China, Kârgâzstanul și Uzbekistanul au semnat un acord mult așteptat pentru a continua construirea unei căi ferate care să lege cele trei țări, care, dacă va fi finalizată, va stabili o rută mai scurtă către Europa, ocolind Rusia blocată de sancțiuni.
Cele trei guverne au semnat acordul, pe 14 septembrie, în marja summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) desfășurat Uzbekistan, la Samarkand (15 – 16 septembrie).
Documentul nu stabilește o foaie de parcurs pentru construirea legăturii feroviare, care a fost discutată pentru prima dată cu un sfert de secol în urmă, dar ulterior trecută sub tăcere, până când invadarea Ucrainei de către Rusia a schimbat datele problemei.
Dar proiectul se apropie cu un pas de realitate, prin stabilirea termenilor pentru un studiu de fezabilitate pentru segmentul din Kârgâzstan, care este veriga lipsă pentru conectarea căilor ferate existente din China și Uzbekistan.
Vestea a fost anunțată de ministerele transporturilor din Kârgâzstan și Uzbekistan, care au semnat acordul cu Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă din China, potrivit publicației Eurasianet.
Traseul de 280 de kilometri va costa 4,1 miliarde de dolari și va fi bugetat fie prin investiții directe, fie prin parteneriat public-privat, a declarat ministrul kârgâz al Transporturilor, Erkinbek Osoyev, citat de The Economist.
China va trebui, de asemenea, să construiască 160 de kilometri de cale ferată pentru a se lega la noua linie, potrivit The Economist. Dacă va fi finalizată vreodată, noua legătură ar putea continua spre sud, prin Turkmenistan, în Iran și mai departe către Turcia, poarta de intrare în Europa. Acest lucru ar scurta ruta din China către Europa cu 900 de kilometri și ar reduce timpul de călătorie cu opt zile, a calculat The Economist, citat de Eurasianet.
China a convenit cu prudență asupra necesității de a avansa planurile de construire a căii ferate, avertizând în același timp că nu va plăti toată factura, a mai precizat Eurasianet.
Comentariul autorului: Războiul din Ucraina este pe cale să producă schimbări majore în Asia Centrală. Țările din regiune ar putea ieși, în câțiva ani, din sfera de influență a Rusiei și intra în cea a Chinei.
China pare să fie câștigătorul ultimului summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), din care fac parte patru puteri nucleare – Rusia, China, India și Pakistanul, patru țări din Asia Centrală - Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan şi Tadjikistan – aflate deocamdată în sfera de influență a Rusiei, și Iranul, care a devenit membru după acest summit.
După întrevederea cu liderul chinez, Xi Jinping, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut că Beijingul a adresat anumite „întrebări” și și-a exprimat ”preocuparea” în legătură cu conflictul din Ucraina – o admitere rară a tensiunilor dintre dintre cei doi aliați.
Efectele războiului din Ucraina au lovit economic direct nu doar Europa prin creșterea prețului petrolului și dezechilibrele economice ce au urmat, ci și China care, deși un importator direct de hidrocarburi din Rusia, cumpără și de pe piețele internaționale.
Nu se știe ce a primit sau ce va primi la schimb Rusia din partea Chinei pentru unda verde primită la calea ferată, care scoate Moscova din tranzitul de mărfuri din China spre piețele europene. Deși Rusia susține teoretic planurile Chinei în cadrul Inițiativei Belt and Road (BRI), în cei nouă ani de la fondarea ei, Moscova a blocat, practic, o parte dintre ele, deoarece îi diminuau cota în tranzitul internațional de mărfuri, cum va fi cazul căii ferate China – Kârgâzstan – Uzbekistan, dacă se va materializa.
Pe lângă succesul privind acest coridor de transport pe calea ferată, președintele chinez, Xi Jinping, a avut o întâlnire separată cu omologul său din Turkmenistan, Serdar Berdimuhamedov, ocazie cu care Xi a menționat că, cele două țări ar trebui să intensifice cooperarea în domeniul gazelor naturale. Un eventual gazoduct care ar lega
Turkmenistanul de China ar trece prin Uzbekistan și prin una dintre cele două țări Tadjikistan sau Kârgâzstan.
Pentru ca tabloul Asiei Centrale să fie complet, Xi Jinping a discutat și cu liderul Tadjikistanului, Emomali Rahmon. Cu această ocazie, China s-a angajat să importe mai multe bunuri agricole din această țară și să aprofundeze cooperarea în domenii precum tranzit și antiterorism.
Se remarcă o succesiune foarte strânsă între relansarea ciocnirilor la granițele azero-armeană și tadjico- kârgâză, pe de o parte și summitul SCO, pe de altă parte.
