Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Trump: Reducerea prezenței militare americane în România nu este foarte importantă
Puterea politică, un instrument încă de neînțeles pentru cei mai mulți dintre noi
Într-un al doisprezecelea ceas în care mai avem posibilitatea de a preveni o transformare ireversibilă în rău a României dar și a lumii, dăm un nou exemplu, de această dată unul banal, despre ce înseamnă puterea, cât de importantă este și de ce nu trebuie tratată superficial atât de aleși cât și de alegători.
Să presupunem că într-o barcă se află 10 oameni. Unul dintre ei are o masă apropiată de cea a celui mai greu om care a trăit până acum – de peste 600 kg, iar ceilalți au o masă între 60 – 70 kg.
Pentru a echilibra barca, fie cel mai greu om stă la mijloc și ceilalți în jurul lui, fie el stă singur într-o jumătate în timp ce restul stau în cealaltă jumătate. Chiar dacă barca este în echilibru, aproape toți sunt condamnați să rămână în pozițiile pe care le au, în special cel cu masa mai mare. Odată cu lipsa de mișcare sau cu limitarea severă a mișcării încep să apară și problemele fizice care le vor degrada corpurile mai devreme decât de obicei. În plus, cel cu masa cea mai mare dacă a reușit să ajungă în poziția cea mai avantajoasă pentru el care este la mijlocul bărcii poate controla cine trece dintr-o parte în cealaltă și poate zgudui barca suficient de tare pentru a-i arunca pe ceilalți în apă fără ca el să pățească ceva. Deci, se poate spune că practic un singur om, ajutat de anumite circumstanțe favorabile, a ajuns într-o poziție dominantă care-i conferă drept de viață și de moarte asupra celorlalți oameni.
Facem o nouă presupunere și anume că, în barcă se află 10 oameni cu mase similare, nu contează ce valoare au, pot să fie și foarte mari sau foarte mici, esențial fiind doar că sunt sensibil egale. În această ipoteză, barca se dezechilibrează mult mai greu și, în plus, oamenii se pot mișca mai liber față de situația anterioară. Practic, nimeni nu are suficientă putere de unul singur pentru a-i pune pe ceilalți în pericol grav într-un timp scurt insuficient pentru ceilalți pentru a putea reacționa. Singura lor grijă este ca, din neatenție, să nu se ducă toți, în același timp, spre una dintre extremitățile bărcii.
Trecând în lumea sinuoasă a politicii, se poate extrapola exemplul dat la puterea imensă a funcțiilor înalte de stat, precum cea de președinte al unei țări. El singur, doar președintele, are șanse mari să scufunde barca dacă nu este chibzuit, pentru că are o masă politică imensă dată de votul popular.
Să urmărim și ce lecții prețioase ne-au lăsat cei care au trăit înaintea noastră, lecții pe care, din nefericire, nu vrem să le învățăm. Hitler a vrut cu orice chip o putere imensă și a obținut-o prin crimă și intimidare. Câțiva ani mai târziu, și-a permis aroganța să cheme istoria la întâlnire. Urmarea o cunoaștem cu toții. Și-a distrus țara și, o dată cu ea, o bună parte din lume. Zeci de milioane de suflete au plecat prematur din această viață, în ceea ce a fost cea mai mare catastrofă a umanității. Stalin, la rândul său, cu puterea lui imensă, a declarat dusmani ai poporului pe cine a vrut el, după care i-a condamnat la moarte sau la muncă silnică. Milioane de ruși au căzut victime nevinovate.
În prezent, Putin, aflat la conducerea Rusiei de peste 20 de ani, și-a permis și el să dea o întâlnire istoriei. După ce a acumulat în toți acești ani o putere imensă, a început să distrugă Ucraina si a dus la curmarea inutilă a destinelor a peste un milion de oameni, dintre care majoritatea sunt ruși de-ai lui.
Prima lecție pentru toate țările lumii ar trebui să fie de a nu da putere foarte mare unui singur om. Puterea politică trebuie împărțită la cât mai mulți oameni posibil pentru că altfel societatea nu mai are mecanisme de a reacționa în cazul unui derapaj.
