraina își extinde rapid câmpul de luptă împotriva agresiunii ruse, mutând conflictul din tranșeele fizice în domeniul cibernetic. Cea mai recentă și mai îndrăzneață operațiune a sa, un atac cibernetic masiv care a paralizat timp de mai multe zile administrația instalată de Rusia în Crimeea, demonstrează o escaladare strategică: utilizarea capabilităților ofensive digitale nu doar pentru a se apăra, ci pentru a destabiliza controlul rusesc din interior.

Statele Unite și-au reafirmat angajamentul de a consolida pilonul estic al NATO, semnând ieri, 25 iulie, un acord pentru a oferi Poloniei garanții în valoare de 4 miliarde de dolari prin programul de Finanțare Militară Externă (FMF). Deși oficial fondurile sunt destinate „modernizării forțelor armate poloneze”, surse americane citate de publicația Defence24.pl indică faptul că finanțarea este direct legată de ambițiosul program de modernizare a flotei de avioane F-16C/D la standardul avansat F-16V.

Pentru prima dată a fost prezentată versiunea în configurație românească a blindatului 4x4 Cobra II, la IDEF 2025, cea mai mare expoziție de tehnică militară care a avut loc la Istanbul, în Turcia, și la care a participat și DefenseRomania. Din discuțiile purtate cu producătorul Otokar, se pare că blindatul Cobra II al României a întors multe priviri.

Ca răspuns direct la lecțiile învățate din Ucraina și la nevoia critică de interoperabilitate pe flancul estic al NATO, Armata SUA presează agresiv pentru o „platformă de lansare comună”, capabilă să tragă atât muniții ofensive, cât și defensive, provenite de la orice națiune aliată. Obiectivul, potrivit unui general de top al Armatei SUA în Europa, este un sistem unic, menit să depășească obstacolele birocratice de utilizare și să faciliteze accesul la rezervele de muniție ale alianței.

În ciuda unui istoric marcat de depășiri de buget și întârzieri, F-35 Lightning II a devenit, de facto, avionul de luptă preferat al Alianței Nord-Atlantice. Paisprezece dintre cele 32 de state membre NATO, inclusiv România, Germania, Polonia și Finlanda, au comandat deja aeronava. 

Forțele Aeriene Regale Thailandeze (RTAF) au executat ieri, 24 iulie, lovituri aeriene cu avioane F-16 împotriva unor poziții militare cambodgiene, marcând cea mai serioasă escaladare a conflictului la frontieră dintre cele două națiuni din ultimul deceniu.

Facand o evaluare tranșantă a războiului din Ucraina, generalul-locotenent (r) Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, susține că Occidentul deține, dar ezită să folosească, instrumentele decisive care ar putea sugruma efortul de război al Rusiei.

Armata Statelor Unite a anunțat că șase unități majore vor fi dislocate în Europa și Orientul Mijlociu în toamna acestui an, ca parte a rotațiilor periodice menite să mențină o prezență avansată robustă și să reconfirme angajamentele față de aliați. Grosul forțelor, incluzând blindate grele, artilerie și aviație de luptă, este destinat Europei pentru a susține Operația Atlantic Resolve, o misiune esențială pentru consolidarea flancului estic al NATO și descurajarea agresiunii ruse.

O întâlnire între președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ar putea fi doar ultimul pas în rezolvarea conflictului din Ucraina, a declarat astăzi (25.07.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, o astfel de întâlnire ar trebui să servească la confirmarea unui acord între cele două părți, care în prezent pare să fie foarte departe.

O decizie recentă a Departamentului de Stat al SUA, care aprobă o vânzare militară de 172 de milioane de dolari către Ucraina, scoate în evidență un paradox al conflictului: eficiența remarcabilă a sistemului de rachete MIM-23 HAWK, vechi de peste 60 de ani. Pachetul, anunțat pe 23 iulie 2025 și destinat mentenanței acestor sisteme, confirmă rolul pe care această platformă, proiectata in perioada Războiului Rece, continuă să-l joace în apărarea spațiului aerian ucrainean.

România va achiziționa sistemul de apărare antiaeriană Spyder de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems. Însă, dincolo de acordul-cadru evaluat la peste 2 miliarde de euro, rapoarte din surse locale și speculații din industria poloneză de apărare sugerează că programul SHORAD-VSHORAD va avea o configurație neobișnuită, integrând și rachete Piorun, testate în luptă.

Relația SUA-Ucraina în materie de cooperare militară merge în ambele sensuri și nu se rezumă doar la achiziția de tehnică de luptă americană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind achiziția de drone ucrainene de către Statele Unite.

T-14 Armata e prezentat de ani de zile de presa rusă și de oficialii de la Moscova ca fiind „cel mai performant tanc principal de luptă din lume”, integrând tehnologii de ultimă generație. Pe hârtie proiectul este impresionant. Realitatea din „teren” însă diferă iar industria de apărare rusă a întâmpinat numeroase dificultăți și probleme în programul T-14 Armata. În fapt, rușii s-au axat mai mult pe T-90 Proryv - cea mai modernă versiune a T-90 - pe care de altfel au utilizat-o intens și în Ucraina. T-14 a fost pe front 11 secunde, dar doar pentru material de propagandă.

Generalul Valerii Zalujnîi, fostul arhitect al apărării Ucrainei, a lansat un avertisment tranșant ce reflectă realitățile dure ale conflictului: războiul de agresiune al Rusiei riscă să se prelungească până în 2034. Potrivit acestuia, un astfel de scenariu poate fi evitat doar printr-o revizuire fundamentală a strategiei de apărare și de mobilizare a resurselor, atât de către Kiev, cât și de către aliații săi.

Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.

Guvernul german a exclus vineri posibilitatea de a urma exemplul Franţei şi să recunoască statul palestinian, estimând că acest pas necesar către soluţia a două state (israelian şi palestinian) trebuie să se desfăşoare abia la sfârşitul procesului de pace, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.

Parlamentul European și președinția daneză au convenit miercuri asupra dispozițiilor finale care permit utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru noi priorități ale UE, inclusiv industria de apărare, protejarea frontierei estice a UE și apărarea civilă. Modificarea se aplică perspectivei bugetare actuale, care acoperă anii 2026 și 2027.

La târgul internațional de apărare IDEF 2025 de la Istanbul, Compania Națională ROMARM a anunțat două parteneriate strategice. Președintele Consiliului de Administrație, Constantin Alexie Cotan Bodolan, a confirmat că ROMARM a agreat semnarea unui contract cu Century Arms pentru exportul armelor semiautomate Micro Draco în Statele Unite ale Americii, dar și începutul unei colaborări cu producătorul german Heckler & Koch. Dacă în ceea ce privește colaborarea cu producătorul german e un prim pas spre o producție comună, acordul pentru armele Micro Draco care vor ajunge pe piața civilă din SUA - nu pe cea militară - e o continuare a colaborării în contextul în care americanii de la Century Arms distribuie deja armele românești Micro Draco pe piața civilă americană.

Forțele Aeriene ale SUA nu vor cumpăra avioane de vânătoare F-35 în cantități mari până la finalizarea producției Blocului 4, a declarat șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, David Allvin. Pentagonul va prelua doar 44 dintre acestea în acest an și doar 26 în următorul an fiscal.