Interesant este că în perioada summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), Tadjikistanul și Kârgâzstanul au fost practic la un pas de începerea unui război în toată regula, confruntările de la frontiera comună soldându-se cu 24 de morți și 87 de răniți doar de partea kârgâză. Brusc, în dimineața de 17 septembrie, după încheierea summitului SCO, cele două părți au anunțat că situația de la graniță s-a stabilizat în urma discuțiilor bilaterale, iar localnicii se întorc la activitățile lor zilnice.
Este posibil ca Rusia să fi fost șantajată cu un conflict iminent între două țări aflate pe orbita sa de putere, care, pe deasupra, mai fac parte și din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă. Posibil, confruntările azero-armene din aproape aceeași perioadă cu cele tadjico-kârgâze să se fi activat din aceeași cauză. Sunt puține șanse să aflăm adevărul pe aceste subiecte delicate, dar succesiunea evenimentelor este una remarcabilă, iar în război și politică nimic nu este întâmplător.
Dacă am admite că așa ar sta lucrurile în cadrul SCO, atunci am putea-o numi organizație de supraveghere reciprocă, în care Rusia și China se monitorizează atent din toate punctele de vedere, uneori punându-și și bețe în roate. Într-o situație similară se găsesc India și Pakistanul, precum și cuplul India – China. Cât despre cele patru state din Asia Centrală, acestea se află la mijloc, fără capacitatea de a avea o opinie proprie, iar acum sunt pe cale să treacă de pe orbita rusă pe cea chineză.
Ar mai fi de remarcat că la summitul din acest an, premierul Indiei, Narendra Modi, i-a reproșat președintelui Rusiei, Vladimir Putin, că ”vremurile de acum nu sunt potrivite de război" (”Today's Time Is Not A Time Of War."). Înaltul oficial indian a sosit mai târziu la summit și nu a participat la festivitatea de deschidere și cina informală, deși cu această ocazie India a preluat pentru un an șefia organizației.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
E.S. Adrian Zuckerman vine la DC News TV, într-un interviu eveniment ce va fi difuzat de platformele noastre în ziua istorică a alegerilor americane unde republicanul Donald Trump o va înfrunta pe Kamala Harris.
Povestea incursiunii avionului chinez de spionaj în spațiul aerian nipon este departe de a se încheia și pare că ia o turnură spre escaladare.
Ucraina se confruntă cu cel mai greu moment din ultimii doi ani de război. Cantitățile primite de tehnică militară și muniție nu reușesc să stabilizeze frontul, iar problemele de personal sufocă efortul Armatei ucrainene.
Ajutorul SUA pentru Ucraina e de necontestat în cei aproape trei de la invadarea pe scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, ajutorul militar a venit mai degrabă cu frâna de mână trasă și a avut ca obiectiv ca Ucraina să reziste în fața ocupantului rus. Numărul de sisteme de apărare și ofensive trimise de americani și restricțiile asupra utilizării rachetelor și armelor arată că dimensiunea ajutorului nu vizează înfrângerea Rusiei în Ucraina ci rezistența Ucrainei.
Insurecția din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul SUA, atacul asupra soțului fostei președinte a Camerei Nancy Pelosi și multiplele tentative de asasinat împotriva fostului președinte Donald Trump sunt exemple ale mediului tot mai polarizat și periculos din America. Acum, alegerile din 2024 ar putea genera o nouă revoltă, mai ales dacă Trump pierde. Discuțiile despre violență în rândul extremiștilor de dreapta au crescut deja și online și, spre deosebire de vicepreședintele Kamala Harris, Trump a refuzat să spună că ar ceda.
Coreea de Sud, Statele Unite și Japonia au efectuat duminică exerciții aeriene comune la care a participat cel puțin un bombardier B-1B la sud de Peninsula Coreeană, a informat agenția de presă Yonhap, citând armata sud-coreeană. Exercițiile trilaterale au avut loc deasupra apelor de la est de insula Jeju din sudul Coreei de Sud, după ce Coreea de Nord a lansat joi o rachetă balistică intercontinentală Hwasong-19 în Marea de Est.
Iranul devine tot mai agresiv. Ayatollahul Khamenei a amenințat Israelul și SUA cu un răspuns zdrobitor la doar o zi după ce Kamal Kharrazi, un consilier al liderului suprem al Iranului, declara că Teheranul ar putea să-și mărească raza de acțiune a rachetelor balistice și, eventual, să-și revizuiască doctrina nucleară.