De exemplu, reducerea numărului de parlamentari va avea ca efect major creșterea puterii unui parlamentar, fapt care eclipsează așa-zisele economii rezultate din mai puține cheltuieli cu legislativul. Parlamentarul, care are în spate un număr foarte mare de alegători, va deveni și mai inaccesibil alegătorilor lui, aproape la fel de inaccesibil ca un președinte de țară. Îndepărtându-se de oamenii simpli, va pierde contactul cu realitatea și va lua decizii importante pe baza unor informații false și, în acest fel, în loc să ajute societatea, mai degrabă se va comporta ca un factor anacronic și destabilizator. În plus, pentru cel care este președinte de țară, îi va fi mai ușor să-și impună voința în fața parlamentului deoarece sunt mai puțin parlamentari de convins.
Am ales acest exemplu al reducerii numărului de parlamentari sub un nivel rezonabil agreat în cadrul țărilor civilizate pentru că afectarea sau deturnarea activității unui parlamentar este mai gravă decât crima cu premeditare, având în vedere implicațiile pe care le poate avea asupra viitorului unei întregi națiuni.
A doua lecție este pentru cei care votează. Nu vă duceți toți, în același timp, spre una dintre extremitățile bărcii. Se va scufunda cu siguranță. Deja 40% dintre românii care au votat duminică s-au dus spre extrema dreaptă și alarma ar trebui să sune. Este o mișcare sinucigașă care se face, fie din neatenție, oamenii fiind seduși poate de anumite evenimente externe, fie pentru că s-a adunat multă ură care împiedică o judecată limpede. Un caz clasic de ură adunată la o scară nemaivăzută până atunci este cel al Germaniei naziste unde discursurile lui Hitler au transformat până și sufletele cele mai nevinovate în adevărate mașini ale morții. Un proces similar este acum în derulare în Rusia.
A treia lecție este pentru cei care se cred lideri extraordinari și de neînlocuit și care au o putere foarte mare la adresa vieților celorlalți. Nu forțați mâna istoriei pentru că s-ar putea să nu vă ridicați la pretențiile ei pe care prea puțini muritori sunt capabili să le înțeleagă. Hitler, Stalin, Napoleon și alții au făcut această eroare și cunoaștem prețul atât de mare care a fost plătit. Istoria dă întâlniri doar celor pe care îi consideră capabili. Pe Churchill, care până în 1940 nu fusese atins de imortalitate, istoria l-a chemat la întâlnire și el s-a ridicat la exigențele ei. Astăzi, istoria joacă cu forța a aproape opt miliarde de oameni – una colosală, iar Putin a ales să o provoace. Sperăm cu toții că istoria nu se va prezenta la întâlnire, pentru că de fiecare dată când a fost forțată să vină, a ieșit rău. Ea, istoria, are un ritm propriu, dictat de conexiunile complexe dintre miliardele de oameni și din natura foarte vastă a planetei noastre. Nu intrați cu picioarele în viața oamenilor pentru că nici măcar Dumnezeu nu o face. Sau poate la fel ca naziștii și sovieticii, ați decretat voi liderii extraordinari și de neînlocuit, că Dumnezeu a murit sau nu a existat niciodată? Nu subestimați puterea oamenilor de a-și rezolva singuri problemele. Altfel, îi deresponsabilizați și îi transformați în sclavii voștri. Este valabil și pentru liderii autocrați ai țărilor mai mici, unde aceștia cred că au soluții la toate, uitând că sunt doar niște simpli oameni.
Notă: Exemplul cu barca nu are ca scop să aducă vreun blam sau vreo atingere demnității oamenilor supraponderali pe care întreaga societate este datoare să-i ajute să depășească cu bine situația în care se află. În aproape toate cazurile de supraponderabilitate, se poate demonstra că, într-o anumită etapă sau mai multe din viața lor, respectivii oameni, independent de voința lor, au suferit una sau mai multe schimbări induse de societate în ansamblul său, schimbări care i-au dus pe acel destin pe care unii dintre ei îl consideră nefericit.
Acest articol reprezintă o opinie.Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
O investigație The Guardian relevă că mai multe persoane din anturajul Kremlinului încearcă să determine autoritățile din Emirate să nu-l extrădeze pe Horațiu Potra în România.
Avioane de vânătoare poloneze au fost trimise marți pentru a intercepta un avion rusesc Ilyushin Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice.