În urma remarcilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la eșecul Poloniei de a livra Ucrainei avioane de luptă MiG-29, așa cum s-a convenit anterior, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski a declarat că Polonia poate oferi un împrumut Ucrainei dacă dorește să achiziționeze armament, după cum a informat Polsat.
Turcia va oferi țării din Cornul Africii asistență financiară pentru proiecte de dezvoltare militară, satisfacând nevoile Mogadiscio în ceea ce privește noile tehnologii și modernizarea echipamentelor.
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat, joi, pe rețeaua X, că Polonia a început construcția de fortificații la granița cu regiunea Kaliningrad a Rusiei.
Insula Hainan, poziționată strategic în apele calde ale Mării Chinei de Sud - a devenit una dintre cele mai importante baze pentru distrugătoarele și submarinele nucleare ale Chinei.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat că Rusia și Iranul vor finaliza în curând un acord de parteneriat strategic cuprinzător, care le va consolida și mai mult cooperarea, transmite agenția de stat rusă TASS.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 01 noiembrie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Statele Unite se confruntă cu o lipsă de stocuri de anumite tipuri de rachete de apărare antiaeriană, ridicând întrebări cu privire la disponibilitatea Pentagonului de a răspunde la războaiele în desfășurare din Orientul Mijlociu și Europa și la potențialul conflict din Pacific.
Reprezentanții ambelor partide americane din Camera Reprezentanților au făcut apel la președintele american Joe Biden să permită Poloniei să își extindă umbrela de apărare aeriană deasupra Ucrainei. La 28 octombrie 2024, membrii Congresului SUA au trimis o scrisoare oficială de solicitare președintelui american Joe Biden cu privire la securitatea spațiului aerian polonez.
Moscova încearcă să mute atenția de la problemele majore pe care le întâmpină acasă și amplifică informațiile privind oboseala (reală) a Occidentului. Cât de mult mai poate Rusia susține războiul fără să intre într-o criză socială majoră, este o întrebare la care nimeni nu are răspunsul, dar analiza Foregn Policy prezintă câteva detalii interesante.
Elliot Gerson, politolog american și Executive Vice President la Aspen Institute, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, a analizat o posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă pe 5 noiembrie 2024.
La 28 octombrie 2024, o înregistrare video cu rezoluție destul de slabă, postată pe rețeaua de socializare X, arată o dronă misterioasă care survolează Libanul. Înregistrarea a stârnit de atunci speculații cu privire la posibila apariție a RA-01, o dronă stealth israeliană dezvăluită recent prin intermediul unor documente clasificate americane divulgate pe internet.
Un număr mic de trupe nord-coreene se află acum în regiunea Kursk din Rusia, iar alte aproximativ 2.000 de trupe din estul Rusiei se apropie de granița cu Ucraina, a declarat marți Pentagonul. „Rămânem îngrijorați de faptul că Rusia intenționează să folosească acești soldați în luptă sau pentru a sprijini operațiunile de luptă împotriva forțelor ucrainene în Kursk”, a declarat generalul american Pat Ryder, secretarul de presă al Pentagonului.
Armata SUA ar trebui să înlocuiască tancurile sale „inutile” cu drone care funcționează cu inteligență artificială, a declarat fostul CEO al Google, Eric Schmidt, pe 30 octombrie, potrivit Bloomberg. Vorbind la conferința Future Investment Initiative din Arabia Saudită, Schmidt a declarat că războiul declansat de Rusia in Ucraina a arătat cum o „dronă de 5.000 de dolari poate distruge un tanc de 5 milioane de dolari”.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 29.10.2024, în cadrul unui antrenament al Forțelor de Descurajare Strategică, au fost executate lansări practice de rachete balistice intercontinentale și rachete de croazieră, de pe Cosmodromul Plesețk, din Marea Barents și din Marea Okhoțk.
,,Planul de pace'' al lui Volodimir Zelenski este probabil destinat publicului intern - populației ucrainene - pentru a pregăti oamenii pentru posibile concesii teritoriale ca urmare a unor decizii luate pentru încheierea războiului, a relatat cotidianul The New York Times.
Planul Ucrainei pentru Victorie se referă inclusiv la descurajarea non-nucleară a Rusiei. Una dintre anexele secrete ar face referire chiar la furnizarea de rachete Tomahawk din partea Statelor Unite, armele urmând să fie dislocate pe teritoriul ucrainean.