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Bulgaria și gigantul european al apărării Rheinmetall au semnat un acord în valoare de peste 1 miliard de euro pentru construirea unei fabrici în țară care va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat într-o conferință de presă că reducerea trupelor americane din România nu înseamnă o retragere a prezenței americane, iar „prezența aliaților e considerabilă în România”, fie că vorbim de SUA sau statele europene. Ionuț Moșteanu a subliniat că principala forță care apără țara e Armata României.
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Pe fondul disputelor privind livrarea de rachete Tomahawk către armata ucraineană, rușii anunță finalizarea testelor rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
În timpul summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur, Thailanda și Cambodgia au semnat un „acord de pace” în prezența lui Donald Trump. Președintele SUA se consideră „nașul” acestui acord. Conflictul transfrontalier dintre cele două țări durează de peste un secol.
Donald Trump a declarat că nu se va întâlni cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, până când nu se va ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina.
Serviciile de securitate georgiene din capitala Tbilisi au arestat trei cetățeni chinezi care încercau să achiziționeze ilegal uraniu în valoare de 400.000 de dolari. Aceștia plănuiau să transporte materialul nuclear prin Rusia în China, a declarat serviciul de securitate georgian.
Ziua Armatei României, 25 octombrie, este sărbătorită azi printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.
După Tu-22M3 în Marea Baltică, bombardiere Tu-95MS sunt trimise în Marea Japoniei: Aviația strategică rusă își intensifică activitățile de patrulare atât în partea europeană, cât și în Extremul Orient.
Dezbaterea privind viitorul program IFV al României omite adesea un aspect important: instrumentul european SAFE nu reprezintă finanțare nerambursabilă, ci un împrumut pe care România și generațiile viitoare îl vor rambursa. Aceasta transformă utilizarea SAFE într-un angajament strategic pe termen lung. Dacă astăzi sunt împrumutate miliarde de euro, ele trebuie să producă valoare pe termen lung prin competiție, transparență și beneficii industriale reale, nu să fie direcționate fără o evaluare riguroasă a alternativelor.
Considerat odată coloana vertebrală a proiecției de putere globală a Rusiei, giganticul complex militar-industrial al Kremlinului se află în cea mai severă criză de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Presiunea susținerii războiului prelungit împotriva Ucrainei, combinată cu greutatea sancțiunilor occidentale și o disfuncționalitate internă cronică, expune defecțiuni sistemice care amenință însăși capacitatea Moscovei de a purta un război de uzură.
Frontul din estul regiunii Zaporojie nu s-a prăbușit, însă presiunea rusă este reală. Retragerile tactice ucrainene și pătrunderile ruse de câțiva kilometri sunt rezultatul combinat al condițiilor meteo, deficitului de efective al ucrainenilor, precum și a adaptării tactice a rușilor.
Vizita președintelui Volodimir Zelenski la Paris, pentru a semna ceea ce a numit un „acord istoric”, seamănă mai mult a pariu strategic pe termen lung decât a soluție de urgență pentru front. Pe hârtie, miza este uriașă: o scrisoare de intenție pentru achiziția a „până la 100” de avioane de luptă Dassault Rafale, sisteme de apărare antiaeriană SAMP/T de nouă generație și drone.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Având în vedere faptul că noua coaliție guvernamentală din Cehia va prelua conducerea țării în săptămânile următoare, întrebarea privind continuarea inițiativei de referință a țării privind muniția pentru Kiev rămâne fără răspuns.
În cursul nopții de 17.11.2025, trupele ruse au executat noi lovituri masive cu drone kamikaze Geran-2 (Shahed) și rachete balistice asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Ținta principală a atacului a fost reprezentată de obiective din localitatea Izmail din regiunea Odesa, de la frontiera cu România, unde rușii susțin că sunt transbordate mărfuri militare care vin în Ucraina din străinătate.
Pe 15 noiembrie, Saab a semnat un contract cu guvernul columbian și a primit o comandă pentru 17 avioane de vânătoare Gripen E/F. Valoarea comenzii este de 3,1 miliarde de euro, iar livrările vor avea loc între 2026 și 2032.
Ziarul rusesc de propagandă "Vzgljad" a întocmit și publicat săptămâna aceasta un material intitulat „Evaluare a guvernelor inamice” pentru a arăta diferența dintre țările care se opun în mod conștient Rusiei și cele care au fost „forțate împotriva voinței lor de circumstanțe politice externe”.
România este este "retrogradată în urna" țărilor obligate să sprijine Ucraina.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