Statele Unite nu vor impune noi limite privind utilizarea de către Ucraina a armelor americane dacă Coreea de Nord se alătură războiului din Rusia, a declarat Pentagonul luni, în timp ce NATO a declarat că unități militare nord-coreene au fost desfășurate în regiunea Kursk din Rusia. Desfășurarea trupelor nord-coreene alimentează îngrijorările Occidentului cu privire la posibilitatea extinderii conflictului care durează de 2 ani și jumătate în Ucraina, chiar dacă atenția se îndreaptă către Orientul Mijlociu. Aceasta ar putea indica modul în care Rusia speră să compenseze pierderile tot mai mari de pe câmpul de luptă și să continue să obțină câștiguri lente și constante în estul Ucrainei.
Evoluțiile recente din Ucraina ar putea determina SUA și Europa să implementeze măsuri de apărare aeriană care să sprijine Ucraina indirect, de pe teritoriul statelor vecine.
Aliații lui Trump susțin că Ucraina pierde războiul și că, prin urmare, eforturile de a ajunge la o soluție sunt justificate din punct de vedere moral.
Recent, SUA și-au exprimat interesul de a amplasa lansatoare de rachete în Japonia. Deși această mișcare este o măsură defensivă, menită să prevină acțiunile agresive ale Chinei, Beijingul și Moscova percep această desfășurare ca o amenințare și o escaladare a tensiunilor în regiune. Evident, presa de propagandă rusă încearcă să prezinte situația ca fiind o încercare din partea Washingtonului de a amplifica tensiunile din regiunea Asia-Pacific.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins posibilitatea ca Turcia să cedeze Statelor Unite sistemul de apărare antiaeriană S-400 de producție rusească. El a precizat că acordul de achiziție din 2017 include un certificat de utilizator final care interzice Turciei să vândă sau să transfere sistemul către orice terță parte fără aprobarea Rusiei. Declarațiile lui Lavrov au venit ca răspuns la informațiile apărute în presă potrivit cărora Washingtonul a propus Turciei să renunțe la controlul sistemului S-400 pentru a-și restabili rolul în programul de avioane de luptă F-35.
Dacă războiul din Ucraina va continua în aceeași manieră, Kievul va fi învins în 2025, potrivit mai multor experți americani importanți. În același timp, aceștia spun că acest lucru nu trebuie să se întâmple și dau indicații cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a asigura victoria Ucrainei. Doug Livermore, vicepreședinte al Special Operations Association of America, comandant adjunct al Detașamentului de Operațiuni Speciale al Gărzii Naționale a Armatei din Carolina de Nord și fost consilier al subsecretarului american al apărării pentru informații și securitate, afirmă că, pentru a evita înfrângerea Kievului, Occidentul și guvernul ucrainean trebuie să își revizuiască abordarea față de acest război.
Africa prezintă o provocare complexă chiar și pentru o mare putere economică cum este China. Instabilitatea politică cronicizată, caracterizată de lupte locale, lovituri de stat și tulburări civile, generează provocări care împiedică încercarea de implicare pașnică a Chinei și o pot determina să desfășoare forțe militare și de securitate pentru a-și proteja investițiile în Africa. Fără acea stabilitate oferită de capitalismul de piață, democrație și ordine bazată pe reguli, China se confruntă practic cu o alegere între eșec sau neocolonialism.
Ucraina mai controlează 800 de kilometri pătrați în regiunea rusă Kursk, cu 40% mai puțin decât cei 1.376 km cuceriți la începutul incursiunii din august, spune o sursă de la Statul Major ucrainean.
Grecia plănuiește modernizarea armatei sale, în primul rând prin achiziția de noi avioane F-35 americane și Rafale, de producție franceză, dar și prin dezvoltarea unui sistem antiaerian.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte , s-a întâlnit cu președintele proaspăt ales al SUA, Donald Trump. Întâlnirea a avut loc la Palm Beach, Florida, a declarat sâmbătă o purtătoare de cuvânt a NATO.
Capturarea mai multor sate din apropierea orașului Siversk din regiunea Donețk din Ucraina, raportată de comandanții ruși către superiori, s-a dovedit a fi o minciună. ”Succese” similare au fost raportate și la Torske.
Zilele trecute, două cabluri de fibră optică îngropate pe fundul Mării Baltice au fost avariate tocmai în timp ce deasupra lor se afla o navă chineză cu un căpitan rus.
Industria de apărare din Ucraina reușește ca în plin război împotriva unui adversar cu capacități economice, industriale, militare și demografice mult mai mari, să facă față și să producă în Ucraina tehnică, dar și muniție. Ucrainenii au nevoie de parteneriate pe termen lung cu state aliate, care să aibă și o componentă de finanțare, pentru ca producția să fie sustenabilă. Pentru că, cu alte cuvinte, industria are capacitatea de a produce mai mult decât poate Kievul cumpăra.
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Militarii Armatei SUA din Regimentul 57 de Artilerie Apărare Aeriană desfășoară în țara noastră un exercițiu de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune (SHORAD) având ca scop consolidarea și apărarea spațiului aerian al NATO.
Northrop Grumman a livrat Forțelor Aeriene americane (USAF) prima rachetă aer-sol de ultimă generație pentru atac apropiat. Arma va fi folosită pentru teste de transport și de separare, a anunțat compania.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a anunțat, pe 22.11.2024, că trupele ruse nu au întrebuințat în Ucraina o nouă rachetă balistică hipersonică de tip Oreshnik, așa cum a declarat președintele rus, Vladimir Putin, cu o zi înainte, ci o rachetă balistică a complexului de rachete Kedr.
Evenimentele recente arată că există un risc real de izbucnire a unui conflict global, a declarat vineri prim-ministrul polonez Donald Tusk, după ce Rusia a lansat o rachetă balistică hipersonică cu rază medie asupra unui oraş ucrainean, relatează Agerpres și Reuters.
Avionul de luptă Northrop F-20 Tigershark este adesea considerat „cel mai bun avion de luptă care nu a fost construit niciodată.”
Medierea asigurată de Sultanatul Oman și Arabia Saudită pentru normalizarea relațiilor diplomatice dintre Iran și Maroc, confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe Ismail Baghaei, a iritat Algeria care și-a activat diplomația pentru a bloca o reconciliere ce ar normaliza legăturile dintre cele două state islamice.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre începând de anul viitor și strânsa cooperare între România și Ungaria în plan bilateral și regional au fost temele de interes discutate astăzi de prim-ministrul Marcel Ciolacu și omologul său ungar Viktor Orbán.
Austria a renunțat la blocajul pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen. Acesta pare să fie mesajul care reiese din declarația președintei Comisiei, Ursula von der Leyen.
Racheta balistică cu rază de acțiune intermediară cu care Rusia a atacat Ucraina a fost creată pe baza rachetei rusești RS-26 Rubizh.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Premieră neagră pentru Armata lui Kim din Ucraina - un ofițer superior din Armata nord-coreeană (posibil, chiar unul dintre cei trei generali trimiși de Kim în zona de război) a fost rănit în regiunea Kursk, în urma unui recent atac cu rachetă Storm Shadow, efectuat de Forțele de Apărare ale Ucrainei.
Președintele american Joe Biden s-a alăturat acelor lideri care au condamnat mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale (CPI) pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și pentru fostul ministru al Apărării Yo'av Galant din cauza presupuselor crime de război comise în Fâșia Gaza.
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători din industria de apărare din Franța, lucrează prin intermediul joint-venture-ului EUROSAM pentru a convinge Grecia să adopte sistemul de rachete de apărare antiaeriană SAMP/T.
Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-o declarație de presă, a afirmat că războiul din Ucraina a devenit unul global după ce rachete occidentale au lovit teritoriul rus.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Federația Rusă amenință Republica Moldova iar propaganda rusă folosește tot mai intens narativul potrivit căruia Basarabia e transformată într-o bază militară a NATO pentru susținerea Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, va trebui să revină sub suveranitatea Ucrainei pe cale diplomatică, informează Agerpres și Reuters.
Forțele Aeriene Române (ROAF) au anunțat că în următoarea perioadă urmează zboruri la înălțimi mici pe întreg teritoriul României. Zborurile vor fi efectuate de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din dotarea ROAF.
Potrivit informațiilor apărute în portalele de propagandă ruse, Federația Rusă a reușit în ultima perioadă să crească semnificativ producția pentru toate tipurile de rachete. Astfel, în prezent, partea rusă dispune de o rezervă de aproximativ 1.500 de rachete de diferite tipuri, pe care le poate întrebuința împotriva Ucrainei. Există și canale de Telegram ucrainene care arată că producția rusă a crescut.
"Statele Unite resping în mod categoric decizia Curţii (Penale Internaţionale, CPI) de a emite mandate de arestare împotriva unor înalţi responsabili israelieni", a reacţionat joi un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, citat de Agerpres și AFP.
Ungaria va desfășura elemente de apărare aeriană de-a lungul graniței sale de nord-est cu Ucraina, a declarat miercuri ministrul ungar al apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, pentru prima dată în istorie, Rusia a lovit Ucraina cu o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) care nu purta încărcătură convențională sau nucleară. Atacul a fost o demonstrație de forță din partea Moscovei, ca răspuns la autorizarea SUA pentru folosire de către Ucraina a rachetelor ATACMS pe teritoriul rusesc.
